Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Orizont > Documentar > Mobil |   


Autor: Ion Cârstoiu         Publicat în: Ediţia nr. 1327 din 19 august 2014        Toate Articolele Autorului

Originea limbajului, “arbitrarul” semnului lingvistic
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Se inţelege prin arbitrar faptul că in natura obiectului nu există elemente care să oblige la folosirea unui anumit complex sonor şi nu a altuia, astfel că fiecare limbă foloseste alt termen pentru a exprima una şi aceeaşi idee (Al. Graur, TLG, 1971, p.190). Alţi autori vorbesc de forma intâmplătoare in diferite limbi (P. Miclău). De la Saussure incoace oamenii de ştiinţă susţin arbitrarul semnului lingvistic şi se citează “casă”, “gât”, copac etc. care au forme diferite în limbile lumii. Aceasta e o axiomă falsă intrucât cuvintele nu sunt arbitrare, forma nu e întâmplatoare, ci explicabilă şi legată de ceva. Saussure şi urmaşii lui sunt victime ale Societăţii de Lingvistică din Paris, care a interzis cercetarea originii limbajului. Noi vom demonstra falsitatea arbitrarului semnului lingvistic chiar discutând situaţia cuvintelor cu sensul “casă”. Locuinţa primitivă era un adăpost de formă aproximativ rotundă cum sunt şi astăzi casele de eschimosi, la zulusi (Africa de Sud), în toată Africa, Asia, corturile indienilor americani etc. Rotunjimea caselor preistorice aminteşte de forma soarelui. Noi am găsit peste 70 de cuvinte cu sensul “casă” şi toate provin de la soare. 1) In limba adzerma din Niger hu inseamna “casă”, exact ca soarele in sentani, din Papua Noua Guinee, in teribe din America Centrala este u “casă”cu h dispărut. 2) Locuinta se cheama so in djoula (Mali), la fel ca numele soarelui in koyukon (Alaska) ! Este sigur că acum câteva zeci de mii de ani stramoşii acestor populaţii locuiau impreuna sau au fost in contact si acest lucru este valabil pentru toate exemplele ce se vor da in continuare. 3) Indo-europeanul*kath “casa”= kath “soare” in etrusca, asemanator kot in melaneziană, kuat in camaiura (Brazilia). 4) Casa latinească, cu etimologie necunoscută, explicată de noi prin dacic *kas-, se compară cu vorba kasa “soare” in limba koaia (vestul Braziliei). 5) Kad, locuinţa iraniană aminteşte de forma soarelui in bagirmi, anume kada “soare” in Chad. 6) La baza i-e *dom, dama in sanscrită trebuie să stea ndama, astrul zilei, in limba masai (Kenya), hidoma “soare” la amerindieni. 7) Quechua wasi “casa”(Peru) se compara cu was “soare”in molalla (Oregon). 8) In zulu (Africa de Sud) casa se numeste dlu şi o comparăm cu dlo “soare” in teribe (America Centrala); 9) si 10) Lu este locuinţa in limba bua din Africa şi sirenik (aleutină) si poate fi din dlu ori din eskimosul iglu, ce se compara cu gali “soare”in klatskanie (amerindiană). 11)Faţă de garri “soare”in ngadjon (Australia) avem gar “casa in harari, Etiopia, guri, goro in Somalia, ger in mongolă. 12) Varianta cu k e in ţigăneşte ker “casa”, dar care se apropie de keri, astrul zilei in tariano, America de Sud. 13) In schimb wolof (Senegal) pentru “locuinţă”este kir şi ne gândim la vorbe iranice kir, kur, ambele “soare”. 14) si 15) In Somalia “casă”se mai zice sar, amintind de sare “soare”in limbi din Papua Noua Guinee si qala ce se compara cu kala, Kalynda soarele hawaian, respectiv indian. 16) Ma “locuinta”in dabu < tibetanul nyima, mai ales hama in sierra popoluca. 17) Cunoscuta izba slavă ne face să ne gândim la izuba “soare” in limbi bantu, Africa, cu u > î, y şi apoi dispărut; vezi şi a izbi; 18) Casa baltică e nams, namas şi se compară cu numu “astrul zilei” in chorotega (America Centrală); 19) In schimb na “casa” in haida (Canada) aminteşte ori de cuvintele baltice sau decupat din rana “soare” in hausa, Nigeria; alte denumiri ale luminatorului diurn cu n sunt ne in burmeză, ni in japoneză şi mizoram, India, nu in hmong (China). 20) – 22) Chinezii zic tien “casă, palat” exact ca şi denumirea cerului rotund si acoperitor, dar mai spun shi, numele soarelui la amerindieni (vezi lucrarea noastră Eseu despre originea limbilor, elemente de filosofie a limbajului, Craiova 2010, passim), respectiv sha. 23) Darimo “casa” in tagota, Australia, ne arată pe viu relaţia casei cu soarele: in aceeasi limba dari “astru diurn”. Interdicţia Societăţii de Lingvistică din Paris (1866) de a studia originea limbajului a dus la concluzia nefericita a lui Saussure, necontrazis de nimeni cu privire la caracterul arbitrar al formei cuvintelor, acceptat ca o dogmă. 24) – 25) Finlandezii numesc locuinţa koti, cuvânt iranian din i.e. *kat; dar şi talo “casa”, cf. taal “soare” in tubatulabal, Mexic (vezi Eseu ... ... , p. 29). 26) Ebraicii zic bait amintind de pay “soare”in kiowa (America de Nord), de bi in otoe (amerindian) +t, suf. de feminin. 27) – 28) ) Bon in bambara (Mali), seamănă cu banu “soare” in indiană, bon “zi” in osetină; in albaneza e bun “colibă la o stână” . 29) In egipteana modernă casa se zice pero ce aminteşte de ker pe tigăneşte cu k/p, dar şi de pari “soare”in yupultepec, amerindiană. 30) Arabul manzil se explica prin mandu, soarele aborigenilor din Australia. 31) Cortul e socotit cuvânt neogrecesc, după noi există o legatura cu kor “soare” in didinga, Sudan, şi cu akerta, astrul zilei in yupik, Alaska. 32) – 33) Bordei, origine necunoscută, este explicat de noi prin comparaţie cu barg “soare” in limba lak din Daghestan, de unde şi burg “castel” in germanice plus suf. – ei, borgei, variantă existentă in Banat, in nordul Olteniei (confirmare telefonică academician Grigore Brâncuş, Bucuresti) apoi cu g/d s-a ajuns la bordei. Acest tip de locuinţă avea baza rotundă şi aminteşte de forma astrului luminător. 34) – 35) Calli “casă” in Mexic şi coliba romanească se aseamană cu kala “soarele” hawaian. 36) In limba araucana din Chile casa se cheama ruka şi o punem in relaţie cu arka “soare”in sanscrită. 37) Idiomul baule din Coasta de Fildes are swa “casa”, exact acelasi cuvânt sua “soare”in chibcha, Columbia . 38) Daki “casă, cameră” in hausa, Nigeria, daka “soare”in makah, nativ americană. 39) Locuinţa ware in ijo, Nigeria, aminteşte de waran “soare” in kairiru, Papua Noua Guinee, şi de wara “stea”in aymara, Bolivia. 40) Lar “casa”in galego, Spania, ne duce cu gândul la soarele lara din ins Aru, Indonezia. 41) Japonezii numesc locuinta ie şi se crede ca vine din ipe “soare” in kuna. 42) Fare in tahitiană seamănă cu hare “astru luminător” in Papua Noua Guinee (vezi Eseu, ... .. passim). 43) Casa aleutină ula e in legătură cu o variantă a lui Apolo eventual la “soare”in hawaiana (kala contine articolul ka, exact ca şi in somaleză, limba khasi, India etc.) . 44) Ki “”casă” in uto azteca, Mexic, pare decupare din terki, soarele la chukchi, Chukotka in Extremul Orient rus. 45) Casa in kebu, vai (niger – congo) se zice ku si se compara cu vorba kuu “luna” in finlandeză. 46) In elema si orokolo (P.N.G.) uvi “casa”poate fi avi sanscrit, owi “soare” in guang (niger - congo). 47) Nyumba africană aminteşte de nyambi “soare”in bakongo. Lista poate continua. Ceea ce nu poate inţelege omul de ştiinţă modern a văzut primitivul de acum zeci de mii de ani ! Să fi fost un sfat al inţelepţilor care să le fi dat ideea ? Mai poate cineva să susţină că forma cuvântului “casă” e arbitrară, întâmplătoare? După acest model se poate demonstra caracterul motivat, nu arbitrar al multor altor vorbe şi deci trebuie abandonat principiul arbitrarului in lingvistică. Profesor Ion Cârstoiu P.S. Comparaţi moto “casă” in kiwai, Australia, cu moto “stea” in sawu, Indonezia.
Referinţă Bibliografică:
Originea limbajului, “arbitrarul” semnului lingvistic / Ion Cârstoiu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1327, Anul IV, 19 august 2014, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ion Cârstoiu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Ion Cârstoiu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!