Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Orizont > Documentar > Mobil |   


Autor: Ion Cârstoiu         Publicat în: Ediţia nr. 1320 din 12 august 2014        Toate Articolele Autorului

Şotron ori şodron?
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Şotronul este, precum se ştie, un joc de copii în care aceştia lovesc cu piciorul o pietricică, făcând-o să treacă printr-o serie de pătrate desenate pe pământ. Forma de bază a cuvântului este şotron, cum indică majoritatea dicţionarelor (DLRM, DEX, Ana Canarache, V. Breban, MDLR - 1974, V. Breban, DLRC - 1980, G. Sandu, Dicţionarul enigmistului, B., 1983, p. 207, DLR şi autori mai vechi ca L. Şăineanu). Multă lume pronunţă însă şodron şi aceasta pare să-şi găsească explicaţia în presupusa lui origine franţuzească, anume din chaudron, care înseamnă, „căldare“, idee acceptată şi de Resmeriţă, I.A. Candrea etc. Ca variantă o înregistrează DLRM, DEX, iar alţi autori o recomandă numai pe aceasta din urmă (DLRLC, vol. IV, B., 1957, Al. Graur, Dicţionar al greşelilor de limbă, B., 1982, DOOM, 1982; amănunte şi regulile jocului în Amintirile istoricului C.C. Giurescu, B., 1976, p. 34. După ştiinţa noastră singur A. Scriban a văzut inconsistenţa ex¬plicaţiei de mai sus, ceea ce 1-a determinat să compare şi cu magh. sodrony „sârmă“, apropiere fortu¬ită. Totuşi în cele mai bune dicţionare franţuzeşti numele jocului şotron este marelle şi ar proveni dintr-un radical preroman marr „piatră“, (NDE, 445), iar fr. chau¬dron este clar în relaţie cu cald, mai precis provine din latinescul caldaria. Nici forma, nici semnificaţia substantivului şotron nu pledează în favoarea originii franceze: nimeni n-a explicat apariţia lui „t“ şi apoi sensul este destul de îndepărtat. Este greu de înţeles care ar putea fi relaţia dintre o căldare şi jocul numit şotron. Mai curând credem că ideea de bază o reprezintă nu pietricica (de căldare nici vorbă!), ci pătra¬tele în care sar copiii şi atunci ne-¬am putea referi, în ultimă instanţă, la numele sanscrit al şahului ceaturanga, compus din catur „patru“ şi anga „element“. Se ştie că acest joc a apărut în vechea Indie din nevoia strategilor militari de exersare teoretică a tacticilor războiului. Se utiliza o tabla de sah sau o masa decorata cu casute desenate cu materii pretioase, sau pur si simplu se juca pe pamânt (Jeanine Auboyer,Viata cotidiana in India antica,Bucuresti, 1976,p.274-275). Aceasta ultima afirmatie face si mai vizibila legatura jocului de sah cu şotronul nostru care a inlocuit zarurile cu pietricelele aruncate in patrate (vazi si Tiberiu Caileanu, Mic dictionar al sporturilor,Bucuresti,1984,p.313). Totusi legatura dintre v. ind. ceaturanga si rom. sotron nu este directa .Este cunoscut ca in mediopersana sahul »jocul in patratele » se cheama catrang,intrat din sanscrita (Osnovy iranskogo iazykoznania ,Moskva,1970,p.42), din persana l-au preluat arabii sub forma satrang (Al.Graur,DCC,Bucuresti,1978,p.131,C. Tagliavini,Originile limbilor neolatine, Bucuresti,1977, p. 251-252) si a ajuns la turci satrang, de unde a fost imprumutat de romani. Şăineanu, DLRM, DEX amin¬tesc românescul învechit şatrang „şah“ < turcă şi locuţiunea adjec¬tivală în şatrange „în carouri, cadrilat“. Astăzi turcii denumesc sportul minţii, al celor 64 pătrăţele, satranç cu s. Foarte interesantă este infor¬maţia culeasă din D. Udrescu, Glosar regional Argeş, Bucureşti, 1968, p. 254 care înregistrează românescul şatrang „şir de flori în pătrăţele“, varianta şatran din zona fostului raion Curtea de Argeş fiind şi mai utilă pentru înţelegerea modului cum a dispărut consoana g (cf. şi bitan = bitang, I. Iordan, Dicţionar, p. 64). De aceea noi nu excludem posibilitatea comparării românescului şotron cu şatran „carou, pătrăţică“ < şatran < tc. < arab < pers. < sancr. caturanga, de unde s-ar deduce că forma etimologică este şotron, nu şodron. Cum s-a ajuns de la şatran la şotron? 1. Ne putem gândi la influenţa românescului şotorong „ciotorong, picior rupt, ciont“ (D. Udrescu, op. cit., p. 44, 258) cu pierderea lui g, amintită mai sus. Să fie aceasta o aluzie la săritura într-un picior executată de jucători în pătrăţelele desenate pe pământ? 2. Pentru metamorfoza şatran - şotron sub influenţa lui şotorong va fi contribuit, în mintea unor vorbitori, fiind deci o mostră de etimologie populară, şi apropierea de substantivul tron, scaunul pe care stă regele, învingătorul în jocul ce-i poartă numele (şah „rege“). 3. S-ar putea invoca şi încer¬carea de evitare a legăturii fonetice a lui şatran cu şatra nomazilor prin a > ă > o, favorizată pentru primul a de lipsa accentului. Desigur, nu avem pretenţia de a fi epuizat toate posibilităţile de explicare etimologică a cuvântului şotron dar, dacă lucrurile stau aproximativ cum au fost prezen¬tate, rezultă că forma etimologică este şotron si că şodron este o va¬riantă bazată pe explicaţia originii cuvântului prin francezul chau¬dron „căldare“, idee inacceptabilă, după părerea noastră. Acad. Al.Graur mi-a spus ca e de acord cu ipoteza mea in una din ultimele discutii acasa la dansul si crede ca o vor accepta si alti specialisti: »Tov. Carstoiu, nimeni nu e detinatorul adevarului absolut, se intampla sa mai gresesc si eu ». Despre sotron a scris si prof.univ. Rodica Zafiu in Romania libera (2011). Insa eu am publicat acest articol in 1998 in Romania de azi, Dragasani, in Dictionar etimologic (2004) si in Eseu despre originea limbilor (2010) ultimele doua lucrari le-am trimis si Institutului de Lingvistica din Bucuresti. Prof. Ion Carstoiu
Referinţă Bibliografică:
Şotron ori şodron? / Ion Cârstoiu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1320, Anul IV, 12 august 2014, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ion Cârstoiu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Ion Cârstoiu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!