CONFLUENŢE LITERARE

ISSN 2359-7593

AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

ARHIVĂ CLASAMENTE

CLASAMENTE
DE PROZĂ

RETROSPECTIVA
DE PROZĂ
A SĂPTĂMÂNII


Acasa > Literatura > Carti >  



CE FRUMOS AM TRAIT... - PREFATA-
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
PREFAŢĂ  
 
Poezia d-nei Ioana Voicilã Dobre e de o ingenuitate dezarmantă. O neostoită sete de iubire străbate filele acestui volum, şi “vibraţia” persistã, ca şi cum te-ai lăsa toropit, “confiscat” de-o febrilă confesiune. Însuşirea de bază a versurilor o constituie simplitatea energică; pe parcursul lecturii, impresiile se “complică” treptat, de la o metaforă la alta. Cu toate că rima (binevenită şi chiar necesară, în unele cazuri) e aproape absentă, autoarea a izbutit să-şi structureze “muzical” trăirile, să le “ritmeze” substanţial. Textul are o zvâcnire a sa, intimă, independent de consideraţiile pur tehnice, imaginea jucând un rol esenţial. “Zborul” - un motiv recurent-e asociat subtil cu rugăciunea, cu iubirea, cu însuşi verbul poetic:  
 
“Rămâi cu mine, pasăre albă, /şi nu voi mai privi niciodată în abis/ci numai cerul, casa mea şi-a ta!” (“Îngerul păzitor”). Sau: “Doamne, nu mi-ai spus cât să urc/când ai pus în mine zborul.” (“Liniştea sufletului”). Sau: “Locuiesc în cuvânt/Şi zborul e limba pe care o înţeleg/cel mai bine.” (‘’Zbor înalt”).  
 
Versurile din urmă, în lapidaritatea lor, constituie un crez, de-o mare frumuseţe morală, şi, evident, cu implicaţii estetice. Multe piese lirice, exceptând anumite inflexiuni retorice, au un contur precis, un desen fin, miniatural:  
 
“Prinde-mi lacrima, iubite, în palme! //Prinde-mi lacrima! /Oglindeşte-te în ea/şi mângâie-ţi faţa a sărbătoare!” (“Lacrimă de dor”). Un alt exemplu: “Doar ochii albaştri mă mai fascinează/asemeni cerului după ploaie. /Visând la stele ei mai fură timp/şi-l mărunţesc în dinţii secundelor, /albe precum laptele, /amărui ca firul ierbii” (“Între verde şi albastru”).  
 
Comparaţia, mai veche, a vieţii cu jocul de şah, are, totuşi, vigoarea ei plastică: “Privesc la viaţa mea ca la o tablă de şah/invadată de nebuni şi de cai sălbatici. /Trimit numai gândul la înaintare/şi aflu că au fost nimiciţi de propria nebunie” (“Regina de alb”).  
 
Pe de altă parte, sufletul e comparat, sugestiv, cu o urnă (nostalgia modului de viaţă rural-patriarhal). Timpul nu a tocit tinereţea lăuntrică:  
 
“În vasul acesta rustic/pictat cu vechi motive, /cenuşa patimilor/e înţesată de mine explozive. /Ai grijă, exploratorule, /Iubirea e încă o mină activă!” (“Urna sufletului meu”).  
 
În clipele de reculegere, pulsul vital încetineşte, parcă; tăcerea e gravă, spiritualizatã:  
 
“Poveştile tale/cu iz de mănăstire/îmi linişteau bătăile inimii.” (“Amintiri din... viitor”).  
 
Tonul ferm al unor versuri e de un straniu efect; tendinţa spre auto-definire pare constantă:  
 
“Nimeni nu-mi poate lua visele! /E prima descoperire a arcaşului din mine. /Şi totuşi, /o săgeată nu-mi iese la socoteală...” (“Visul ca o săgeată”). Sub regimul iubirii, timpul de care dispui nu poate fi de-ajuns:  
 
“Te-ai topit odată cu iarna... /Ce repede se-nvârteşte pământul/când iubeşti!” (“Prima iubire”).  
 
E o tânjire perpetuã, o zbatere de aripi îngereşti, o exaltare aproape religioasă în lirica d-nei Voicilã Dobre. Iubirea apare descătuşatã de orice determinaţii individuale, e înălţată până la treapta identificării, în esenţă, cu însăşi Divinitatea:  
 
“Aud cum urcă în mine o doină. /Vreau să prind trilul silabei rănite/şi devin o rană, un cântec spre cer. //Şi rog înaltele izvoare safire/să păzească liniştea sufletului/însetat de iubire. //Te bucurã de roua iubirii divine, /lăsată sub bolta de inimi senine!” (“Iubirea, dar divin”). Îţi vin în minte superbele versuri ale lui Labiş, din “Primele iubiri”: “Azi sunt îndrăgostit. /E-un curcubeu/Deasupra lumii sufletului meu. /Izvoarele s-au luminat şi sună/Oglinzile ritmându-şi-le-n dans”.  
 
Remarcabilă e şi tehnica reliefării unui contrast semnificativ; chip de-a spune că percepţia asupra lumii exterioare se modifică, în funcţie de stările noastre subiective:  
 
“pârtie de brazi, /verdele suind voios/vârfuri amare.” (“Munţii Buzăului”).  
 
În mod surprinzător, întâlnim reminiscenţe mitologice: Orfeu, Euridice, Penelopa. Deşi ar putea să pară, la o primă lectură, vetuste, ele sună firesc, “limpede”; e un amestec de naivitate şi graţie:  
 
“Timpul trece greu când aştepţi. /De ce e furioasă, tocmai acum, /Penelopa din mine?” (“Dilemã”).  
 
Poezia d-nei Ioana Voicila Dobre se caracterizează printr-un sentimentalism discret, nuanţat, prin delicateţe şi prospeţime, şi e o dovadă în plus că se poate scrie, şi astăzi, romantic, dincolo de orice mimetism şi de orice “poză”.  
 
CLAUDIU ROBERT TOMA  
 
Referinţă Bibliografică:
CE FRUMOS AM TRAIT... - PREFATA- / Ioana Voicilă Dobre : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1503, Anul V, 11 februarie 2015.

Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ioana Voicilă Dobre : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Ioana Voicilă Dobre
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către administrația publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.



 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
CLASAMENTE
DE POEZIE

RETROSPECTIVA
DE POEZIE
A SĂPTĂMÂNII
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!