Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Orizont > Reportaj > Mobil |   


Autor: Ioan Ciorca         Publicat în: Ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015        Toate Articolele Autorului

„COMOARA DIN APAHIDA”
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
„COMOARA DIN APAHIDA” 
  
Biserica de lemn, monument istoric 
  
O siluetă înnegrită de trecerea vremii, încremenită într-o tăcere blajină şi răbdătoare, la o răspântie de uliţe a unui sat transilvănean situat în apropierea Someşului Mic, îşi aşteaptă vizitatorii în faţa cărora să-şi depene povestea îndelungatei sale existenţe. Este vorba despre Biserica de lemn „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril”, din Apahida, înscrisă pe lista monumentelor istorice. 
  
Repere istorice 
  
Biserica a fost construită la începutul secolului al XIX-lea, în anul 1806, drept urmare firească a sporirii numărului enoriaşilor comunei, care se apropiau de 700 de persoane. Ea a înlocuit vechiul lăcaş de cult, menţionat de recensământul ecleziastic din 1733. 
  
Cioplitorul de biserici 
  
Meşterul lemnar, Ioan Ghiran din Nadăş, este cel care a clădit-o. Pentru realizarea ei, a folosit bârne de brad, îmbinate în cheotori meșteșugit cioplite. Lăcaşul are un plan dreptunghiular pentru pronaos şi naos, iar la corpul central al construcţiei este adăugat altarul poligonal. 
  
Pronaosul a fost tăvănit cu grinzi, peste care se înalţă stâlpii de susţinere ai turnului clopotniţei, specific zonei Călatelor, chiar dacă între comunitatea comanditară şi meşterii lui Ghiran vor fi intrevenit multe solicitări de compromisuri. 
  
Turnul edificiului ecleziastic este prevăzut cu o galerie deschisă, cu arcade semicirculare, de toate părţile, peste care se ridică coiful octogonal al turlei, încununate de o cruce mare, fără turnuleţele caracteristice zonei de provenienţă. 
  
Naosul are pereţii supraînălţaţi prin bolta sau cerimea semicirculară, împodobită la mijloc de un arc dublu, decorat prin încrestături asemănătoare cu ale celor întâl nite în Nadăşu sau Aghireşu. Iconostasul se înalţă până sub cerime şi separă bolta altarului, de aceeaşi înălţime pe porţiunea pereţilor paraleli, dar continuată apoi prin obişnuitele triunghiuri sferice. 
  
Atestarea documentară 
  
Descrisă prima dată de Atanasie Popa, în1931, biserica adăpostea vechi icoane datând din secolul al XVIII-lea, preluate din mai multe biserici de lemn din zonele Călatei, Gilăului, Hăşdatelor şi Clujului. În anul 1808, biserica a fost împodobită cu picturile în ulei, pe pânză, ale lui Ioan Pop din Unguraşi, în prezent Românaşi, judeţul Sălaj. Astăzi, datorită stadiului avansat de degradare, pictura se mai distinge doar într-o mică parte a bisericii. 
  
Meșterul zugravul 
  
Ioan Pop din Românaşi a fost un cunoscut pictor de icoane şi biserici, care şi-a desfăşurat activitatea în satele din partea de apus a fostului comitat Dăbâca, la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea. Opera sa poate fi încă documentată atât prin semnături, cât şi comparativ într-un şir de biserici de lemn păstrate în această zonă. Atanasie Popa este cel care l-a identificat pe Ioan Pop, la biserica de lemn din Apahida. Pictorul din Românaşi a fost contemporan cu un alt cunoscut zugrav de biserici, Dumitru Ispas din Gilău, care şi-a lăsat amprenta artistică în satele din partea de apus a comitatului Cluj 
  
Părintele Sabin Diţ, preot în Apahida 
  
Referitor le vechimea bisericii, preotul paroh Sabin Diţ avea propria sa opinie. „Biserica nu datează doar din 1806, aşa cum consemnează inscripţia de pe prestol” – spune preotul cu mândrie în glas. „Data respectivă marchează doar momentul în care ea a fost supusă un proces de reparaţii. Potrivit unor izvoare, biserica este mult mai veche, informaţiile despre ea indicând anul 1765. După alte izvoare, de tip speculativ, putem spune că dacă localitatea Apahida este amintită încă din secolul al XIII-lea, fiind de la început creştină, putem deduce că ea nu putea fi lipsită de un locaş de cult. De aici, înţelegem că această biserică trebuie să fie mult mai veche.” 
  
„Suntem creştini, nu de ieri, ci de multă vreme” 
  
Părintele Diţ nu era scump la vorbă. Cu multă aprindere şi râvnă a povestit despre trecutul monumentului istoric: 
  
„Edificiul a funcţionat ca lăcaş de cult până în 1948. Trebuie însă remarcat faptul că ultima căsătorie a fost oficiată în această biserică în anul 1978. Biserica a avut pictură integrală interioară, iar pentru că pe spaţiul de sub cornişe există urme de pictură, lasă a se înţelege că acest lăcaş de cult a fost împodobit şi cu picturi exterioare. De altfel, biserica a fost împodobită cu multe icoane realizate pe sticlă şi pe lemn. În prezent, acestea se află în custodia Muzeului Etnografic al Transilvaniei. Ultima reabilitare s-a făcut în 1974, iar la acea dată – în 18 aprilie – preotul de atunci a fost invitat de către „Direcţia monumentelor istorice” să ia parte la recepţia lucrărilor, or astăzi, situația este altfel. Noi trebuie să ne ocupăm de proiectare şi de execuţia lucrărilor, din fonduri proprii şi din atragerea fondurilor europene. Întrucât biserica este nu numai un bun local, ci şi unul naţional, vom face tot ceea ce este necesar pentru a perpetua această dovadă a faptului că suntem creştini, nu de ieri, ci de multă vreme.” 
  
Trista realitate 
  
Preotul Sabin Diț avea o vorbă: „Dacă nu ținem pasul, ne calcă plutonul!”, spunea el făcând aluzie la cadența militară, voind parcă să justifice neastâmpărul eforturilor sale. Acum, omul plin de viață și de o debordantă și contagioasă energie, a trecut la „cele sfinte”. 
  
Astăzi, ascunsă de ochii trecătorilor neavizaţi în spatele noilor construcţii ale comunei, biserica de lemn, „comoara din Apahida” primeşte – din când în când – câte un turist rătăcit şi curios, dornic să se pozeze în preajma ei, spre a o putea arăta apoi cunoscuţilor, drept o „ciudăţenie” de vacanţă. 
  
Ioan CIORCA 
  
Referinţă Bibliografică:
„COMOARA DIN APAHIDA” / Ioan Ciorca : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1755, Anul V, 21 octombrie 2015, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ioan Ciorca : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Ioan Ciorca
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!