Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Orizont > Reportaj > Mobil |   


Autor: Ioan Ciorca         Publicat în: Ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015        Toate Articolele Autorului

CLINICILE UNIVERSITARE
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
CLINICILE UNIVERSITARE 
  
(O parte din informaţiile aflate în acest reportaj sunt culese din viata-medicala.ro) 
  
La extremitatea vestică a Pieţei Lucian Blaga, două străzi se intersectează în unghi drept: strada Victor Babeş şi strada Clinicilor. În timp ce Victor Babeş ia în piept panta abruptă spre coama dealului care mărgineşte latura sudică a pieţei, strada Clinicilor coboară lin spre vest. În arealul cuprins între unghiul format de cele două străzi se află un ansamblu de clădiri datând de la cumpăna dintre secolele XIX şi XX, cunoscut sub numele de „clinicile universitare”. Nu poţi vorbi despre Piaţa Lucian Blaga, fară să nu aminteşti măcar în treacăt, de acest ansamblu arhitectural în jurul căruia s-a înfiripat un întreg cartier. 
  
Iată o succintă poveste a clinicilor universitare. Istoria premergătoare apariţiei lor, începe undeva, prin secolului al XIX-lea. În pas cu vremurile de atunci, stimulat de descoperirile ştiinţifice şi de avântul economic generat de industria în plină expansiune, sistemul medical a început să se dezvolte adaptându-se noilor cerinţe socio-economice. Spre finele primei decade a secolului al XIX-lea, sistemul sanitar din Transilvania cuprindea patru spitale situate la Cluj, Târgu Mureş, Sibiu şi Braşov. 
  
Dacă mai înainte, unităţile sanitare erau alcătuite din spitale militare şi tabere special destinate izolării bolnavilor contagioşi, în 1820 împăratul Francisc I al Austriei a emis un decret, potrivit căruia instituţiile spitaliceşti trebuiau „să trateze bolnavii săraci şi să servească scopurilor didactice medicale”. Urmare a acestui decret imperial, spitalul de stat asigura tratement gratuit pentru bolnavii săraci, costurile de spitalizare fiind suportate de către pacienţii înstăriţi ai vremii, în raport de unu la trei. Astfel, un pacient bogat suporta cheltuielile de spitalizare pentru alţi trei nevoiaşi. 
  
Sfârşitul secolului al XIX-lea a adus un suflu nou atât în sistem, cât şi în arhitectura instituţiilor medicale. Astfel, sub egida Ministerului Învăţământului şi Cultelor de la Budapesta, s-a constituit un parteneriat între Spitalul Naţional Carolina şi Facultatea de Medicină a Universităţii „Ferencz Jozsef”, având drept scop edificarea unui complex de clinici universitare. 
  
Construit în stil renascentist, complexul medical este realizat după modelul spitalelor militare britanice, adică după un plan tip „spital colonie”. Amplasamentul clinicilor a fost stabilit la baza dealului Feleacului, în perimetrul delimitat de străzile Mikó – actuala Clinicilor – şi Victor Babeş. Începând din anii 1880 şi până la mijlocul anilor 1930 pe strada Clinicilor s-au construit principalele spitale şi sedii pentru catedrele de medicină ale Universităţii clujene. 
  
Proiectul complexului medical cuprindea două ansambluri de clădiri distincte, separate de diferenţa de nivel la care au fost realizate, diferenţă care le-a şi dat numele de complexul medical „de jos”, respectiv „de sus”. Construcţiile au fost realizate în două etape, în funcţie de fondurile alocate. În prima etapă s-a construit, în Complexul „de jos”, clădirea „Anatomia” cu catedrele de anatomie umană, patologică şi medicină legală, precum şi clădirea Institutului de Fiziologie şi Igienă. În a doua etapă s-au realizat Clinica de Naşteri şi Ginecologie, Clinica de Boli Interne, Clinica de Chirurgie, Pavilionul Direcţiunii, Pavilionul Gospodăresc, Pavilionul Bolilor de Piele şi Sifilis, Pavilionul Bolilor de Ochi. De asemenea, a mai fost ridicată o capelă şi o încăpere subterană pentru păstrarea cadavrelor la temperaturi scăzute. 
  
În Complexul „de sus” au fost construite clădirile aparţinând Clinicii de Neurologie şi Psihiatrie, unde pacienţii erau internaţi în două tipuri de pavilioane, destinate „bolnavilor liniştiţi” şi „bolnavilor agitaţi”. Pavilionul şi grădina „bolnavilor agitaţi” erau separate de restul complexului printr-un zid cu înălţimea de doi metri, iar pomii aveau scoarţa netedă şi coroana înaltă. 
  
Remarcabil este faptul că, în fiecare an, tot personalul medical sărbătorea Crăciunul la clinică alături de pacienţi. Directorul clinicii locuia într-o vilă din apropiere – în actualul sediu al Clinicii de Neurologie Pediatrică a Spitalului de Copii – construită din fonduri proprii. 
  
Complexul medical a fost dotat cu centrală electrică proprie, clinicile universitare fiind primele clădiri electrificate ale Clujului. 
  
O caracteristică a Direcţiunii spitalului era aceea de a atrage la Cluj, medicii bine pregătiţi din punct de vedere profesional. Pentru atingerea acestui deziderat, s-a propus realizarea unui mic „cartier” de vile destinate medicilor spitalului, pe terenul actualului Institut Oncologic. Din păcate, după Marea Unire din 1918, proiectul nu a mai fost pus în practică. 
  
De-a lungul vremii, Clinicile Universitare au asistat la rotirea orânduirilor sociale, cunoscând perioade când mai bune, când mai rele. Astăzi însă, la mai bine de un secol de la darea lor în folosinţă, ele „suferă” de aceeaşi boală specifică întregului sistem medical românesc: subfinanţarea. Când se vor „tămădui”.... vor vedea generaţiile viitoare. 
  
Ioan CIORCA 
  
Referinţă Bibliografică:
CLINICILE UNIVERSITARE / Ioan Ciorca : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1749, Anul V, 15 octombrie 2015, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ioan Ciorca : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Ioan Ciorca
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!