Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Orizont > Reportaj > Mobil |   


Autor: Ioan Ciorca         Publicat în: Ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015        Toate Articolele Autorului

PIAŢA LUCIAN BLAGA
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
PIAŢA LUCIAN BLAGA 
  
Succintă prezenzare 
  
Situată semi-central, la vest de „punctul 0” al municipiului, Piaţa „Lucian Blaga” este unul dintre cele mai cunoscute locuri ale Clujului, în care vechiul şi noul se îngemânează într-un ansamblu arhitectural alcătuit din construcţii aparţinînd sfârşitului de veac XIX şi mijlocul secolului XX. Important nod de tranzit rutier şi pietonal, piaţa asigură, prin cele şase artere care o intersectează, accesul spre diversele zone de interes public ale oraşului. Astfel, în partea de est, prin strada Napoca ea se deschide spre centrul urbei, prin strada Gheorghe Şincai spre sediul Universităţii Tehnice şi a societăţii „Electrica”, iar prin strada Republicii spre Academia Română, Grădina Botanică şi cartierul Zorilor. Din vestul pieţei, pornesc străzile Clinicilor şi Victor Babeş spre complexul Clinicilor Universitare, precum şi strada Petru Maior, la capătul căreia, pe partea stângă, se află palatul Primăriei clujene. 
  
Clădirile vechi, construite în jurul anilor 1890-1900, împreună cu cele relativ noi, ridicate după 1960, mărginesc laturile pieţei. În partea vestică, la intersecţia cu strada Clinicilor, se află Biblioteca Centrală Universitară, construită între anii 1906-1908. Ea este una dintre cele mai vechi și mai importante biblioteci universitare din România, cuprinzând colecții valoroase, incunabule medievale și numeroase rarități bibliofile. Cele 55 de săli de lectură ale bibliotecii, au o capacitate de 2.100 locuri, destinate cititorilor. Aceste locuri se află atât în sediul central, cât și în filiale sale. 
  
Pe latura nordică – între străzile Petru Maior şi Gheorghe Şincai – un ansamblu arhitectural aparţinând deceniului al şaselea al secolului XX, alcătuit din două blocuri de locuinţe – cu patru, respectiv şase etaje – având spaţii comerciale la parter, privesc spre latura sudică, spre Casa de Cultură a Studenţilor. Impozantul edificiu cultural, de aceeaşi vârstă cu blocurile nordice, ocupă piaţa între străzile Victor Babeş şi Republicii. 
  
Începuturi 
  
De peste o jumătate de veac, imaginea pieţei s-a întipărit în memoria vizuală a clujenilor, iar peisajul nici nu poate fi închipuit altfel, decât prin simbioza dintre vechi şi nou rezultată din armonia stilurilor arhitectonice care se întrepătrund, dând un aer aparte menit a evidenţia pitorescul locului şi a crea impresia că el este neschimbat „de când e lumea”. Şi totuşi... nu e chiar aşa... Puţini clujeni îşi mai amintesc de felul în care a arătat piaţa la jumătatea secolului XX şi, mult mai puţini, de cum a fost mai înainte, adică pe la începutul veacului trecut. 
  
De-a lungul vremii, piaţa şi-a schimbat atât numele cât şi înfăţişarea. La început, ea a primit numele poetului și prozatorului maghiar, Arany János. Apoi, numele i-a fost schimbat în Piața Sfântul Gheorghe. Această schimbare a fost prilejuită de amplasarea în perimetrul pieţei, după anului 1900, a statuii Sfântului Gheorghe omorând balaurul. 
  
La finele celui de-al doilea război mondial, piaţa a căpătat numele lui Gheorghe Sion, scriitor român, din Bucovina, membru titular al Academiei Române din anul 1868, în semn de omagiu pentru cărturarul care a contribuit, prin donaţiile sale, la îmbogăţirea fondului de carte al Bibliotecii Centrale Universitare. Mai târziu, numele pieţei s-a schimbat din nou, ea devenind Piaţa Păcii, pentru ca apoi, din 1990, să primească numele poetului şi filosofului „Lucian Blaga”. La circa un deceniu de la dobândirea noului nume, în partea estică a Bibliotecii Universitare a fost amplasat bustul poetului, operă a sculptorului Cornel Toșea. 
  
Sfântul Gheorghe şi Biblioteca Universitarilor 
  
În perioada de sfârşit de veac XIX şi început de secol XX, piaţa era doar un perimetru cenuşiu, pavat cu macadam. Un grup de clădiri cu un etaj, marcau intersecţia ei cu strada Petru Maior. Acelaşi tip de clădiri creionau şi latura nordică a străzii Mikó din extremitatea vestică a pieţei – viitoare stradă a Clinicilor – de-a lungul căreia avea a se construi complexul Clinicilor Universitare. Şi linia străzii Victor Babeş pe partea estică, precum şi cea a străzii Republicii, pe latura sa vestică, era trasate de acelaşi fel de imobile. 
  
Febra construcţiilor din zonă a cuprins repede şi piaţa. Astfel, în perimetrul ei, a fost amplasată statuia Sfântului Gheorghe omorând balaurul. Dezvelirea monumentului a avut loc în ziua de 28 septembrie 1904, iar la scurtă vreme, zona a primit numele de Piaţa Sfântului Gheorghe. La început, statuia a avut o inscripţie scrisă cu caractere gotice. Pe latura de est scria: Georgius / Equitum / Patronus, adică „Gheorghe, patronul cavalerilor”. Inscripţia de pe latura nordică oferea informaţii despre realizatorii statuii şi circumstanţele realizării ei: Kolozsvári Miklós mester fiai / Márton és György, Nagy Lajos / király megbízásából készítették / Prágának 1373 esztendőben, adică „Fiii meşterului Nicolae din Cluj, Martin şi Gheorghe, l-au realizat din însărcinarea regelui Ludovic cel Mare, pentru Praga, în anul 1373”. Inscripţia de pe latura de sud spunea că: 1904-ben a m. Kir. Kormány / támogatásával nagy fiainak / emlékére újra elkészítette adică „În anul 1904 monumentul s-a realizat din nou, cu sprijinul guvernului regal maghiar, în amintirea marilor săi fii. Inscripţia mai menţionează că monumentul a fost refăcut cu sprijinul comunităţii oraşului Cluj, adică Kolozsvár város közönsége. 
  
La numai doi ani de la acest eveniment, peisajul pieţei s-a îmbogăţit cu un nou edificiu destinat a fi sediul Bibliotecii Centrale Universitare. Pe la jumătatea deceniului al doilea al secolului XX, casa de la intersecţia străzii Petru Maior a mai dobândit un nivel, căpătând aspectul actual. 
  
Avântul constructiv a cunoscut apoi o perioadă de relativă acalmie, în care peisajul pieţei s-a întipărit în memoria vizuală a clujenilor, intrând în banalul cotidian ce lasă impresia de eternitate. 
  
Au continuat doar lucrările de construcţie a complexului medical de pe partea nordică a străzii Clinicilor. 
  
Marea sistematizare 
  
Dar planul de sistematizare, vizând realizarea unor noi edificii în perimetrul ei, precum și îmbunătățirea traficului rutier în zonă, a schimbat aspectul pieței. 
  
În cadrul programului de sistematizare, statuia Sfântului Gheorghe a fost mutată din piață, iar în locul vechilor clădiri au apărut edificii noi, reprezentate de grupul de blocuri de pe partea nordică, cuprinse între străzile Petru Maior și Gheorghe Șincai, precum şi Casa de Cultură a Studenților, pe latura de sud. 
  
Locul casei de la intersecţia pieţei cu strada Gheorghe Şincai, în care funcţionase un atelier-magazin de articole textile aparţinând Cooperaţiei meşteşugăreşti, a fost luat de un bloc modern, cu şase etaje, la parterul căreia a funcţionat, timp de aproape o jumătate de veac – până prin 2009 – cofetăria şi cafeneaua Croco. 
  
Simbol al lumii boeme clujene, cofetăria şi cafeneaua erau renumite în perioada comunistă, nu doar pentru savoarea deosebită a cafelei şi a produselor de patiserie pe care le oferea clienţilor, ci şi pentru oportunităţile referitoare la procurea unui pachet de ţigări americane sau a unui Pepsi, oportunităţi generate de prezenţa studenţilor străini din universităţile clujene, deveniţi obişniţi ai localului. 
  
La Croco, diferenţele clasiale se estompau, cofetăria reunind în jurul unei cafele, a unui suc sau a unei prăjituri, oameni obişnuiţi, profesori universitari, studenti, scriitori, jurnalişti, artisti plastici sau precupeţi. 
  
Dar, primul deceniu al secolului XXI, a izbutit să aştearnă vălul uitării şi pe acest simbol al Clujului, locul celebrului local fiind luat – vremelnic – de sediul filialei unei bănci. 
  
Construcţia Casei de Cultură a Studenţilor a extins planul de sistematizare şi asupra străzii Republicii. Astfel, la intersecţia acesteia cu Piaţa Păcii, au apărut trei construcţii noi, cu unu, două şi cinci nivele, întinzându-se până în dreptul străzii Avram Iancu, vizavi de sediul filialei clujene a Academiei Române. 
  
Aceasta a fost o succintă istorie a unei pieţe clujene, un scurt remember pentru cei trecuţi de prima tinereţe şi un bun prilej pentru noile generaţii de a afla povestea unui loc din oraşul lor. Pentru câtă vreme peisajul pieţei va rămâne neschimbat, este greu de anticipat. El se va schimba, cu certitudine, într-un viitor mai mult sau mai puţin îndepărtat, conform cerinţelor vremurilor viitoare, astfel încât din ceea ce este astăzi va rămâne doar amintirea. 
  
Ioan CIORCA 
  
Referinţă Bibliografică:
PIAŢA LUCIAN BLAGA / Ioan Ciorca : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1747, Anul V, 13 octombrie 2015, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ioan Ciorca : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Ioan Ciorca
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!