Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Orizont > Reportaj > Mobil |   


Autor: Ioan Ciorca         Publicat în: Ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015        Toate Articolele Autorului

O CLIPĂ PENTRU ETERNITATE
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
O CLIPĂ PENTRU ETERNITATE 
  
O fotografie este un crâmpei de viaţă smuls trecerii implacabile a timpului, este o clipă suspendată în infinit, vorbind-le celor care ştiu să asculte, prin graiul tăcut al imaginii, despre oameni, locuri şi evenimente din alte vremuri. De pildă, această fotografie reprezentând colţul sud-vestic al Pieţei Unirii de la intersecţia străzii Universităţii cu strada Napoca, aşa cum arăta el cu mai bine de un veac în urmă. Pe lângă banalul cotidian urban de început de secol XX pe care îl înfăţişează privirii, fotografia redeşteaptă poveşti de mult uitate, pentru cei care sunt în măsură să „citească” imaginea. 
  
Pentru un privitor grăbit şi neavizat, trăsurile din prim plan nu sunt altceva decât precursoarele viitoarelor taxiuri care le vor lua locul odată cu dezvoltarea tehnicii, aşteptându-şi clienţii cu dare de mână, pe aceeaşi latură a pieţei, pentru a-i purta spre diverse destinaţii. Însă dincolo de birji, sunt clădirile cu încărcătura lor istorică. 
  
La intersecţia pieţei cu strada Napoca, se află Palatul Rhédey, edificiu ce poartă numele familiei nobiliare care l-a cumpărat pe la începutul secolului al XVIII-lea. Prin sala de bal aflată în interiorul clădirii, palatul Rhédey îşi leagă numele şi de istoria teatrului maghiar din Transilvania. O placă comemorativă aminteşte că în acest loc s-a aflat o primă instituţie de teatru din Cluj, care a luat fiinţă la 17 noiembrie 1792. 
  
Pe frontispiciul imobilului se vede şi astăzi blazonul lui Rhédey, cu iniţialele RJ, precum şi semnul coroanei de nobil cu nouă perle, însemnul rangului de „conte”. 
  
Una dintre celebrele locatare a palatului a fost Claudia Rhedey de Kis-Rhede, cea care este stră-stră-bunica reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii. Claudia Rhedey de Kis-Rhede e fiica contelui Ladislau Rhedey de Kis-Rhede şi a baronesei Agnes Inczedi. Ea şi-a petrecut o mare parte a adolescenţei în Palatul din piața centrală. Se spune că la un bal, Claudia l-a cunoscut pe ducele Alexander de Wurtemberg, fiul lui Louis von Wutemberg. Cei doi tineri s-au plăcut şi au decis să se încheie o căsătorie morganatică, dar tatăl Claudiei, s-a opus. După moartea lui, survenită în 1835, Claudia s-a căsătorit cu Alexander de Wurtemberg devenind contesă de Hohenstein. Din căsătoria lor au rezultat trei copii: Claudine, Amalie şi Francis, care – urmare a regulilor căsătoriei morganatice – au moştenit doar titlul mamei, neavând nici un drept asupra titlului şi moştenirii tatălui lor. Claudia a decedat la doar 29 de ani, în condiţii incerte. Potrivit unor surse, ea – însărcinată cu cel de al patrulea copil – s-a dus să-şi viziteze soţul la Graz, în Austria. Dificultatea drumului a obosito peste măsură, declanşând naşterea prematură, iar sângerarea abundentă care a urmat i-a cauzat decesul. Alte surse susţin ipoteza unui accident de călătorie suferit în Germania. Ultima dorinţă a Claudiei a fost aceea de a fi înmormântată la Sângeorgiu de Pădure, localitate în care s-a născut. 
  
Lângă Palatul Rhédey se află Palatul Jósika, cunoscut şi sub numele de „Casa cu picioare”. Palatul este ridicat pe locul fostei reşedinţe clujene a principilor Transilvaniei. Pe terenul pe care e construit palatul, înaintea acestuia s-a aflat casa Kakas, cea care a constituit în secolul al XVI-lea adăpostul principilor Transilvaniei. Din acest loc, în 1594, Sigismund Báthory – principe al Ardealului – a asistat la execuţia membrilor partidei filo-turceşti. Clădirea a devenit reşedinţa lui Anton Jósika (Antal Jósika), comitele Clujului, la mijlocul secolului al XVIII-lea. Pe vremea aceea, palatul avea doar un singur nivel. În 1828, János Jósika a refăcut palatul, ocazie cu care a mai fost adăugat un etaj, clădirea dobândind aspectul actual. La etajul întâi, a funcţionat Cazinoul maghiar din Cluj, iar în perioada 1880-1902 Tabla regească (Tabla regeasca era o instituție având competența de curte de apel). De-a lungul timpului, imobilul a mai adăpostit Palatul de Justiţie, Curtea de Apel şi Biblioteca Facultăţii de Medicină. Pe frontispiciul palatului, este consemnat, cu cifre romane, MDCCCXXVIII, anul 1828, anul renovării clădirii. 
  
Peste drum de Palatul Rhédey, la intersecţia străzilor Napoca şi Universităţii, în 1902 se afla Hotelul New-York, cu celebra sa cafenea. În plan secund, prelugindu-se în fundal, fotografia din 1902, dezvăluie arhitectura străzii Universităţii. O imagine din anul 1907, evidenţiază mai elocvent detaliile. 
  
Pe partea stângă se afla o veche clădire cu un nivel, pe locul căreia, întreprinzătorul în construcţii, Sebestyén Dávid, a ridicat, între anii 1912-1913, un nou imobil, cu patru etaje. În continuarea ei, se înalţă turnurile Bisericii Piariştilor, primul edificiu ecleziastic în stil baroc din Transilvania, construită între anii 1718-1724. În fundal, fotografia evidenţiază Casa Piariştilor sau „Convictus nobilium”, o veche clădire care a servit drept internat pentru Colegiul Iezuit, iar apoi pentru cel Piarist. În faţa clădirii fusese amplasată „Statuia Sfintei Maria Protectoare” sau „Statuia Ciumei”, ridicată la cererea guvernatorului Anton Kornis, în semn de recunoştinţă pentru ocrotirea adusă Clujului în perioada ultimei mari epidemii care a lovit oraşul între anii 1738-1742. Biserica şi casa Piariştilor împreună cu monumentul Sfintei Fecioare Maria Protectoarea de Ciumă formau, în acele vremuri, un ansamblu arhitectonic unitar. 
  
În cei mai bine de 100 de ani care au trecut de la realizarea fotografiei, arhitectura pieţei a rămas aproape neschimbată. Doar statuia Statuia Ciumei a fost mutată, în anul 1959, în cartierul Mărăşti, în grădina din spatele Bisericii Sfântul Petru. 
  
S-au schimbat oamenii şi mijloacele de transport. Locul arhaicelor birje a fost luat de taxiuri, iar caii au fost înlocuiţi cu hergheliile de cai putere ale motoarelor acestora. Şi viaţa merge mai departe... timpul se scurge implacabil, iar peste vechile poveşti uitarea îşi ţese perfidul văl. 
  
Ioan CIORCA 
  
Referinţă Bibliografică:
O CLIPĂ PENTRU ETERNITATE / Ioan Ciorca : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1743, Anul V, 09 octombrie 2015, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ioan Ciorca : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Ioan Ciorca
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!