Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Orizont > Reportaj > Mobil |   


Autor: Ioan Ciorca         Publicat în: Ediţia nr. 1712 din 08 septembrie 2015        Toate Articolele Autorului

ÎNCĂ O LOVITURĂ PENTRU „FABRICAT ÎN ROMÂNIA”
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
ÎNCĂ O LOVITURĂ PENTRU „FABRICAT ÎN ROMÂNIA” 
  
12 hectare de hale de producţie, aparţinând uzinei Electroputere s-au vândut. Au fost sacrificate în favoarea unui mall cu o suprafaţă de 55.000 de metri pătraţi. Este încă un tribut greu, plătit străinătăţii, de către industria constructoare de maşini, în urma acceptării României în „marea familie europenă”. Şi dacă Uniunea Europeană ar fi o adevărată „familie” care s-ar interesa în egală măsură de toţi membri ei – treacă-meargă – ai putea accepta a face sacrificii în numele unui „bine” viitor, comun, al tuturor. Dar atunci când vezi că „familia” aceasta urmăreşte doar interesele celor mai puternici membrii ai ei, tu fiind ruda săracă şi tolerată doar pentru satisfacerea intereselor ei, te întrebi ce cauţi şi ce te motivează să mai rămâi în cadrul ei? 
  
În 1989, uzina Electroputere Craiova avea peste 12.000 de angajaţi, iar locomotivele pe care le fabrica se vindeau în aproape toată lumea. Dar toate au devenit de domeniul amintirilor… 
  
Cum am ajuns aici? Probabil, aşa cum am ajuns să fim mai mari exportatori de banane şi portocale, decât de produse agricole autohtone, specifice climei temperate. 
  
Urmare a politicilor înţelepte duse de interesele economice străine şi susţinute de toţi guvernanţii cărora le-am conferit legitimitate de la „revoluţia din 1989” încoace, industria românească a fost decimată sistematic şi metodic, singura ei vină fiind aceea de a fi competitivă. Nici „Electroputere” Craiova n-a scăpat. Mândria industriei româneşti, pentru care liderii comunişti Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Nicolae Ceauşescu au fost în stare să-i înfrunte pe ruşi pentru a o păstra, s-a transforma într-un mall. 
  
Scurt istoric 
  
Între anii 1941-1949, la societatea din Craiova s-au executat doar reparaţii la locomotivele cu abur. Începând din 1949, uzina s-a profilat pe fabricarea locomotivelor de mină şi a tramvaielor. 
  
Apoi, în 1956, s-au achiziţionat, din Elveţia, şase locomotive Diesel-electrice, 10 motoare Diesel tip 12 LDA 28 şi 10 echipamente electrice complete. Totodată, s-a cumpărat licenţa de fabricaţie a unei locomotive Diesel-electrice fabricate de firmele Sulzer Frères, Brown Bovery şi S.L.M.. De asemenea s-a încheiat un contract pentru furnizarea de utilaje necesare producţiei de locomotive. Locomotivele au fost realizate prin conlucrarea uzinelor de la Reşiţa şi Craiova. Astfel, în anul 1964 au fost asamblate la Craiova 85 de locomotive Diesel-electrice. 
  
Pe vremea în care România achiziţiona licenţa şi începea fabricarea locomotivelor Dsiesel-electrice la Craiova, în URSS existau deja trei uzine care produceau locomotive. Cu toate acestea, autorităţile române au preferat licenţa elveţiană, stârnind nemulţumirea Moscovei, manifestată explicit, cu ocazia vizitei efectuate de Nikita Hruşciov la Craiova, în iunie 1962. Poziţia lui Gheorghe Gheorghiu-Dej a fost însă fermă, uzina de la Craiova continuându-şi activitatea. Hrusciov n-a avut ce face, cu toate că îl deranja faptul că România, prin achiziționarea licenței elvețiene se prefigura a deveni un fabricant de locomotive de talie europeană. Că problema lovomotivelor românești îl agasa peste măsură, o dovedește o discuţie purtată cu Alexandru Bârlădeanu – om politic român, ministru și membru al Academiei Romane – în februarie 1963. În cadrul acelei discuții, Hrusciov a făcut o comparație între producția de locomotive din URSS și cea din România. La acea vreme, în Uniunea Sovietică se fabricau cca. 2.000 de locomotive pe an. În fața acelei realități, el l-a îndemnat pe reprezentantul părții române: „Va rog să comparaţi singuri, ce ar fi fost mai economic?” 
  
Ajuns secretar general al PCR, Nicolae Ceauşescu s-a preocupat de dezvoltarea uzinei craiovene. 
  
Planul cincinal 1966-1970 a prevăzut dotarea Căilor Ferate Române cu 630 de locomotive Diesel-electrice, 1000 de vagoane de călători şi 23.250 de vagoane de marfă cu patru osii, precum şi electrificarea a 430 km de linie de cale ferată. 
  
De asemenea, Nicolae Ceauşescu a aprobat dezvoltarea Uzinei Electroputere, astfel încât din 1967 s-a început fabricarea locomotivei electrice tip Co-Co, seria 060-EA. Totodată, s-a început producţia de aparataj de înaltă tensiune şi motoare electrice. La sfârşitul lui 1969, Uzina de la Craiova a atins ritmul maxim de fabricaţie producând 150 de locomotive Diesel-electrice şi electrice pe an. 
  
Nicolae Ceauşescu a aprobat dezvoltarea Uzinei de Construcţii de Maşini de la Reşiţa, a Uzinei 23 August din Bucureşti, precum şi a fabricii de vagoane de la Arad. La Reşiţa s-au fabricat anual 170 de motoare pentru locomotivele Diesel-electrice realizate la Craiova. Pentru Uzinele 23 August, ritmul maxim anual de producţie a fost stabilit la 80 de locomotive Diesel-hidraulice şi 400 de motoare Diesel de 350 şi 700 CP. 
  
Tracţiunea Diesel în România 
  
Primele automotoare Diesel româneşti au fost fabricate în 1934 la uzinele „Malaxa” din Bucureşti şi Astra din Arad. Tracţiunea Diesel – în adevăratul sens al cuvântului – a fost utilizată de reţeaua CFR începând cu 1959, o dată cu construirea primelor locomotive Diesel-electrice de 2.100 CP de tip 060-Da şi 060-DA1. Din 1960, Uzina „Electroputere” Craiova a devenit fabricantul general care executa echipamentul electric al transmisiei şi montajul general, iar Uzina Constructoare de Maşini Reşiţa devenea constructorul motorului Diesel 12 LDA 28, sub licenţa Sulzer, al transmisiei mecanice şi al boghiurilor. Evoluţia industriei socialiste a condus la dezvoltarea parcului de locomotive Diesel şi apoi electrice care, treptat, au înlocuit definitiv locomotivele cu aburi. Primele locomotive Diesel româneşti au fost proiectate iniţial pentru trenurile de marfă. Succesul acestora a determinat utilizarea lor şi pentru remorcarea trenurilor de călători. Pentru aceasta au fost operate unele modificări tehnice menite a le spori viteza de la 100 la 120 km/h. Apoi, în 1973, Uzina Constructoare de Maşini Reşiţa a achiziționat din Statele Unite, licența ALCO Auburn NY SUA și a trecut la fabricarea motoarelor de 4.000 CP, având 16 cilindri dispuși în „V”, menite a echipa noile locomotive din seria DD, precum și diverse nave construite la Șantierul naval Constanța. 
  
Tracţiunea electrică în România 
  
Pe 9 decembrie 1965, în ţara noastră au intrat primele locomotive electrice, pe secţia de remorcare Predeal-Braşov. Locomotivele aveau o putere de 5.100 kW şi o viteză maximă de 120 km/h. Din nou, Uzina „Electroputere” Craiova este liderul constructorilor de locomotive, realizând partea electrică şi montajul general al locomotivelor electrice tip 060-EA şi 060-EA1, aceste tipuri de locomotive situându-se printre cele mai moderne locomotive europene. 
  
Cu ajutorul locomotivei experimentale tip EA2-122, s-a atins recordul de viteză al Căilor Ferate Române, adică 204 km/h, pe tronsonul Floreşti Prahova-Buda. 
  
Politica industrială a României europene 
  
Consiliul European de la Lisabona, din martie 2000, trasează ca obiectiv strategic, transformarea Uniunii Europene în cea mai competitivă şi dinamică economie din lume, capabilă de o creştere economică durabilă, cu locuri de muncă mai multe şi mai bune, şi coeziune socială. 
  
Acest deziderat se regăseşte în Programul de Guvernare pe 2005 – 2008 al guvernului Tăriceanu, primul guvern al României europene. Programul are 27 de capitole, iar capitolul 13 este dedicat Politicii industriale, al cărei „obiectivul strategic este creşterea competitivităţii şi performanţelor industriei româneşti în context european şi mondial. Politica industrială a României va fi elaborată ţinând seama de interesul naţional, în beneficiul public şi în respect pentru siguranţa cetăţeanului. Obiectivele generale ale politicii industriale sunt: creşterea competitivităţii; sporirea rolului cercetării şi dezvoltării; promovarea unui management durabil al resurselor şi protecţia mediului; îmbunătăţirea pregătirii profesionale şi ocuparea forţei de muncă. În viziunea Guvernului instrumentele pentru aplicarea viitoarei politici industriale a României sunt: asistenţa sectorială, privatizarea şi restructurarea, asistenţa pentru export, susţinerea IMM-urilor şi dezvoltarea regională, accesul la informaţie şi tratarea externalităţilor”. 
  
Nimic despre industria grea, despre industria constructoare de maşini, ci doar referiri la suţinerea IMM-urilor. Deşi practica socială a dovedit că numai marile companii deţin adevărata forţă financiară, Guvernul pune accent pe intreprinderile mici şi mijlocii. 
  
Programul de Guvernare al cabinetului Boc, pe perioada 2009-2012, cuprinde 29 de capitole şi o Anexă cu „Prognoza Principalilor Indicatori Macro Economici”. Nici un capitol nu face referire expresă la politica industrială, vizând ramurile cu adevărat importante ale industriei şi necesitatea reindustrializării ţării. 
  
Din păcate, viziunea guvernului, relativ la „industria autohtonă”, potrivit opiniei premierului Boc, pare a se limita la „un proiect extrem de important reprezentat de reabilitarea termică a blocurilor, proiect care are cel puţin două avantaje majore: economie la factura plătită de cetăţean, iar pe de altă parte, este vorba despre locuri de muncă şi comenzi pentru industria autohtonă.” 
  
Aşadar, industria autohtonă se rezumă la producerea poliesterului expandat precum şi a diblurilor şi cuielor necesare aplicării acestuia pe faţadele blocurilor. În această situaţie, locul adevăratei industrii româneşti este doar în istorie. 
  
Deci, nu e de mirarea că Uzina „Electroputere” Craiova s-a transformat într-un mall. 
  
Cu banii obţinuţi din vânzarea halelor, patronii au plătit o parte din „datoriile istorice” ale fabricii, iar autorităţile sperau să încaseze mai mulţi bani din impozite de acum încolo. Viceprimarul Craiovei de la acea vreme, Mărinică Dincă, estima că finalizarea mall-ului va duce la crearea a 1.000 de locuri de muncă. 
  
Ei, da! Bravo! Asta da realizare: de la peste 12 000 de locuri de muncă la „Elecroputere” Craiova în 1989, la 1.000 în 2011, e cale lungă încununată de „supcesuri”, care au marcat o nouă „victorie” a capitalismului românesc. 
  
Ioan CIORCA 
  
Referinţă Bibliografică:
ÎNCĂ O LOVITURĂ PENTRU „FABRICAT ÎN ROMÂNIA” / Ioan Ciorca : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1712, Anul V, 08 septembrie 2015, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ioan Ciorca : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Ioan Ciorca
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!