Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Orizont > Reportaj > Mobil |   


Autor: Ioan Ciorca         Publicat în: Ediţia nr. 1629 din 17 iunie 2015        Toate Articolele Autorului

PIAŢA UNIRII, CONSTRUCŢII EDILITARE
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
PIAŢA UNIRII, CONSTRUCŢII EDILITARE 
  
- reportaj – 
  
La sfârşitul secolului al XIX-lea, autorităţile locale clujene au demarat un amplu proces de sistematizare a pieţei centrale. 
  
Proiectul urbanistic nu a s-a limitat doar la demolarea clădirilor aflate în jzurul bisericii Sfântul Mihail, ci a vizat mai multe aspecte legate de necesităţile pieţei centrale din acea vreme. Astfel, s-a deschis o nouă arteră de circulaţie – Uliţa Olarilor, devenită ulterior Strada Sfintei Biserici, actuala Iuliu Maniu – menită a uşura traficul şi a facilita accesul din Piaţa Centrală spre piaţa de lemne şi cărbuni a oraşului, aflată în zona actualei piaţe Avram Iancu. Tot atunci, s-au ridicat numeroase imobile noi, care au conturat Piaţa Centrală a Clujului, dându-i aspectul actual. 
  
Dintre acestea trebuie amintite Hotelul Continental, cele două palate ale Statusului romano-catolic ce străjuiesc capătul vestic al străzii Iuliu Maniu, precum şi palatul primei Societăţi de Asigurare. 
  
Clădirea fostei Asociaţii Maghiare de Asigurări, a găzduit, până nu demult, sediul Librăriei Universităţii. Edificiul a fost ridicat între 1912-1913, de către întreprinzătorul în construcţii, Sebestyén Dávid, pe baza proiectelor realizate de către arhitecţii Kármán Aladár şi Ulmann Gyula. Pe locul vechii clădiri cu un nivel, întreprinzătorul a ridicat un nou imobil, cu patru etaje, destinat locuinţelor. Intenţia sa era aceea de a închiria noile apartamente, cetăţenilor cu dare de mână. 
  
Dezvoltarea accelerată a oraşului a evidenţiat necesitatea construirii unui hotel, la standarde europene. Această nevoie a fost impusă de faptul că oraşul Cluj se transforma, încet-încet, într-o importantă metropolă a vieţii politice şi culturale, a Transilvaniei acelei epoci. Din acest motiv, municipalitatea a hotărât că este necesară ridicarea unui hotel, în piaţa centrală. 
  
Drept urmare a cerinţei ridicării unui hotel-restaurant modern, de tip occidental, în anul 1894 s-a hotărât demolarea Hotelului Naţional şi construirea unuia nou, pe acelaşi teren. Noua construcţie a primit numele de Hotel New-York. 
  
Proiectele clădirii au fost elaborate de către Pákei Lajos, arhitectul principal al Clujului. Aşezată la intersecţia a două străzi, cele două faţade ale clădirii oferă privirii un decor bogat, realizat în stil eclectic. 
  
Intrarea principală a fost plasată la colţul imobilului, fiind accentuată de un turn. Prin 1950 clădirea funcţiona ca şi cămin studenţesc, iar din 1960, ea şi-a redobândit menirea originală, adică aceea de hotel. 
  
La parterul luxosului hotel, a funcţionat – încă de la înfiinţare – timp de mai multe decenii, o cafenea, care purta numele edificiului. 
  
Cafeneaua New-York a devenit, în scurt timp, cel mai renumit centru literar şi artistic al oraşului. Personalităţi mar-cante ale timpului – oameni politici, jurnalişti, scriitori, precum şi numeroşi artişti – se întâlneau aici, comentând evenimentele politice şi culturale ale vremii. 
  
Tot aici, la o cafea – între prieteni – scriitorii acelei perioade îşi citeau manuscrisele. Una dintre personalităţile importante ale epocii, aflată printre prezenţele obişnuite ale cafenelei, era scriitorul maghiar Jókai Mór. Fin cunoscător al societăţii româneşti şi maghiare din acea perioadă, Jókai Mór a fost, de multe ori, oaspete al hotelului între 1871 şi 1879. 
  
Mai târziu, în memoria lui, municipalitatea clujeană a dat, numele său, actualei străzi Napoca. Şi dacă tot am pomenit de Jókai Mór, îmi place să cred că acesta a citit fragmente din scrierile sale, auditoriului aflat pe terasa cafenelei. În romanul intitulat „Săracii bogaţi”, Jókai Mór prezintă, printre altele, într-un cadru romantic, o veche legendă, culeasă din folclorul locuitorilor Ţării Haţegului şi a văii Jiului. Legenda vorbeşte despre un baron maghiar, din Ţara Haţegului, poreclit „Faţia negra”, pentru că îşi acoperea faţa cu o mască neagră. 
  
Îndrăgostit de o ţărăncuţă autohtonă, acesta s-a transformat într-un „haiduc aristocrat”. El şi-a format o ceată, alcătuită din oamenii locului, cu care, noaptea, îşi prăda vecinii bogaţi, iar ziua – în calitate de judecător al districtului – le cerceta plângerile. „Faţia negra” se bucura de un respect deosebit din partea locuitorilor din zonă, fapt pentru care a rămas în amintirea lor până în ziua de azi. 
  
Ioan CIORCA 
  
Referinţă Bibliografică:
PIAŢA UNIRII, CONSTRUCŢII EDILITARE / Ioan Ciorca : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1629, Anul V, 17 iunie 2015, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ioan Ciorca : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Ioan Ciorca
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!