Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Cultural > Civilizatie > Mobil |   



O ALTĂ PERSPECTIVĂ - PROGRAMELE UE PENTRU EDUCAŢIE
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
O ALTĂ PERSPECTIVĂ  
 
PROGRAMELE UE PENTRU EDUCAŢIE  
 
Trifan Ioan-Adrian  
 
Într-o lume în care totul tinde spre diversificare şi tehnologizare, sistemul educaţional nu putea să nu fie influenţat de această tendinţă. În calitate de student la Facultatea de Limbi Străine a UPG Ploieşti, am primit o bursă de studii prin programul Comenius, Acţiunea Lingua C, la Fridaskolan Vanersborg, în Suedia. Acest program educaţional al Uniunii Europene, prin componenta Lingua C este dedicat viitorilor profesori de limbi străine şi constă în stagii de practică pedagogică (plus un curs de informare despre ţara de origine) într-o instituţie de învăţământ dintr-o ţară europeană, pe o durată de minim 3 - maxim 8 luni. Pentru început voi face o prezentare generala a sistemului de educaţie suedez.  
 
I. Sistemul educaţional  
 
I.1. Prezentare generală  
 
Sistemul suedez de învăţământ cuprinde şcoli obligatorii şi voluntare (ciclul superior). În cadrul învăţământului obligatoriu intră: şcoli primare, şcoli pentru populaţia Saami din nordul ţării, şcoli speciale (pentru copiii cu probleme de vedere şi auz) şi şcoli pentru copiii cu handicap mintal. Şcolile opţionale cuprind liceele, instituţiille de învăţământ superior, şcoli profesionale, şcoli municipale pentru adulţi, cât şi şcoli pentru adulţii cu handicap mintal. Accesul la studiu este gratuit: elevii sau părinţii lor nu trebuie să plătească materialele didactice, mesele elevilor din timpul cursurilor, îngrijire medicală, transportul până la şcoală etc. Actul Educaţional al Suediei stipulează că tinerii şi copiii suedezi trebuie să aibă acces la o educaţie de acelaşi nivel şi toţi se bucură de acest drept indiferent de sex, regiunea în care trăiesc sau condiţii socio-economice. Se mai prevede ca sistemul de învăţământ să le ofere cunoştinţe şi să le formeze deprinderi şi, în colaborare cu familiile, să ajute la o dezvoltare armonioasă către indivizi responsabili şi adevăraţi membri ai societăţii. De asemenea, este stipulată atenţia deosebită care trebuie acordată persoanelor cu nevoi speciale. Adulţii sunt luaţi şi ei în considerare: şcoli municipale pntru adulţi (komvux) sau şcoli pentru adulţi cu handicap mintal (särvux). Curricula, obiectivele naţionale şi liniile majore de lucru sunt definite de parlament şi de guvern. Bugetul naţional include burse/subvenţii către administraţiile locale. Înr-una din directivele emise de parlament şi guvern, se spune că fiecare administraţie locală este liberă să decidă cum să-şi conducă şcolile. Municipalitatea trebuie să facă un plan despre finanţarea, organizarea, dezvoltarea şi evaluarea procesului educaţional. În urma consultării cu profesorii şi întreg personalul, directorul fiecărei şcoli trebuie să întocmească un plan local de lucru bazat pe curricula, obiectivele naţionale şi planul de educaţie. Agenţia Naţională pentru Educaţie (Skolverket) are sarcina de a dezvolta, evalua, monitoriza şi superviza şcolile de stat. La fiecare trei ani Agenţia trebuie să prezinte parlamenutlui şi guvernului un raport asupra educaţiei şi şcolarizării. Acest raport stă la baza planului naţional de dezvoltare şcolară. De asemenea, Agenţia are rolul de a supraveghea respectarea prevederilor Actului Educaţional şi a drepturilor elevilor ca indivizi. Anul academic/şcolar, împărţit în două semestre începe la sfârşitul lunii şi se încheie la începutul lunii iunie a anului următor având aproximativ 40 de săptămâni. Săptămâna şcolară este de 5 zile, de luni până vineri. Cea mai lungă vacanţă în timpul anului şcolar este cea de iarnă, de două săptămâni, începând în jurul datei de 20 decembrie şi până la începutul lunii ianuarie.  
 
I.2.1. Învătământul preşcolar  
 
Municipalităţile au datoria să organizeze activităţi preşcolare pentru toţi copiii – începând cu vârsta de 6 ani şi până când aceştia se vor integra în sistemul şcolar. Aranjamentele diferă de la caz la caz: aceste grupe pot fi localizate sau coordonate în cadrul unei şcoli obişnuite, sau asociate altor forme municipale de îngrijire a copiilor.  
 
Diferenţa faţă de sistemul românesc constă în faptul că educaţia în grădiniţele propriu-zise se desfăşoară doar pe doi ani sau din momentul în care părinţii decid să-şi plaseze copiii în centrele de îngrijire şi până înainte de clasa I, când se urmează un an de educaţie preşcolară, de obicei în şcoli, eventual şcoala în care vor urma ciclul primar şi/sau gimazial.  
 
I.2.2. Şcolile generale obligatorii  
 
Amintite mai sus, cu o durată de studiu de 9 ani, sunt deschise tuturor copiilor între 6 şi 16 ani. În funcţie de deciziile părinţilor, copiii pot începe şcoala de la vârsta de 6 ani. În şcolile saami, copiii saami primesc educaţie cu caracter etnic. Acest tip de educaţie corespunde primelor 6 clase de şcoală generală obligatorie. Şcolile speciale prevăd 10 clase pentru copiii cu probleme de vedere şi auz sau cu probleme parţiale de auz cărora li se adaugă deficienţe secundare. Şcolile generale pentru copiii cu handicap mintal includ studii generale şi şcoli de practică, exersare.  
 
1.3.Ciclul II.  
 
Ciclul II, cel liceal, este urmat de aproape toţi elevii şi se desfăşoară pe o durată de trei ani. Acest ciclu este împărţit în 17 programe naţionale (în afara cărora există programe speciale şi individuale) care să ofere posibilitatea orientării spre studiile superioare. În ceea ce priveşte tinerii cu handicap mintal, sistemul oferă studii profesionale (pe o durată de 4 ani) cam la acelaşi nivel cu educaţia normală din acest ciclu.  
 
I.4. Educaţia adulţilor  
 
După vârsta de 20 de ani (limita de terminare a ciclului liceal), cei care vor să-şi reia studiile pot opta pentru educaţie normală pentru adulţi (komvux) şi pentru insituţii cu program pentru persoanele cu nevoi speciale (sarvux), care oferă atât cursuri de nivel general (primar-gimnazial), cât şi liceal. Şcolile Naţionale pentru Adulţi (SSV) (aflate în Norrkoping şi Harnosand) funcţionează în sistemul de învăţământ la distanţă, cu menţiunea că cei care urmează astfel de cursuri trebuie să meargă din când în când în centrele respective.  
 
Suedeza pentru imigranţi este un curs menit să ofere imigranţilor cunoştinţe despre limba şi societatea suedeză, organizarea revenind administraţiilor locale.  
 
I.5. Universităţi şi colegii  
 
Aproape un sfert din elevi urmează studii superioare în următorii 3 ani de la terminarea studiilor liceale. În universităţi şi colegii se pot urma programe fixe sau se pot alege cursuri individuale. Toate universităţile şi colegiile din Suedia sunt sub autonomia statului suedez şi a peste 20 de centre în toată ţara.  
 
II. Oferta educaţională şi şcolile independente  
 
II.1. Şcolile independente  
 
Majoritatea copiilor urmează cursurile şcolilor din apropierea rezidenţei, dar pot opta pentru alte şcoli municipale sau pentru şcoli independente de autoritatea locală. Cu puţin peste 2 % din elevi urmează astfel de şcoli aprobate de Agenţia Naţională pentru Educaţie (1995). Şcolile independente oferă acces liber la studiu şi trebuie să fie aprobate de Agenţia Naţională. Din partea administraţiei locale primesc subvenţii în funcţie de numărul de elevi înscrişi în fiecare an şcolar. Educaţia din aceste şcoli are acelaşi scop ca în şcolile municipale, dar poate avea un profil distinct, de exemplu: profil religios sau să se folosească metode speciale de educaţie ca Montessori sau Waldorf. Dacă o şcoală independentă nu-şi respectă programul propus, Agenţia Naţională îi poate retrage licenţa de funcţionare. Instituţiile independente de nivel liceal pot fi de 2 tipuri: acelaşi sistem ca în liceele muncipale (primesc subvenţii de la administraţia locală) şi cele care întregesc programa învăţământului liceal (de exemplu, colegiile de artă sau şcolile de meserii).  
 
II.2. Şcolile internaţionale  
 
De asemenea, există şi şcoli internaţionale: primesc ajutor parţial de la statul suedez şi sunt desatinate în primul rând copiilor din familii care trăiesc în Suedia pentru perioade scurte de timp.  
 
III. Evaluare  
 
Evaluarea se realizează după diferite metode. Până în clasa a VIII-a nu se pun note, ci se dau teste (la clasa a V-a se dau teste naţionale), se urmăreşte evoluţia elevilor şi se dă un aşa-zis diagnostic. Din clasa aVIII-a, elevii sunt notaţi prin calificative: G (nota de trecere), VG (foarte bine), MVG (excelent). La sfârşitul clasei a IX-a se susţine un test naţional la 3 materii: limba suedeză, matematica şi limba engleză.  
 
IV. Fridaskolan – model de şcoală independentă  
 
IV.1. Prezentare generală  
 
După această scurtă pezentare a sistemului de învăţământ suedez, voi încerca să detaliez modul de funcţionare al unei şcoli independente – Fridaskolan din Vanersborg, regiunea Vastra Gotland. Şcoala a fost fondată în 1993 de un grup de profesori care doreau să introducă un sistem nou de organizare şi predare. Au început prin cursuri pentru clasele VI-IX. În prezent şcoala oferă cursuri pentru ciclul primar – gimnazial, clasele I-IX, plus anul de educaţie preşcolară, având o medie de 60 de elevi pe grupa de vârstă. Sistemul este în plină extindere în oraşele din apropiere: 2000/2001, o şcoală în Trollhattan, toamna 2002, o şcoală în Uddevalla. Fridaskolan respectă curricula naţională, dar specificitatea constă în dotare şi în mod de lucru. Ca dotare, se pot enumera de la 2 bucătării (prânz gratuit), sală de sport, minim 3 computere pe clasă (începând cu anul preşcolar de studii) cu acces gratuit la Internet pentru tot personalul şcolii şi elevi, sisteme audio-video, până la materiale de lucru gratuite atât pentru personal cât şi elevi: creioane şi celelalte rechizite, manuale (elevii le pot folosi la clasă), atlase, imprimare de text sau imagini, scanare, plastifiere etc. Dar ceea ce surprinde faţă de sistemul românesc este modul de lucru: punerea în practică a elementelor de pedagogie alternativă (Montessori, Waldorf etc.), diversificarea procesului educaţional ş.a.m.d. Un alt lucru interesant: şcoala nu pune accentul pe regulamentul de ordine interioară pentru elevi, mizându-se pe dezvoltarea integrării sociale şi a responsabilităţii. Eventualele situaţii conflictuale sau probleme de disciplină sunt rezolvate imediat (cel târziu în prima pauză sau la încheierea cusurilor) printr-o întâlnire între profesorii diriginţi ai grupei de vârstă cu elevii în cauză, iar în cazurile mai dificile sunt informaţi părinţii şi eventual invitaţi la o discuţie. Elevii sunt angrenaţi în activităţi diverse: tabere şi drumeţii cu cortul (în care îşi gătesc singuri etc.), gătesc pentru toată şcoala în fiecare zi de joi (elevii de a VIII-a) şi altele. La şedinţele cu părinţii se discută problemele generale ale grupei de vârstă, iar diriginţii punctează problemele grupei avute în grijă şi se discută strategia de lucru. Părinţii sunt implicaţi în procesul de educaţie prin crearea unei relaţii cât mai strânse cu şcoala: sunt invitaţi să participe la cursuri de informare despre cultura tinerilor sau despre sistemul adoptat de Fridaskolan şi despre relaţia familie-şcoală. Foarte interesante sunt discuţiile de evaluare la care participă atât părinţii cât şi elevii: pentru fiecare elev se fixează semestrial o întâlnire în care se discută evoluţia elevului şi implicarea familiei, se oferă sugestii atât din partea şcolii (prin intermediul dirigintelui) cât şi a elevului şi a familiei. Pentru personal şcoala oferă anual cursuri de formare continuă, săptămânal organizează conferinţe/consilii şi câteva facilităţi: bilete la piscină, la cinema, la sala de fitness etc.). Zilnic, între orele 10 şi 10, 20 are loc un scurt consiliu profesoral. Fiecare zi de şcoală începe printr-o întâlnire de 20-30 minute între profesorul diriginte şi grupa sa în care se discută obiectivele zilei respective, elevii sunt informaţi despre eventualele schimbări intervenite între timp la nivelul zilei, săptămânii, semestrului, temei de lucru etc. Un modul de curs are între minim 40 de minute şi maxim 80 de minute; pauzele sunt de 20 de minute, iar cea de prânz de 40 de minute.  
 
IV.2. Proiecte de studiu şi lucrul în echipă  
 
Dar cel mai interesant aspect este cel al lucrului în echipă cu o temă dată care se realizează la nivelul fiecărei grupe de vârstă, cu o durată de câteva săptămâni. De exemplu, în semestrul I 2001/2002, elevii de clasa aVII-a au avut ca temă “Călători şi exploratori în Orient: Alexandru Macedon, Marco Polo, Compania Indiilor de Est din Goteborg”. La început, cei 3 profesori diriginţi de la clasa a VII-a au prezentat tema de lucru (obiect, metode de lucru, cerinţe, obiective, etc.) şi le-au dat indicaţiile necesare. Apoi, elevii au format 10 grupe de câte 6-7 membri şi au ales exploratorul despre care vor vorbi. S-a început printr-o vizită la muzeul din ,localitate unde li s-a prezentat istoricul Companiei Indiilor de Est, au văzut o colecţie de obiecte din China şi India şi, urmând o serie de indicii au trebuit să descopere o parolă. Recunoaşterea parolei (Boca Tigris – numele strâmtorii care face trecerea spre Hong Kong) era cea care îi elibera din muzeul-capcană. Prin implicarea mea în această activitate au folost şi limba engleză. Lucrul în echipă cuprinde toate materiile studiate. Pentru ştiinţele sociale au avut de prezentat toate aspectele vieţii din acel timp. Penntru ştiinţele naturii au adunat informaţii despre fauna şi flora teritoriilor respective. Pentru matematică au avut diferite teme, în funcţie de exploratorul ales: de exemplu, ca date ale problemei primeau harta cu traseul urmat de Alexandru Macedon, mijloacele de transport şi anii între care s-au desfăşurat expediţiile lui în India; cerinţe: aflarea vitezei medii de deplasare etc. Pentru limba engleză au avut de realizat un interviu cu exploratorul ales pentru studiu. De asemenea, cu limba engleză au putut lucra şi pentru scenetele pe care le-au scris singuri pe baza temei de lucru, pentru care au realizat decorul şi costumele singuri în cadrul orelor de atelier sau lucru manual (plus obiecte specifice ţărilor ţintă). Pentru limba suedeză, în afară de redactările făcute, un aspect interesant este acela că au scris haiku-uri în suedeză. Li s-a predat alfabetul chinez şi fiecare elev şi-a scris numele în chineză. Fiecare grupă (sau grupele care au avut ca model şi obiect de lucru acelaşi explorator) au organizat o expediţie asemănătoare celor oferite ca model. S-a organizat şi o excursie (subvenţionată parţial de biblioteca din localitate) la Goteborg, la Muzeul Companiei Indiilor de Est unde li s-a oferit un tur cu ghid; în atelierele muzeului au putut urmări diferite aspecte ale muncii necesare construirii primei corăbii a Companiei – corabie realizată după metodele epocii respective şi care va reface traseul Gotheborg-China, în anul 2004. Totul este supravegheat de profesorii coordonatori-diriginţi. Ca surse de informaţie au folosit atlase, manuale de geografie, istorie, cultură şi civilizaţie, enciclopedii, oferta bogată a Internetului, vizite la muzee, excursii didactice, filme despre tema respectivă etc. Diferitele etape sau obiective au avut termene fixe de realizare. Totul s-a încheiat printr-o prezentare: o expoziţie (toate articolele, interviurile realizate, informaţiile strânse despre aceste expediţii, obiecte etc.), reprezentaţii teatrale (în colaborare cu teatrul municipal) legate de tema de lucru; în cadrul altor teme se realizează sesiuni de debate în suedeză şi pe /sau în engleză. Astfel, prin acest sistem de lucru (pentru care au alocate ore de curs speciale) se oferă o varietate de cunoştinţe, se realizează o interdisciplinaritate eficientă, se formează deprinderile lucrului în echipă, se dezvoltă creativitatea, spiritul practic şi de cercetare, încrederea în sine, sentimentul responsabilităţii şi al utilităţii propriilor realizări.  
 
IV.3. Studiul limbilor străine  
 
În continuare voi face câteva referiri la studiul limbilor străine, deoarece am fost implicat direct în procesul de predare.  
 
IV.3.1. Curriculum general  
 
În Suedia prima limbă străină de studiu este engleza, iar cea de-a doua este la alegerea elevului: franceza, spaniola sau germana. Interesant de remarcat că numărul de ore pe săptămână este la alegerea şcolilor, dar trebuie să respecte limita minimă impusă de programul naţional. Voi exemplifica prin cazul Fridaskolan, care este asemănător cu cel al şcolilor municipale. Se începe cu limba engleză de la clasa I, o oră de curs pe săptămână (care poate fi de 40, 60, 80 de minute). Pare surprinzător de puţin, dar prin sistemul de lucru (mai ales prin lucrul în echipă cu o temă dată), diferitele teme, accesul la Internet, proiecte de colaborare cu şcoli din străinătate etc., o singură este suficientă. Din clasa a VI-a se introduce a doua limbă străină, pe care elevul o alege după o perioadă de probă în care încearcă toate cele trei opţiuni. Număr de ore pe ani: cls. a VI-a – 2 ore /săptămână, (total de 90 de minute), clasa a VII-a – 3 ore/ săptămână (160 de minute), clasa a VIII-a – 3 ore/săptămână (130 de minute), clasa a IX-a – 2 ore/săprămână (120 de minute).  
 
IV.3.2. Metode de lucru  
 
IV.3.2.1. Manuale  
 
Ca principal material de lucru se foloseşte manualul. Acesta este realizat de o comisie naţională, după care se trimite profesorilor de limbi străine pentru evaluare şi în urma feed-back-ului se fac shimbări care duc la forma finală. Structura manualelor este asemănătoare cu cea a celor editate de Oxford University Press sau Longman şi sunt însoţite de casete audio, CD-uri şi caiete de lucru. Se pune accentul pe comunicare, înţelegerea unui text în urma scultării casetei, a CD-ului sau a citirii (reading and listening comprehenshion), exerciţii de gramatică, situaţii uzuale de comunicare etc. Manualele conţin elemente de cultură şi civilizaţie, iar textele sunt axate pe teme de actualitate: mâncarea în sistem fast-food, probleme ecologice, viaţa de familie, importanţa sportului, viaţa în şcolile din ţările respective, drepturile animalelor, violenţa în familie etc.  
 
IV.3.2.2. Alte metode de lucru  
 
Se folosesc şi alte surse sau metode de predare, cum ar fi: engleza prin teatru – curs pe care l-am ţinut la clasa a IX-a, punând accentul pe expresia orală prin exerciţii de pronunţie, improvizaţie, scurte scenete şi piese de teatru în engleză, vizionarea de filme etc.; dar şi pe diferite aspecte ale limbii scrise şi gramaticii prin teme şi exerciţii diversificate (listening/reading comprehenshion) legate de cursul de istoria teatrului pe care l-am predat, cât şi execrciţii de creativitate cu numeroase elemente de gramatică etc. Acest sistem este folosit foarte des la clasă; de exemplu, se dă ca temă “La restaurant”: elevii redactează un dialog pe care apoi trebuie să îl joace ca pe o scurtă scenetă, astfel verificându-se şi îmbunătăţindu-se diferite aspecte – cunoştinţele generale pe această temă, gramatica, ortografia, expresia orală (pronunţie, fluenţă). Se folosesc şi filme în engleză în urma cărora se ţin dezbateri, de exemplu: la clasa a VII-a s-a vizionat un film despre câteva tradiţii englezeşti, după care elevii au discutat pe marginea filmului, făcând paralele între obiceiurile britanice şi cele suedeze. Mergând tot pe această linie, de Halloween, elevii au avut ca temă să ofere cât mai multe informaţii despre această tradiţie (cum a apărut, ce reprezintă, când şi cum se desfăşoară, comparaţie cu Suedia) şi să scrie o scurtă poveste inspirată de această sărbătoare. De Crăciun, pe baza câtorva colinde englezeşti li s-a oferit vocabularul folosit pentru această sărbătoare şi au avut ca temă să scrie o povestioară folosind cuvinte cu tematica de Crăciun. În cadrul orelor de franceză, un exemplu de predare foarte bun este folosirea cântecului „Octobre” de Francis Cabrel, atât ca metodă de relaxare a elevilor, dar şi de predare-recapitulare a diferitelor noţiuni: în text pot fi găsite denumirile franceze pentru culori, anotimpuri, o serie de prepoziţii de bază ale limbii franceze, neuitând vocabularul şi exerciţiul de reading/listening comprehenshion. Un mijloc de relaxare şi de lucru într-o limbă străină este jocul de bingo, în care elevii desenează bilete de bingo, pe care scriu denumiri de culori, animale, rechizite şcolare, numere etc. în limba respectivă, iar profesorul alege câteva denumiri până când unul dintre elevi bifează toate elementele de pe biletul său. La clasa a IX-a elevii care studiază limba franceză au realizat pentru câteva săptămâni o sesiune de chat pe Internet cu elevii unei şcoli franceze. Limbile străine sunt folosite şi în cadrul proiectelor pe care şcoala le are cu alte şcoli europene: corespondenţă, chat, editare de reviste pentru tineri (colectivul redacţional este realizat din câţiva elevi ai fiecărei şcoli), excursii/tabere în ţări ca Franţa, Croaţia, Cehia unde elevii îşi pot folosi cunoştinţele de limbi străine etc. Evaluarea este contiună: urmărirea expresiei orale (fluenţă, corectitudine, vocabular etc.), capacităţii de înţelegere a unui text prin citire sau ascultare, dezvoltarea aptitudinilor de scriere (exerciţii, teme, verificarea caietelor, teste, compoziţii, articole pe care trebuie să le scrie pentru lucrul în echipă etc.) ş.a.m.d.  
 
Astfel, asistanatul meu lingvistic s-a dovedit foarte folositor atât pentru posibiltatea de a cunoaşte un alt sistem de învăţământ şi de lucru cu elevii, cât şi pentru formarea mea ca profesor de limbi străine. Despre sistemul educaţional suedez, şcolile independente din Suedia, modul de predare (în special în aceste şcoli), s-ar putea spune mai multe, dar sper că această scurtă prezentare să ofere o altă perspectivă asupra procesului educaţional.  
 
Nota: Articolul prezinta realitatea sistemului de invtamant suedez de la nivelul anului scolar 2001-2002. Aceasta precizare se aplica si in ceea ce priveste programele pentru educatie finatate de catre UE.  
Referinţă Bibliografică:
O ALTĂ PERSPECTIVĂ - PROGRAMELE UE PENTRU EDUCAŢIE / Ioan Adrian Trifan : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1911, Anul VI, 25 martie 2016, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ioan Adrian Trifan : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Ioan Adrian Trifan
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!