Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Spiritual > Mobil |   


Autor: Ilie Fîrtat         Publicat în: Ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016        Toate Articolele Autorului

Scurt istoric al Cercurilor culturale din Grădiștea, Vâlcea
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Scurt istoric al Cercurilor culturale din Grădiștea, Vâlcea 
  
La 31 martie 1897, Spiru Haret, este numit ministru al Ministerului Cultelor și Instrucțiunii Publice. Cu sprijinul său au fost înființate, pe lângă școli, societăți și cercuri culturale (în cadrul cărora activau echipe de dansuri populare, formații de teatru și coruri ), biblioteci populare, școli de adulți, case de citit, reviste și șezători literare. 
  
Prin circulara nr.36.692 din 24 iulie 1902, Spiru Haret recomanda impulsionarea activității șezătorilor în vederea ridicării nivelului cultural – educativ al sătenilor. Aceste șezători sătești sau populare își desfășurau activitatea ziua sau seara, mai ales în zilele de sărbători și aveau în program numeroase momente distractive și mobilizatoare. Din păcate în evoluția lor, șezătorile au întâmpinat numeroase greutăți atât materiale ( spațiu, cărți , reviste ) cât si din partea autorităților locale. 
  
În anul 1900, în județul Vâlcea se constituie 14 cercuri culturale pe centre 
  
( Râmnicu Vâlcea, Băbeni, Drăgășani, Făurești, Zătreni, Mateești, Horezu, Olănești, Titireciu, Ocnele Mari, Măldărești, Brezoi, Amărăști. ) din care făceau parte 165 de învățători și institutori. Aceste cercuri culturale cuprindeau câte 10-15 comune iar reuniunile se făceau în zilele de sărbătoare. O hotărâre a guvernului ( februarie 1902 ) obliga ca la aceste adunări sa participe și să țină conferințe și preotul. 
  
În 17 august 1904, se trece la o nouă reorganizare a acestor cercuri în vederea micșorări distanței dintre ele sub 10 km, dând posibilitatea unei mai bune participări a sătenilor. Așa s-a ajuns la 27 de cercuri culturale. 
  
Cercul ”Grădiștea” cuprindea 5 școli ( Tina, Grădiștea, Băești, Sinești, Slăvești) iar Președinte al acestui cerc era M. Ștefănescu de la Școala din Slăvești. 
  
Ședințele publice din cadrul cercurilor culturale se adresau populație nevoiașe a satelor și erau prezidate de către dirigintele școlii la care se ținea adunarea și care trebuia să asigure și o mare participare a sătenilor. O decizie ministerială din 1902 recomanda ca, în cadrul acestor adunări, să fie abordate probleme privind educația morală, sanitară a țăranilor sau ”orice altă chestiune care să lumineze mintea săteanului”. 
  
Cercurile culturale țineau și ședințe intime la care participau numai corpul didactic 
  
( învățători și institutori ) ce compuneau cercul, iar în cadrul lor se discutau, cu prioritate, probleme didactice. 
  
Din martie 1907 până în 15 octombrie 1908, întrunirile cercurilor culturale au fost suspendate. Mulți dascăli fiind arestați și cercetați ca agitatori ai mișcărilor țărănești. S-a mers până acolo că însuși Spiru Haret a fost acuzat de Titu Maiorescu în parlament ca fiind principalul vinovat de mișcările țărănești prin încurajarea activității extrașcolare a învățătorilor. Această soartă a împărtășit-o și învățătorul de la Grădiștea, Ion Brătulescu ( de loc din Zăicoiu, Gorj), învățător la Grădiștea in anul școlar 1907-1908, acuzat de instigare la revoltă. 
  
După reluarea activității, cu ocazia primei adunări publice organizate de cercul cultural Grădiștea, dascălii au prezentat în fața celor prezenți teme de istorie și mari personalități ale timpului. 
  
Din 1911, activitatea publică a cercurilor culturale este suspendată. Acestea erau obligate să aibă un caracter intim și să dezbată doar probleme profesionale iar adunările lor publice se transformă în serbări școlare desfășurate cu ocazia unor sărbători naționale sau de sfârșit de an școlar, cu elevii, în prezența părinților. 
  
La 24 ianuarie 1909, cu ocazia împlinirii a cincizeci de ani de la Unirea Principatelor Române, la Grădiștea au răsunat cântece naționale ( ”Deșteaptă-te, române!”, ”Doina oltenească” și ”Înainte, frați români!” ) cântate de corul școlii și acompaniate la vioară de învățătorul Ion Brătulescu. Tot cu această ocazie, a fost interpretată de elevi poema alegorică ”24 Ianuarie” cu sprijinul studentului la teologie din Grădiștea, Ion Roman, după care s-a jucat ”Hora Unirii”. Mai sunt consemnate serbări școlare organizate și prezentate de către școala din Grădiștea, cu ocazia unor evenimente locale sau naționale în 1893, 10 mai 1900- Ziua națională a României, etc.. 
  
Tot la inițiativa lui Spiru Haret, în anul 1912 ia ființă ”Liga Deșteptarea” care își propunea, între altele, să ducă mai departe activitatea publica a cercurilor culturale. 
  
Din 1913, activitatea de îndrumare și control a activității cercurilor culturale este atribuită administratorului Casei Școalelor, ieșind de sub mâna Ministerului Instrucțiunii Publice. 
  
În anul școlar 1913-1914, ființa cercul cultural ”Oltețul”, cu sediul la Școala Pârâieni, centru la care erau arondate și școlile Grădiștea și Băești. 
  
După 1918, activitatea extrașcolara a dascălilor în cadrul cercurilor culturale a fost preluată de căminele culturale care s-au impus. 
  
Fîrtat Illie, bibliotecar 
  
Referinţă Bibliografică:
Scurt istoric al Cercurilor culturale din Grădiștea, Vâlcea / Ilie Fîrtat : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1872, Anul VI, 15 februarie 2016, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ilie Fîrtat : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Ilie Fîrtat
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!