Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Eseuri > Mobil |   


Autor: Ilie Fîrtat         Publicat în: Ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016        Toate Articolele Autorului

Târgul de la Grădiştea de Vâlcea
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Târgul de la Grădiştea de Vâlcea 
  
La începutul secolului al XVIII-lea majoritatea locuitorilor Olteniei îşi câştigau existenţa din cultura pământului şi din creşterea animalelor, cele două ramuri fundamentale ale economiei medievale a ţărilor române. 
  
În cadrul dezvoltării schimburilor comerciale din Ţara Românească un rol important l-au jucat târgurile şi bâlciurile înfiinţate în oraşe şi sate. Târgurile şi bâlciurile au cunoscut o creştere numerică începând din secolul al XVIII-lea, ca urmare a intensificării relaţiilor economice din societatea românească. 
  
Aruncând o privire asupra comerţului din Oltenia, ca provincie istorică a Ţării Româneşti, constatăm că resursele agricole au constituit o importantă sursă de aprovizionare a Imperiului Otoman, a Imperiului Habsburgic sau Transilvania. Alături de cereale locuitorii vindeau numeroase turme de vite, aşa cum menţionau documentele vremii sau cum remarcau în scrierile lor o serie de călători străini, fascinaţi de atmosfera de epocă din bâlciurile care se organizau în oraşele, târgurile şi satele din Oltenia. 
  
Târgul săptămânal, limitat prin aria relativ restrânsă a zonelor pe care le punea în contact, mai oferea şi posibilitatea de realizare a unor schimburi, aşa-zisul troc, revelând încă o trăsătură a caracterului său elementar. ( Şerban Pacostea ”Oltenia sub stăpânirea austriacă (1718-1739)” Editura Enciclopedică, Bucureşti — 1998, pag.108.) 
  
După felul proprietăţii pe care erau organizate bâlciurile, acestea erau ale moşnenilor, 
  
mânăstirilor sau boierilor. Cele aparţinând moşnenilor existau din cele mai vechi timpuri şi 
  
funcţionau în virtutea drepturilor pământului. (Eugen Deca, Consideraţii istorico-etnografice asupra comerţului din Vâlcea în perioada secolelor al XVIII – XIX – lea, pag. 397. www.muzee-valcea.ro/ ) 
  
Târgul de la Grădiştea, la fel de vechi ca multe alte târguri din Oltenia, a avut, cred, două statute în timp şi anume: 
  
- târg boieresc, până în anul 1912 când a fost vândut de către proprietarul Barbu Tomescu moşnenilor grădişteni. Acesta-l cumpărase în anul 1899 de la boierii Pârâianu ce deţineau pământ în Grădiştea şi dreptul de a organiza târg. Acest locuitor, Barbu Tomescu, în unele istoriografii locale este trecut ca boier, dar eu cred că se exagerează, el nu era decât un locuitor mai înstărit. Trebuie menţionat faptul că satele ce compun astăzi comuna Grădiştea au fost sate de moşneni, excepţie făcând satul Străchineşti. Dar printre proprietăţile moşneneşti se găseau şi proprietăţi ale boierilor din familiile Pârâianu şi Pleşoianu, familii ce-şi aveau conacele în satele Pârâieni respective Pleşoiu – azi aparţinătoare de comuna Livezi. Şi dacă este aşa, atunci târgul de la Grădiştea devine târg moşnenesc din anul 1899 şi nu de la 1912; 
  
- târg al moşnenilor de la 1912 când afost cumpărat de obştea sătească grădişteană de la Barbu Tomescu, odată cu întreaga moşie a acestuia. 
  
Târgul se desfăşura în centrul comunei, pe un platou ce ţinea de punctul Câmpul Mare. Acolo funcţiona şi o moară cu motor şi o brutărie. Mai sus de locul acesta, spre Dealul Muierii, se găseşte o cruce de piatră. Bătrânii spuneau că această cruce a fost ridicată în memoria unui negustor grec ucis de turci, în acel loc în urma unui atac surpriză al spahiilor turci ce obişnuiau să prade târgurile oltene. 
  
Ca primă atestare documentară a acestui târg putem considera actul prin care la 10 august 1865, Primarul satului Săscioara, judeţul Vâlcea, Radu Ciochină, eliberează o adeverinţă prin care Ilie Ilinca, văduvă din acest sat, poate vinde în Târgul din Grădiştea un bou asigurând totodată că animalele din satul Săscioara sunt sănătoase. ( Fondul D. Cumpănaşu, 1469-1913, Arhivele Statului, Bucureşti, Nr. Inventar 1610 ). 
  
Dar târgul de la Grădiştea are o vechime cu mult mai mare! El funcţionează cu siguranţă înainte de secolul al XIX-lea, înainte de anul 1865, chiar dacă nu a fost menţionat în lista întocmită de Eugen Deca în ” Consideraţii istorico-etnografice asupra comerţului din Vâlcea în perioada secolelor al XVIII – XIX – lea”, listă întocmită pentru secolul al XVIII - lea. 
  
Având în vedere faptul că pe Dealul Muierii, pe teritoriul actual al comunei Grădiştea, a existat o cetate dacică ale cărei ruine se mai văd şi azi, cetate identificată a fi Phrateria, menţionată de Ptolomeu şi care făcea parte din sistemul defensiv antiroman al lui Decebal, înclin să cred că aici se ţineau târguri din acea perioadă. Doar că în timp a avut mai multe locaţii. 
  
În anul 1899 ( 10 septembrie), Ecaterina I.B Pârâianu şi Ion Pârâianu vând lui Dumitru B. Tomescu, o moşie de 220 de stânjeni, lângă apa Olteţului, şi dreptul ce-l avea de a face bâlci pe ea de două ori pe an şi târg săptămânal. ( Fondul D. Cumpănaşu, 1469-1913, Arhivele Statului, Bucureşti, Nr. Inventar 1610 ). 
  
În anul 1912, Dumitru B. Tomescu vinde respectiva moşie sătenilor agricultori din comuna Grădiştea cu dreptul ce-l avea asupra bâlciurilor anuale şi târgurilor săptămânale, iar locuitorii să plătească impozitul funciar pentru terenul ocupat de târg şi “ patenta târgului în sumă de 78 lei şi 08 bani cu zecimile ce vor veni ”. ( Fondul D. Cumpănaşu, 1469-1913, Arhivele Statului, Bucureşti, Nr. Inventar 1610 ). 
  
Din anul 1970, Târgul de la Grădiştea funcţionează într-o altă locaţie, în centrul comunei, pe un teren din domeniul public şi are o suprafaţă de 1, 14 ha. Este împărţit în două sectoare, animale şi piaţă ( legume, fructe, lactate, peşte, preparate din carne, bazar, etc.). A beneficiat de multă atenţie din partea primăriei, trecând prin mai multe etape de modernizare. 
  
Târgul de la Grădiştea a fost şi este un târg săptămânal, se ţine sâmbăta, iar în cursul anului au loc trei bâlciuri anuale ( în vechime se organizau doar două astfel de evenimente pe an) şi anume: 21 mai – ziua Sf. Împăraţi Constantin şi Elena;15 august – Sf. Maria sau popular Stă`Mărie şi 14 septembrie, popular Cârstovu - Înălţarea Sfintei Cruci. Aceste bâlciuri anuale, azi, nu mai au fastul de altădată! 
  
Fîrtat Ilie, bibliotecar 
  
Referinţă Bibliografică:
Târgul de la Grădiştea de Vâlcea / Ilie Fîrtat : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1857, Anul VI, 31 ianuarie 2016, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ilie Fîrtat : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Ilie Fîrtat
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!