Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Spiritual > Mobil |   


Autor: Ilie Fîrtat         Publicat în: Ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015        Toate Articolele Autorului

Grădiștea – România – Europa - Obiceiuri şi tradiții de Crăciun –
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Grădiștea – România – Europa 
  
- Obiceiuri şi tradiții de Crăciun – 
  
Grădiștea se găsește așezată în partea de sud-vest a județului Vâlcea, hotar cu județul Gorj. Ca urmare a acestui fapt, în această zonă s-a dezvoltat o vatră etnoculturală cu influențe gorjenești. 
  
Crăciunul a fost și a rămas unul dintre cele mai importante evenimente din viața satului grădiștean. Unele obiceiuri și tradiții reușind să reziste noilor tendințe moderniste de renunțare sau ignorare a vechilor tradiții. Mai jos am să vă descriu, la timpul prezent, aceste obiceiuri aşa cum le-am cunoscut eu în copilărie. Din păcate, azi……………!!!!!!!! 
  
În viața satului se produc o serie de evenimente menite să pregătească petrecerea sărbătorilor de Crăciun. Dar cel mai important este tăiatul porcului. Fiecare familie de gospodari a crescut si îngrășat un porc ce va fi sacrificat, aproape ritualic, în ziua de Ignat. După sacrificare, acesta este tămâiat și se spune Tatăl Nostru. Apoi se trece la pregătirea acestuia. Porcul este pârlit cu paie sau cu forja cu lemne, copt, spălat foarte bine ( să devină șoricul alb ) și tranșat după un anumit ritual. Nu toată lumea se pricepe la asta, sunt anumiți oameni care lucrează în echipe de câte 2-3 și care merg din casă în casă contra cost sau a câtorva kg. de carne. Aceștia dețin secretul tranșării cărnii pe anumite sortimente – mușcheți, șoldeți, spetii, costițe, iepurele, carnea trandafirilor, bărbiile pentru mațe, șunca, etc.. 
  
Pentru Crăciun, din porc, gospodinele pregătesc mațele și trandafirii. Mațele se umplu cu un amestec de tocătură din ficat boșogi ( plămân ), splină, slănină, fierte în prealabil, cu orez undit, ceapă tocată, boia de ardei și cimbru. Zeama în care s-au fiert mațele este păstrată pentru a se consuma cu turtă. 
  
Trandafirii – cârnați în altă parte - sunt pregătiți din carnea trandafirilor ( mușchii burții ) și slănină tocate la bardă și condimentate cu usturoi. Cu acest amestec se umplu mațele subțiri ale porcului. Aceștia se pun la uscat și apoi la fum. Din aceștia se consumă la masa de Crăciun, fripți, alături de mațe și murături. 
  
Între Crăciun și Anul nou, gospodinele se ocupă de conservarea cărnii porcului. Slăninile sunt tăiate bucăți, fripte și apoi puse la trușie. Aici alternează jumările cu bucățile de mușcheți, trandafir și oasele tocate. Acestea sunt acoperite cu untură și vor constituii alimentul de bază pentru anul viitor. 
  
Familiile care au copii de ridicat la grindă, de botezat sau tăiat moțul, opresc pentru Moș, o spetie și un trandafir să-l ducă acestuia ca plocon. 
  
Din topirea osânzii, grăsimea rezultată - despre care se crede că este o grăsime ușoară – se pune într-o oală de pământ. Aceasta va fi folosită pentru prepararea unor aluaturi de prăjituri sau ca suport pentru prepararea unor alifii populare pe baze de extract din plante. Jumările rămase de la osânză sunt folosite pentru prepararea zăbicului, un aliment obținut din aceste jumări amestecate cu turtă veche sfărâmată și prăjită în tigaie pe jar. 
  
În seara ajunului, pentru masa din ziua Crăciunului, gospodinele pregătesc cozonacul cu nucă și turta. Aceasta din urmă se făcea, după preferință, în spuză pe vatră sau la cuptor dospită, etc.,spoită cu ou sau nu. Tot acum se preparau sarmalele și piftiile. 
  
Un alt moment important în noaptea de Crăciun o constituie primirea colindătorilor. Aceștia sunt constituiți în grupuri de minim 2 colindători. Fiecare grup are un şef, acesta este cel care încasează banii sau alte daruri din partea celor colindați. Ei pleacă prin sat la colindat după ce au făcut câteva repetiții. 
  
Colindătorii apar în ajunul nopții de Crăciun. Se cântă Moș Crăciun. Gazda oferă colindătorilor bani, fructe, cozonac, etc.. Dacă ceata de colindători este formată din adulți, aceștia sunt serviți și cu vin. 
  
În ziua de Crăciun, se merge la biserică și apoi se dă de pomană. Sărbătoarea Crăciunului ținea 3 zile. În toate aceste zile nu se munceşte, se petrece acasă cu familia sau cu rudele care-ți vin în vizită sau la care te duci în vizită. După masă se merge la Hora satului. Aceasta se organizează în curtea școlii sau a căminului cultural. Aici, tineri și vârstnici, deopotrivă, participă la joc. Uneori aceste hore se terminau cu o bătaie sănătoasă. Dar a doua zi protagoniștii se împăcau în fața unei oale de vin și nimeni nu păstra mânie pentru aceste conflicte spontane. 
  
Împodobirea bradului de Crăciun este un obicei de dată mult prea recentă, fiind preluat mai mult din dorinţa de modernism, la început de către familiile mai cu dare de mână, generalizându-se apoi. 
  
Ilie Fîrtat, bibliotecar 
  
Referinţă Bibliografică:
Grădiștea – România – Europa - Obiceiuri şi tradiții de Crăciun – / Ilie Fîrtat : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1825, Anul V, 30 decembrie 2015, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ilie Fîrtat : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Ilie Fîrtat
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!