Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Manuscris > Studii > Mobil |   


Autor: Ilie Fîrtat         Publicat în: Ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015        Toate Articolele Autorului

Despre Pârâienii Valahiei
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Despre Pârâienii Valahiei 
  
Lucrarea Pârâienii Valahiei, apărută la Editura Paralela 45 din Piteşti , în 2014, semnată de doamnele profesor Constanţa Badea, Petronela Badea şi domnul dr. economist Mihai Pârâianu, din punctul meu de vedere, al cititorului preocupat de istoria meleagurilor natale, reprezintă una dintre cele mai bune lucrări de istorie ce vizează partea de sud - vest a judeţului Vâlcea, cu precădere istoria familiei Pârâianu, familie ilustră de boieri olteni cu întinse încrengături în istoria întregii Oltenii. 
  
Numele boierilor Pârâianu evocă în memoria mea momente însemnate de viață politică, culturală și socială, amintiri din timpuri de bărbăție și restriște din cartea neamului nostru și ar trebui să servească de puternic îndemn și pentru alții. Oltenia a dat mari familii de boieri care au făcut istorie, una dintre acestea este și familia boierilor Pârâianu. Ei au avut funcții în administrație, deținând ranguri boierești, logofeți, postelnici, 
  
După o primă lectură a lucrări realizez că elaborarea acesteia a beneficiat de o atenţie deosebită din partea autorilor, înglobând multe ore de documentare,ca dovadă bibliografia bogată şi desele trimiteri la sursa primară de informaţie. După o lectură mai profundă îţi dai seama că ai în mână o lucrare elaborată într-o manieră captivantă cu argumente impresionante despre câteva secole de istorie a Țării Românești. Excesul în explicarea unor documente aduse în discuţie devoalează instrucţia juridică a unuia dintre autori. Ori acest accent pus pe explicaţii uşurează lectura şi face lucrarea accesibilă şi cititorului neavizat, nu numai celui cu pregătire în domeniu. 
  
În continuare am să abordez lucrarea doar din punctul de vedere al interferenţelor istorice cu Grădiştea, comună vecină actualei comune Livezi, localitate în care boierii Pârâieni au ctitorit şi au avut moşii. Important este de menţionat că boierii Pârâieni, având moşii în actuala comună Grădiştea, s-au implicat nu numai în viaţa economico – socială a localităţii, dar şi cultural - religioasă. Când spun asta am în vedere ctitorirea unei biserici în satul Grădiştea dar şi susţinerea învăţământului rural în satul Băeşti - pe atunci comună - azi Dobricea, sat component al comunei Grădiştea. Boierii Pârâieni mai apar în documentele vremii şi ca boieri hotarnici orânduiţi pentru cercetarea diverselor pricini de moşii în Grădiştea. 
  
Biserica parohială cu hramul Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena din satul Grădiştea,sat de reședință al comunei Grădiștea, județul Vâlcea, este înscrisă în Lista Monumentelor Istorice publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 670/bis din 01.10.2010 la poziția 461. Biserica a fost zidită în anul 1840 de boierii Constantin şi Matei Pârâianu, frați, după cum o arată și pisania de la intrarea în biserică. 
  
Profesorul Grigore Ionescu, în ”Istoria arhitecturii românești”, lucrare apărută în anul 1937, descrie biserica din Grădiștea ca având pictură în frescă de valoare artistică. În aceeași lucrare se găsește și o fotografie a bisericii. 
  
Biserica a fost renovată şi i s-au făcut reparaţii în anii 1859, 1948 şi 1951. În anul 1964 este repictată. În momentul de faţă biserica are urgentă nevoie de reparații iar pictura de restaurare. 
  
În mijlocul biserici, la nivelul pardoselii, se găseşte o lespede de piatră fără nici o inscripţie. Slujitorii de la altarul bisericii, ca să evite ca enoriaşii să calce cu piciorul locul respectiv, l-au izolat. Niciunul dintre aceştia nu ştiu să dea o explicaţie cu privire la provenienţa acesteia în biserică. Înclin să cred că este vorba de o piatră de altar provenită de la o altă biserică din sat care a fost demolată. Nu este exclus nici existenţa unui mormânt. Bătrânii satului și-amintesc de vizite ale unor cercetători ce veneau la Grădiştea cu elicopterul. Acesta ateriza în apropierea bisericii. Ce căutau aceşti cercetători, a rămas o enigmă pentru locuitorii satului?!! 
  
De începuturile învăţământului sătesc de la Grădiştea se leagă şi numele boierilor Pârâianu. Astfel şcoala sătească din satul Băeşti, azi satul Dobricea, era susţinută financiar şi de proprietari pe lângă moşnenii satului. Astfel, documentele amintesc de un examen ţinut în aprilie 1857 la şcoala din Băeşti. Aici învăţătorul şcolii, Preda Barbu Mazilu a primit, pentru activitatea desfăşurată şi rezultatele obţinute în activitatea de pregătire a elevilor mulţumirile “de la toţi” sătenii, iar din partea boierului Barbu Pârâianu a primit “în dar” un inel de argint și o rublă. Acest Barbu Pârâianu era urmașul lui Stanciu Pârâianu cel căruia, în 18 martie 1633, Matei Basarab îi întărea” ocină în Băești.” 
  
Lucrurile nu sunt așa de clare în ce-l privește pe Hamza banul din Obislave, sfetnic domnesc între anii 1512 - 1535. Și acest lucru trebuie lămurit. Poate într-o ediție viitoare. Nu este clar despre care Obislav este vorba: de cel din Grădiștea Vâlcii sau de cel din comuna Corbii Mari, devenit din 1968 satul Grozăvești, județul Dâmbovița. Conform monografiei localității respective, Hamza banul, este de fel din vechiul sat Obislave, azi Grozăvești. 
  
Într-un document emis la 23 iulie 1571 ( sau 1574 – anul este rupt în document ), de domnitorul Alexandru al II-lea Mircea ce întărește Mânăstirii Glavacioc, ocină în Obislav în urma unei judecăți ” ca să-i fie satul Obislav, cât a fost partea lui Hamza ban. Pentru că a fost dedina lui, însă l-a dat și l-a închinat însăși jupânița lui Hamza ban, anume Stanca de a ei bună voie Sfintei mânăstiri.” 
  
( Documente privind istoria României, B, Țara Românească, veacul al XVI-lea, 1571-1580, Ion Ionașcu, Ion Lăzărescu, Editura Academiei RPR, București, 1952, pag 35) 
  
Trebuie avut în vedere faptul că satul Obislavu, din Grădiștea, atestat documentar în anul 1722, a fost un sat de moșneni. Nu contest faptul că Hamza ar fi putut avea moșie acolo, dar nu a stăpânit satul ca să-l poată asocia la nume. 
  
Satul Obislavu, azi satul Grozăvești din comuna Corbii Mari, Dâmbovița, atestat documentar în anul 1475, a fost un sat de robi țigani proprietate a lui Hamza ban. În lucrarea lui Cristian Nicolae Apetrei, ”Reședințele boierești din Țara Românească și Moldova în secolele XIV - XVI”, la pagina 101, găsim menționați doi jupâni Hamza din Obislav. Primul este jupân Hamza I din Obislav căsătorit cu o soră a boierilor Craiovești iar celălalt, jupân Hamza al II-lea din Obislav, cel menționat ca fiind din Obislavu de Vâlcea, este chiar nepotul primului, devenit mare dregător în prima jumătate a secolului al XVI- lea. Același lucru-l aflăm și din lucrarea lui Nicolae Stoicescu, ” Dicționar al marilor dregători din Țara Românească și Moldova, secolele XIV-XVII ”, pag 62 – 63. 
  
Cartea Pârâienii Valahiei, o veritabilă bibliotecă de istorie într-o carte, într-o realizare grafică deosebită, scrisă, cum se spune, pe înțelesul tuturor, se recomandă singură spre lectură. Ea se adresează deopotrivă atât specialiștilor cât și iubitorului de istorie. Aici veți găsi răspunsuri la multe întrebări legate de obiceiul pământului, de originile basarabilor, de dregătoriile boierești, dar mai ales de istoria unei ilustre familii de boieri olteni, boierii Pârâieni. 
  
Fîrtat Ilie 
  
Referinţă Bibliografică:
Despre Pârâienii Valahiei / Ilie Fîrtat : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1548, Anul V, 28 martie 2015, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ilie Fîrtat : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Ilie Fîrtat
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!