Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Eveniment > Actualitate > Mobil |   


Autor: Iacob Cazacu Istrati         Publicat în: Ediţia nr. 2069 din 30 august 2016        Toate Articolele Autorului

Ne mândrim cu ce avem, în speranţă!..
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
- Scoala mea e cea mai frumoasă dintre toate…: e înaltă cât Cultura şi e lungă cât anii mei de studii. Iacob C. Istrati, Poet, publicist, Membru al Sfatului Ţării 2 
  
Când mă întorc din nou în sat 
  
Îmi scot căciula şi mă-nchin. 
  
De ce? Şi eu m-am întrebat, 
  
Şi-atâtea răspunsuri îmi vin... 
  
Fiindcă aici eu am crescut 
  
Cutreierând văi şi coline, 
  
L-am îndrăgit atât de mult 
  
Că mă simt în el aşa de bine. 
  
Satul meu cu dealuri şi coline, 
  
Cu oameni harnici, de câmpeni, 
  
Mă-nchin, dorindu-ţi numai bine, 
  
Bună ziua, bunii mei săteni!... 
  
Să vă spun drept nu m-a mirat deloc invitaţia Directoarei Palatului de Cultură din Căzăneşti D-na Iulia Climentovschi, mai bine zis, fost Palat de Cultură, căci acum seamănă numai a cultură, nu şi a Palat…, dar şi cultura lasă de dorit. E un fenomen dezastruos, care bântuie prin marea majoritate a localităţilor noastre din România Mică. Şi este legat acest fenomen pe care eu îl numesc «Fenomenul stagnării în cultură» ( e pre bine numit) de procesul prin care am orbecăit 25 de ani, proces de distrugere a tot ce mai era bun şi era necesar de folosit în continuare de la societatea sovietică şi până la emigrarea masivă actuală… 
  
De atunci societatea noastră e mereu pe baricade: lupta pentru limba noastră cea română; lupta împotriva agrarienilor, rămăşiţe ale epocii sovietice: lupta împotriva întroducerii în instituţiile de învăţământ a aşa numitei «istorie integrată»; lupta cu neocomuniştii lui Voronin vreo 8 ani şi în sfârşit lupta împotriva unora de-ai « noştri», care s-au nimerit a fi mai nemernici şi mai tâlhari decât acei pe care i-am dat jos de la putere în 2009. 
  
Deci, mereu în luptă! Iar din această cauză suferă un întreg popor. Suferă economia, iar odată cu ea suferă cele mai puternice şi necesare rădăcini ale societăţii unui neam – învăţământul şi cultura. Şi azi Casele ( palatele) de Cultură se află cu totul în umbra celor de la guvernare. Exemplu serveşte chiar acel fost Palat de Cultură din Căzăneşti, Teleneşti. Construit în 1958-60 generaţia mea şi cea de până la 1990 se mândreau… În anii 60-70 nu era Casă de Cultură mai mare şi mai frumoasă în tot raionul, chiar regiune. În acest locaş şi-a început activitatea renumita actriţă din Vadul-Leca Nina Vodă –Mocreac, artista Tamara Ababii –Chiţaniuc, actorii Pavel şi Boris Bechet ş.a. Nu pot spune că Palatul e lăsat în voia soartei. Câte ceva s-a făcut: e schimbat acoperişul şi ferestrele, dar interiorul prezintă un peisaj urât. Podul e în stare accidentată, că sunt interzise orice manifestări culturale. Toate au loc sub cerul liber. Bine, acu vara-toamna, dar la iarnă? 
  
De ce m-am oprit aşa de mult asupra înfăţişării acestui edificiu cultural? Păi, de-atâta, că suferă nu numai el, dar şi lucrătorii Casei de Cultură şi chiar lumea din sat, artiştii amatori care vin la repetiţii cu frica în cpate, să nu le cadă vreo bucată de tavan în cap… Şi totuşi la mine în sat se face cultură, necătând la vremurile acestea de răstrişte: şcolile, grădiniţele lucrează, se stăruie să facă faţă cerinţelor curiculare atât în gimnaziile din Vadul-Leca, director Aurelia Munteanu şi Căzăneşti director Gheorghe Coşcodan, cât şi Liceul «Adrian Păunescu», direcor Mariana Banaru. Anume aceste colective de profesori au fost miezul participanţilor la Manifestarea de duminică, 28 august 2016 de la Palatul de Cultură din Căzăneşti închinată zilei independenţei, care de acum trecuse ca «apa sâmbetei» şi de care s-a pomenit în treacăt, accentuînd semnificaţia actualei independenţe dependente de armata a 14 şi de alţi factori interni şi externi. 
  
Cea mai mare parte a manifestării a fost închinată sărbătorii «Limba Noastră cea Română» la care după deschiderea Manifestării de către secretara Consiliului Primăriei Alina Murjac, cuvânt de felicitare i s-a oferit Primarului Vasile Sârbu, menţionând, că: «primăria a hotărât să comaseze aceste două sărbători în una din motive bine cunoscute: şi aşa vine puţină lume, sunt indiferenţi sătenii şi că nu li-i a sărbătoare… dar noi am pregătit un concert, jocuri distractive, diferite concursuri etc». 
  
În discursul său publicistul şi poetul Iacob Cazacu i-a felicitat pe cei prezenţi cu sărbătoarea «Limba Noastră cea Română» citind câteva din poeziile sale dedicate satului natal şi limbii române, accentuînd, că unirea României Mari cu România Mică (Republica Moldova) este salvarea noastră de toate greutăţile şi toate relele. Numai prin unire vom dăinui ca neam! 
  
La fel cuvânt de felicitare a avut Viorica Apalaghi, profesoară la Liceul «Adrian Păunescu». 
  
S-au manifestat prin participare activă în cadrul manifestării Lidia Rotaru, Ala Şchiopu, Tudor Gherasim, Tatiana Cernică-profesori şcolari; Natalia Motelică şi Viorica Talmazan-educatoare la grădiniţă. 
  
Ar fi o mare edreptate să trec cu vederea pe organizatorii principali ai acestei manifestări, sărbători frumoase închinate limbii noastre, doar cu dânşii am început articolul, cu lucrătorii instituţiilor culturale din comuna Căzăneşti. Aici vreau să menţionez pe una dintre cele mai mari cântăreţe din părţile judeţului Orhei şi nu numai Iulia Climentovschi, care a fondat ansamblul vocal «Liliacul» în care de mai mulţi ani activează tineri înterpreţi ca Alina Aramă, Elena Rotaru şi Ion Climentovschi; pensionarii Tamara Nemţelea, Nina Dadu-Steţencu, Mihai Copaci, acompaniatorul şi conducătorul tarafului de pe lângă Casa de Cultură Căzăneşti şi Vadul-Leca maestru Sergiu Anghel şi Directoarea Casei de Cultură din Vadul -Leca Maria Bechet. 
  
Cu speranţa, că până la anul viitor se va repara tavanul în Casa de Cultură, şi că vom avea o sărbătoare mai frumoasă şi mai bogată în spectator, manifestarea s-a încheiat cu note optimiste şi cu multe jocuri distractive atât pentru copii cât şi pentru maturi. 
  
În limba mea zâmbește codrul cu ponoare, 
  
În limba mea izvoarelor mă vreau. 
  
În limba mea-mi șoptesc podișuri și ogoare, 
  
În limba mea și-a mamei visele mă iau... 
  
Să plâng nu pot deloc în limbi străine, 
  
Iar de vorbesc în ele tot gândesc în ea? 
  
În limba mamei în care spun povești cu zâne 
  
Și zorile-mi sărută ochii tot în limba mea... 
  
De am dureri ce sufletul mi-apasă 
  
În limba mea și-a mamei le oftez, 
  
Și dorul mă lovește în limba mea frumoasă, 
  
În limba-n care zbor și-ngenunchez. 
  
În limba mea și stelele-mi zâmbesc, 
  
În limba mea cununi de dor se leagă. 
  
În limba mea, în graiul strămoșesc 
  
Iubirile se nasc, viețile se-ncheagă... 
  
Referinţă Bibliografică:
Ne mândrim cu ce avem, în speranţă!.. / Iacob Cazacu Istrati : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 2069, Anul VI, 30 august 2016, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Iacob Cazacu Istrati : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Iacob Cazacu Istrati
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!