Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Cultural > Ecouri > Mobil |   


Autor: Iacob Cazacu Istrati         Publicat în: Ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016        Toate Articolele Autorului

Asfalt de Moldova sau…manipulare?
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
de Iacob C. Istrati, istoric, membru al Sfatului Ţării 2 
  
Dacă omul cade, îi pică şi umbra (proverb popular) Noi, românii nici să nu ne gândim la acest «lux» ( Iacob C. Istrati) 
  
Am aşteptat cu nerăbdare să privesc emisiunea «Asfalt de Moldova», pe programul www.jurnaltv.md din 22 mai 2016, de sărbătoarea hranâmului bisericii Sf. Neculai din Vadul-Leca, comuna Căzăneşti. Din câte am înţeles, scopul acestei emisiuni este promovarea culturii noastre naţionale. Dar să vă spun drept nu mi-a plăcut aşa cum mi-aş fi dorit… Pentru mine a fost o prezentare superficială a unor localităţi ale României noastre mici (RM), câteva şi diverse obiective culturale, de exemplu la Săiţi: data atestării satulu; că oaspeţii sunt întâmpinaţi cu «Faietonul»; despre o gospodăria exemplară a unui meşter popular; că există un ansamblu de dans care au înveşnicit satul prin «Sârba săiţiană» şi prin gustoasele «saralii», ce m-a făcut să deschid DEX-ul de sinonime să înţeleg despre ce este vorba, dar s-a arătat o doamnă care a explicat, că de fapt e vorba de ruladă, mai cunoscută şi ca plăcintă învârtită pe la noi. În DEX mi-a apărut informaţia, că aşa noţiune ca «saralii» nu există. De unde o fi cules-o prezentatorul? Şi ar fi fost mai interesant să afle lumea numele meşterului popular şi numele doamnei bune, care coace aşa frumoase rulade (învârtite)?. Cum se numeşte ansamblul de dansuri, conducătorul şi alte informaţii interesante din viaţa cultural-istorică a satului?... 
  
După prezentarea s. Săiţi se face o mică reclamă de genul: «Doar numai la Domulgeni se cunoaşte secretul cârnaţului de casă…», dar, bine, că noi, românii basarabeni suntem cu toţii meşteri la cârnăţuri şi… 
  
Despre satul Chetrosu la fel, doar câteva cuvinte din frumoasele cântece populare ale domniţelor care arată frumosul obicei înainte de a începe semănatul, dar care sunt numele acelor Ilene-Cosânzene care aşa de frmos au cântat? Da, o mică cunoştinţă cubrutăria la care strict sunt selactaţi lucrătorii, să nu aibă vicii…şi răstignirea de la o răscruce care să alunge duhurile rele… 
  
Andrei Solomon, de 79 ani, meşter de instrumente populare (fluierar) din Sarata Galbenă la fel a fost menţionat ca printre altele, că este aşa meşter…Mai mult nimic, cu asta s-a terminat istoria satului… 
  
În sfârşit am ajuns şi la Căzăneştii mei…Zic ai mei, fiindcă fac şi eu parte din această comună, dar din altă localitate de peste Răut, satul Vadul-Leca. În această emisiune nu s-a pomenit nimic despre acest sat, cu toate că am vorbit despre el, când s-a filmat emisiunea, menţionând, că e mai vechi decât Căzăneştii cu mai mult de două secole…S-au filmat multe secvenţe, dar care nu au fost arătate în cadrul emisiunii aşa ca: expoziţia meşteriţei Diana Rusu şi meşterului Andrei Cuşnir, care are confecţionate nenumărate monumente de artă, inclusiv istorice…şi care este decorat cu Diplomă de menţiune chiar de Mitropolia Basarabiei pentru înălţarea monumentul din Cucoara, Cahul. 
  
Dar, ştiţi câţi oameni de cultură şi artă are numai Vadul-Leca? Mulţi pentru aşa localitate: actriţa Nina Mocreac-Vodă, Scriitorul Gheorghe Bârcă, artista Tamara Ababii-Chiţaniuc, actorii Boris şi Pavel Bechet ş.a. Pe toţi i-am numit în film, dar… De ce i-au tăiat? Au nu merită recunoştinţă? Atunci care e scopul acestor filme-emisiuni? Vă spun cinstit, că mult mai bine se prezenta «Caravela culturii» ale lui Voronin. Priviţi şi comparaţi… 
  
Nu s-a arătat ansamblul vocal al profesorilor de la Gimnaziul din Vadul-Leca, învingător al Festivalului raional de sineactivitate artistică. Nu s-a menţionat din istoria comunei Căzăneşti tradiţiile şi obiceiurile de secole: că Vadul-Leca şi Căzăneşti sunt vetre ale cântecului popular naţional; că colectivul coral al comunei Căzăneşti în anii 70- 90 a fost laureat a mai multe concursuri naţionale şi chiar unionale pe timpul sovietelor şi nu s-a menţionat, că astăzi nu le vine oamenilor a cânta în cor din cauza sărăciei la care i-au adus «guvernanţii-democraţi» şi neocomunişti dinainte de 2000 şi după… Nu s-au arătat şi menţionat problemele cu care se confruntă atât Primăria cât şi Grupul de Iniţiativă pentru soluţionarea problemei hidrocentralei despre care se povesteşte cu atâta dragoste şi mândrie. Eu, subsemnatul am prezentat în faţa camerei de filmare mai multe documente: adresări, scrisori către Parlament şi Guvern atât celor din anii 90 şi comuniştilor din 2000 , cât şi a celor din AIE… Fără nici un rost. Şi dacă comuniştii lui Lupu ne-au răspuns la adresare, că se va precăuta…, atunci «ai noştri» nici de a răspunde nu au binevoit… 
  
Nu s-au arătat ansamblul vocal de pe lângă Casele de cultură şi bibliotecile. Să vă spun cinstit, eu aşa şi n-am înţeles subiectul filmului, mesajul acestei emisiuni…Pare, că e pentru promovare a culturii, dar totodată mă întreb: a cărei culturi, când se operează cu nişte noţiuni necunoscute ca «saralii», care nici într-un DEX nu există. 
  
Mai e o problemă pe care nu ştiu cum s-o dezleg: la începutul filmului despre Căzăneşti, prezentatoarea iar laudă gospodinele satului cu pregătirea acelor saralii ca şi la Saiţi… Mă gândesc: ce se primeşte? Dacă boierul Uvaliev, care a locuit pe moşia din Căzăneşti e de origine bulgară şi satul astăzi e renumit în RM ca sat de legumicultori, şi după cum menţionează prezentatoarea emisiunii, că «vom gusta saralii, plăcinte bulgăreşti», atunci concludem, că la noi vatra, meleagul şi rădăcinile sunt bulgăreşti?!... Oare nu acest mesaj au dorit să transmită prin intermediul acestei emisiuni «JurnalTV»-ul nostru naţional independent şi cel mai drept? 
  
Păi, uitaţi-vă, suntem o ţară cu multe rădăcini bulgare: în Săiţi ca şi la Căzăneşti se coc aceleaşi «saralii»… 
  
Se primeşte o imagine paradoxală, noi, românii cei mai români moldoveni din judeţul codrilor, Orhei cât şi cei din zona Căuşenilor, Olăneştilor şi…suntem prefăcuţi în «mutanţi» , ne schimbăm originea ca Lupul părul. Nu e bine, fraţilor! 
  
Aş vrea să greşesc, să nu am dreptate în concluziile mele, că acest lucru s-a făcut din neştiinţă, din neatenţie, din…nu mai ştiu care cauze, dar…faptul rămâne fapt şi filmul e privit nu numai de noi, căzăneştenii s-a săiţenii… 
  
Dar să vedeţi iar e un paradox: plăcintele bulgăreşti, care îi plăceau mult boierului bulgar Uvaliev, despre care vorbeşte prezentatoarea de fapt e învârtită de a a noastră, moldovenească s-au ruladă, da, cum se fac şi la Săiţi… 
  
PS. Nu doresc să privesc astfel de emisiuni. Ori www.jurnal tv.md face nişte emisiuni bune, chiar şi acel ASFALT, dar să dezvăluie un subiect în întregime, bine aranjat, dacă despre o lacalitate, apoi să oglindească satul acela din toate aspectele: cultural, social, economic ş.a., să nu facă o competiţie de «alergări» prin ele!… 
  
Referinţă Bibliografică:
Asfalt de Moldova sau…manipulare? / Iacob Cazacu Istrati : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1972, Anul VI, 25 mai 2016, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Iacob Cazacu Istrati : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Iacob Cazacu Istrati
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!