Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Versuri > Omagiu > Mobil |   


Autor: Iacob Cazacu Istrati         Publicat în: Ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014        Toate Articolele Autorului

Iacob CAZACU-ISTRATI - CÂNTECELE CETĂŢII (POEME)

 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!

CETATEA MEA DE DOR  

Cetatea mea de dor, tu, vatră din străbuni,
Cea mai frumoasa astră dintre stele,
Cu oameni dragi si buni,
Ogoare-n pârg, minuni,
Mă ocroteşti de toate cele rele,  

Refren: Duc drumurile toate de pe lume,
La satul meu
Acasă eşti
În cuibul drag al doinelor străbune.  

E satul meu frumos, cu mândrul Foişor,
Hidrocentrala-n prag, cu plopi la poartă.
De-un râu şerpuitor
Şi ape de izvor
De secole-i scăldat sătucul – tata.  

Oriunde eu aş fi, oriunde m-aş afla,
Oi duce-n inimă dorul de casă,
De oamenii din sat,
De cerul înstelat,
De pâinea mamei dulce de pe masă...  

 

ÎN LIMBA MEA... LIMBA ROMÂNĂ  

În limba mea zâmbeşte codrul cu ponoare,
În limba mea izvoarele mă vreau.
În limba mea-mi vorbesc podişuri şi izvoare,
În limba mea şi-a mamei visele mă iau...  

Să plâng nu pot deloc în limbi streine,
Iar de vorbesc în ele tot gândesc în ea...
În limba mamei în care spun poveşti cu zâne
Şi zorile-mi sărută ochii tot în limba mea...  

De am dureri ce sufletul mi-apasă
În limba mea şi-a mamei le oftez,
Şi dorul mă loveşte în limba mea frumoasă,
În limba mea în care scriu acu şi acest vers.  

În limba mea şi stelele-mi zâmbesc,
În limba mea iubirile se leagă.
În limba mea, în graiul strămoşesc
Iubirile se nasc, vieţile se-ncheagă...  

 

PĂMÂNTULE STRĂBUN, ÎNDURERAT !  

În Ţara noastră noi suntem stăpâni
Şi nimănui nu vom ceda
Pământul bunilor-străbuni,
Nici după ce vom deceda!  

Ne este Ţara ca o casă mică,
În care-avem şi bucurie şi nevoi,
Avem livezi şi vii, avem pâinică,
Fiindcă de la muncă n-am dat înapoi.  

Aşa ni-i neamul de-o vecie,
Ca tot străinul să-l primim,
De n-a venit cu rău în ospeţie
La masă-l aşezăm şi îl cinstim.  

Sălbatici mulţi sărmana glie ne-au călcat
Şi s-au hrănit, storcându-i seva din belşug,
Minţindu-ne mereu că ne-au eliberat,
Ei ne-au condus forţat, dar noi am tras în jug.  

Meleagul nostru pentru ei e-o colonie,
Kremlinul vrea pământul să ni-l ia,
Creînd de zor „republici - autonomie“
Uitând că fiecare-şi are vatra sa.  

Aveţi pe masă plin cu vin paharul,
Pâinică de pe-acest pământ,
Dar, dac-o faceţi pe tâlharul,
Aici vă veţi găsi mormânt.  

În Ţara noastră noi suntem stăpâni
Şi nimănui nu vom ceda
Pământul bunilor-străbuni,
Nici după ce vom deceda!  

 

DOAMNE, ŞTII TU ?  

Doamne, ştii tu cine domneşte azi în lume?
Trădarea, Doamne, n-ar mai avea nume!
Trădarea de fraţi, de cântece, de grai şi ram,
Şi cea mai mârşavă trădare – de ţară şi neam.  

Doamne, ştii tu cine domneşte azi în lume?
Egoismul, Doamne, n-ar mai avea nume!
Egoismul: numai eu să am, restul de foame piară,
Pentru aceasta se vinde mamă şi tată şi ţară.  

Doamne, ştii tu cine domneşte azi în lume?
Indiferenţa, Doamne, n-ar mai avea nume!
Indiferenţa:- Hai să-i lăsăm să fure
Ce e un om, o fabrică, pădure!?  

Doamne,ştii tu cine domneşte azi în lume?
Invidia, Doamne, n-ar mai avea nume!
Invidia: - De ce vecinu-i mai bogat,
De ce mai multe a acaparat?  

Doamne, ştii tu cine domneşte azi în lume?
Făţărnicia, Doamne, n-ar mai avea nume!
Făţărnicia. În faţă îţi promite marea cu sarea.
În fapt rămânem numai cu răbdarea.  

Doamne, ştii tu cine domneşte azi în lume?
Sărăcia, Doamne, n-ar mai avea nume!
Sărăcia, ce-a intrat în orice casă
De nu mai are omul cum să iasă.  

Doamne, ştii tu cine domneşte azi în lume?
Minciuna, Doamne, n-ar mai avea nume!
Minciună la vârf, minciună la rădăcini,
Pe cine să crezi? Cui să te mai închini?...  

 

PRIN STRĂINI, STRĂIN...  

Aici de toate sunt,
Bunurile lumii - toate ...
Dar, mi-i dor de-al meu pământ,
Cu-ale râului dulci şoapte ...  

Aici, apa parcă-i apă
Gingaşă şi cristalină,
E dulce şi e bogată,
Însă, totuşi e străină ...  

Cum e Codrul îi pădurea:
Fel de fel de păsărele ...
Frumuseţe - cât privirea,
Dar, nu-s păsările mele.  

Şi legume, fructe multe
Ca la noi în ţară cresc,
Dar, îmi pare, că sunt mute,
Cu-ale mele eu vorbesc ...  

Totu-i bine, lumea-i bună,
Zâmbete şi flori – cât vrea ...
Chiar la noi de este ură,
Mi-i mai dragă, că-i a mea.  

Ce bine arată omul,
Care este fericit,
Dacă Ţara-i e ca pomul,
Plină cu ce ai dorit.  

Dar, cât mi-i acum de bine,
Soarele nu - aşa răsare ...
Nu e ca în sat la mine,
Parcă nu-i acelaşi soare.  

Iarăşi dorul mă cuprinde:
Fie-n Ţara mea mai rău
Şi-n străini fie mai bine....
Tot mai drag mi-i satul meu!  

 

NU PLÂNGE, CÂNTĂ !  

Vreau Bucuria şi-Adevărul sa mă îmbete cu putere,
O dată- n viaţă să mă răcoresc.
Nu plânge, Ţară-mamă, cântă de bucurie şi plăcere
Pentru că românii astăzi se unesc!  

Tu plângi? Nu plânge - cântă!
Cânta-mi de dor, numai de dor,
Dragostea şi viitorul mă-nspăimântă
Iar eu de dor şi dragoste-o să mor.  

Să-mi cânţi de dor. Chiar de-oi muri,
Să cânte orice vietate,
Căci tot ce mă- nconjoară am iubit,
Cu cântec mă petreceţi în eternitate.  

Nu plânge! Tu cântă-mi pe această lume,
Cântă-mi de dor, numai de dor,
Ca văile şi codrii să răsune,
Căci eu de dor şi dragoste de ţară o să mor.  

Vreau Bucuria şi-Adevărul să mă îmbete cu putere,
O dată-n viaţă să mă răcoresc.
Nu plânge, Ţară-mamă, cântă de bucurie si plăcere
Pentru că românii astăzi se unesc!
---------------------------------------------
CAZACU (ISTRATI) Iacob, poet, ziarist, publicist, istoric, comentator, participant la diferite manifestări cu caracter cultural-literar, social şI istoric. Născut la 4 noiembrie 1954, în Sărăţenii Vechi, judeţul Orhei, Republica Moldova (România Mică). Cea mai mare parte a copilăriei şi-a petrecut-o în Vadul-Leca, acelaşi judeţ, locul de baştină al mamei sale, unde a urmat Gimnaziul General. A studiat la Colegiul de Medicină din oraşul Tiraspol, după care a lucrat ca felcer (medic primar) la Spitalul zonal din Căzăneşti. Între timp a urmat Facultatea de Istorie a Universităţii de Stat din Chişinău, după absolvirea căreia din 1990 a funcţionat ca profesor de istorie la Gimnaziul din Vadul-Leca şi în Şcoala medie din Căzăneşti. În martie 2009, ca protest la impunerea predării unei istorii false, numită „Istorie integrată”, neconformă cu adevărul istoric, a cerut eliberarea din funcţie, nemaiacceptând acel mod de predare, comunist.  

Începuturile literare şi gazetăreşti datează din perioada adolescenţei şcolăreşti, când a publicat diferite materiale de acest tip la unele publicaţii din perioada respectivă. În acest răstimp a fost corespondent activ al unor ziare şi reviste, cum e, de pildă, „Vocea gliei”, „Plai orheian”, „Tinerimea Moldovei” etc. Ca poet, editează mai multe culegeri de versuri: „Destăinuiri”, Editura Labirint, Chişinău, 2003; „Florile Speranţei”, Editura Nasha Canada Publishing, Toronto, 2008; „Petale de dor şi vis”, Editura „Magna-Princeps”, Chişinău, 2010; „Cearta” şi „Adevăruri pe frunze de arţar”, Editura Prometeu, Chişinău, 2013 - prin care, după aprecierile criticii, „se aduce o contribuţie la educarea tinerei generaţii în spiritul dragostei faţă de plaiul natal, de limba maternă, de semeni, de simţire si aspiraţii”.  

Este corespondent special şi laureat pentru publicistică al săptămânalelor „Literatura şi Arta” şi „Cuvantul” din Republica Moldova, deţinător al Premiului Presei în Concursul Internaţional de poezie şi Proză „STARPRESS 2012”, locul II in concursul internaţional de poezie pentru românii din întreaga lume, „LIMBA NOASTRA CEA ROMÂNA- STARPRESS 2013”. Colaborează la ziarele „Timpul” „Jurnal de Chişinău” ş.a., cât şi la cele de peste hotare: „Familia” (Serbia); „Observatorul” şi „Faptul divers” (Canada); „„Agero” (Germania); „Curentul internaţional” şi „New York Magazin” (SUA); „Pagini Româneşti” (Noua Zeelandă); ş.a.  

În prezent trăieşte cu şi între două doruri: un dor mare când se află în Canada la copiii săi, faţă de plaiul natal şi de casa părintească, iar când se află acasă, dorul necontenit de copiii şi nepoţeii din Canada... Este vice-preşedinte al Organizaţiei Internaţionale a Românilor (Wordldwide Romanian Forum – Forumul Românilor de Pretutindeni) cu sediul la Câmpul Românesc din Hamilton, Canada, fondată în iulie 2011 şi membru al Consiliului Unirii pentru reîntregirea neamului. (George ROCA, Rexlibris Media Group)  

Referinţă Bibliografică:
Iacob CAZACU-ISTRATI - CÂNTECELE CETĂŢII (POEME) / Iacob Cazacu Istrati : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1351, Anul IV, 12 septembrie 2014, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Iacob Cazacu Istrati : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Iacob Cazacu Istrati
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!