Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Eveniment > Aniversari > Mobil |   


Autor: Gigi Stanciu         Publicat în: Ediţia nr. 1770 din 05 noiembrie 2015        Toate Articolele Autorului

ZIUA DOBROGEI
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Ținutul dintre Dunăre și mare a fost locuit din cele mai vechi timpuri. Despre locutorii lui, cunoscutul „părinte al istoriei” Herodot a făcut afirmația că erau „cei mai viteji și mai drepți dintre traci”(1) chiar în condițiile în care au fost înfrânți de oastea lui Darius I, împăratul persan, care în 514 i Hr a trecut peste aceste meleaguri.  
 
In timpul marii colonizări grecești din secolele VIII-VI i Hr, la țărmul Pontului Euxin au fost întemeiate emporiile: Histria, Tomis și Callatis, ale căror ruine se văd și astăzi. Marele rege dac Burebista, creatorul primului stat dac ce reprezenta o forță politică și militară în epocă, „cel dintâi și mai mare dintre regii din Tracia”(2), a stăpânit aceste teritorii după cucerirea lor în anul 55 i Hr.  
 
Dobrogea a fost primul teritoriu din spațiul carpato-danubiano-pontic integrat în lumea romană, întâi prin foedusul din 72-71 i Hr încheiat cu cetățile grecești de reprezentanții Romei, care le transformă astfel în aliați,federati, apoi prin cucerire efectivă și integrare în provincia romană Moesia în anul 46 d Hr.(3) Creștinismul a pătruns în acest spațiu prin intermediul misionarilor și mai ales pe cale apostolică prin prezența Sfântului Apostol Andrei, cel care a locuit, se pare, în vestita peșteră din sudul Dobrogei.(4)  
 
Etnogeneza românească a cunoscut și aici două etape, cea a formațiunilor prestale, amintite de Ana Comnena(5) în Alexiada, opera sa, numind conducătorii locali Tatos, Satza și Seslav, ori menționate de inscripțiile care îi amintesc pe jupan Dimitrie și jupan Gheorghe, precum și o a doua etapă, a statului feudal propriu zis, țara Cavarnei, statul lui Balica despotul, a lui Dobrotici, apoi Ivanco.  
 
Mircea cel Bătrân se pare că a alungat vremelnic pericolul turcesc devenind „singur stăpânitor până la Marea cea Mare”(6), la sfârșitul domniei lui (1418) sau a urmașului sau Dan al II lea(1420), Dobrogea devenind parte componentă a Imperiului Otoman, integrată pașalâcului Rumelia, păstrată sub administrație turcească timp de patru secole și jumătate.  
 
Războiul de Independență (1877-1878) a fost prilejul recuperării Dobrogei prin jertfa de sânge a ostașilor români pe câmpul de luptă. La finele războiului, conform prevederilor Tratatului de Pace de la Berlin s-a hotărât reintegrarea Dobrogei în România.  
 
La 14 noiembrie 1878 Carol I a emis două documente fundamentale „Proclamatia către dobrogeni“ si „Inalt Ordin de Zi către Armata“, prin care se arată că „Dobrogea de astăzi, vechea posesiune a lui Mircea cel Bătrîn, face parte din Romania”.  
 
Ziua Dobrogei merită să fie sărbătorită în fiecare an ca dată importantă în devenirea noastră ca națiune modernă, așa cum spune bine cunoscutul istoric conf.univ.dr. Stoica Lascu, președintele Filialei Constanța a Societății de Stiințe Istorice din România, într-un articol din ziarul „Telegraf” : „14 Noiembrie 1878 este una din orele astrale ale României, fără de existența căreia cu greu ne-am putea imagina evoluția modernă și contemporană, independentă și prosperă a țării noastre. Este ceea ce putem numi Ziua Dobrogei”.(7)  
 
„Ziua Dobrogei” se datorează cu precădere vizitei lui Carol I la Constanța și a faptului că „Proclamația Domnitorului României către dobrogeni”, datată ȋn 14 noiembrie 1878, era o afirmare, era o asigurare și era un îndemn:  
 
„Locuitori de orice naționalitate și religie, Dobrogea – vechea posesiune a lui Mircea cel Bătrân – de astăzi face parte din România. Voi de acum atârnați de un Stat unde nu voința arbitrară, ci numai legea dezbătută și încuviințată de națiune hotărăște și ocârmuieste. Cele mai sfinte și mai scumpe bunuri ale omenirii: viața, onoarea și proprietatea sunt puse sub scutul unei Constituții pe care ne-o râvnesc multe țări străine. Religiunea voastră, familia voastră, pragul casei voastre vor fi apărate de legile noastre și nimeni nu le va putea lovi, fără a-și primi legitimă pedeapsa… Armata română, care intră în Dobrogea, nu are altă chemare decât a menține ordinea și, model de disciplină, de a ocroti pașnica voastră viețuire. Salutați dar cu iubire drapelul român, care va fi pentru voi drapelul libertății. drapelul dreptății și al păcii. în curând provincia voastră, pe cale constituțională, va primi o organizațiune definitivă. care va ține seamă de trebuințele și moravurile voastre, care va așeza pe temelii statornice poziția voastră cetățenească. Iubiți țara la a cărei soartă este lipită de acum și soarta voastră”.(8)  
 
Note :  
 
(1) Adrian Rădulescu, Ion Bitoleanu, Istoria românilor dintre Dunăre și Mare, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1979, p 50  
 
(2) Idem, p 73  
 
(3) Ibidem, p 77  
 
(4) http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/manastirea-pestera-sfantului-apostol-andrei-67904.html  
 
(5) http://www.fordham.edu/halsall/basis/AnnaComnena-Alexiad.html  
 
(6) Istoria României ȋn date, ( coordonator Horia C. Matei), Mica intreprindere editorial- poligrafică „Crai nou”, Chișinău, 1992, p 234  
 
(7) http://www.telegrafonline.ro/pdf/1be744933c7293bcd05d5d94d4979113.pdf  
 
(8) http://moldova.go.ro/pagini/istorie/undobrogei.htm  
 
Referinţă Bibliografică:
ZIUA DOBROGEI / Gigi Stanciu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1770, Anul V, 05 noiembrie 2015, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gigi Stanciu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Gigi Stanciu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!