Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Comentarii > Mobil |   


Autor: Gheorghița Durlan         Publicat în: Ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015        Toate Articolele Autorului

MARIAN MALCIU LA A DOUA INCURSIUNE ÎN CĂUTAREA LIBERTĂȚII INTERIOARE
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
MARIAN MALCIU LA A DOUA INCURSIUNE ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII INTERIOARE  
 
 
Se spune, în general, că o carte naşte altă carte.  
 
Confesiv, Marian Malciu recunoaşte în primul capitol al cărţii sale, ”RUGINOASA - ISTORIE, CREDINȚĂ ȘI CULTURĂ”: ”Timpul universal s-a scurs în propria-i imensitate, fragmentând şi risipindu-mi timpul personal (pe care ni-l creăm singuri, de altfel, măsurându-l după legile noastre) în diverse activităţi la care am fost angrenat.”, motiv pentru care, o perioadă de câţiva ani, nu a reuşit să respecte un angajament public şi scris în paginile 12-13 ale altei opere personale anterioare - ”DOR DE BUCOVINA”. Acele rânduri-angajament sunt următoarele:Ultimele zile, deosebit de aglomerate în activităţi profesionale, mi-au permis o ”fugă” până la Ruginoasa pentru a vizita Palatul domnesc al lui Alexandru Ioan Cuza, construit în 1811 şi aparţinând, iniţial, familiei Sturza. Atestată documentar într-un hrisov din anul 1596, localitatea este situată între oraşele Târgu- Frumos şi Pașcani. Aici s-a născut, la 3 februarie 1898, Gheorghe I. Brătianu, cunoscut istoric şi om politic, profesor universitar, membru al Academiei Române, victimă a regimului comunist din România.  
 
Voi reveni, într-un material viitor asupra acestei aşezări, după ce voi fi participat, prin bunăvoinţa bunului Dumnezeu, la sfinţirea bisericii ”Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel”, în Parohia Dumbrăviţa din comuna Ruginoasa, judeţul Iaşi.”  
 
Dorinţa exprimată atunci, de a participa la sfinţirea bisericii, s-a realizat şi, iată, cartea a apărut!  
 
Între coperţile ei, domnul Marian Malciu păşeşte cu abilitate pe o graniţă imaginară între bogăţia informaţională a unei monografii bine documentate, detaliile toponimice şi topografice ale unui jurnal de călătorie şi trăirile tulburătoare, specifice unui roman confesiv - o fereastră spre sine, pentru că o călătorie este, în fapt, o deschidere faţă de propriul univers interior şi faţă de lume.  
 
Rândurile cărţii creează o reuşită interferenţă a perioadelor istorice trecute şi mai recente, cu oameni care au făcut istoria locului şi cu alţii care o fac şi azi… pentru viitor. Autorul este un moderator iscusit, care reuşeşte performanţa de a face să stea de vorbă la Ruginoasa trecutul cu prezentul şi cu viitorul într-un mod atât de luminos, de armonios.  
 
Putând fi considerat şi un jurnal de călătorie pe meleaguri moldoveneşti, autorul slătinean instituie o estetică a rătăcirii, nu în sensul pierderii unor repere spaţiale, ci în sensul derulării, fără o ţintă foarte precisă, a peregrinării. În acest sens se exprima şi Ray Bradbury: ”Jumătate din distracţia călătoriei este estetica rătăcirii.”  
 
Pelerinajul între Târgu Frumos şi Paşcani spre Ruginoasa îl face pe autor să creadă în vindecarea sufletului, în fericire, în aflarea sinelui pe drum, acolo unde nevoia şi, de multe ori, singurătatea cu tine însuţi, sunt partenere. Ne este demonstrată cu prisosinţă ideea că o călătorie poate deveni fatală prejudecăţii, bigotismului şi îngustimii minţii şi, din această pricină, mulţi oameni au nevoie de ea. Dacă stai şi vegetezi într-un mic ungher al pământului o viaţă întreagă nu poţi obţine nişte viziuni mai largi, generoase despre oameni.  
 
Lao Tzu considera că ”Un adevărat călător nu are planuri fixe, şi nici intenţia fermă de a ajunge la destinaţie”, cât, mai ales, de a realiza o călătorie interioară, de descoperire a sinelui în raport cu ceilalţi, de a se îmbogăţi spiritual, de a găsi frumosul din locuri şi oameni, lucru pe care domnul Marian Malciu îl reuşeşte din plin în această carte.  
 
Poate că autorul doreşte să restabilească armonia originară ce exista odată între om şi univers, în sensul eliberării de încorsetări ale locului, timpului, dogmelor, regimului politic utopic, nu demult apus…, călătoria şi schimbarea locului aducând o nouă vigoare minţii. Până la urmă, (tot chinezii spuneau), călătoria este propria ei răsplată. Scriitorul acestei cărţi nu este un turist, ci un călător activ, care se străduieşte să meargă în căutarea experienţei de viaţă, a oamenilor, a prieteniei. Cu maturitatea ce-l caracterizează, Marian Malciu ştie că ”Lumea este o carte, iar cei care nu călătoresc nu pot citi decât o pagină din ea.”(Sfântul Augustin)  
 
Într-o vârstă eroică, au fost destui scriitori români peregrini, între care: Nicolae Milescu Spătarul, Dinicu Golescu, Grigore Alexandrescu, Ion Codru-Drăguşanu, Dimitrie Bolintineanu, Nicolae Filimon, Vasile Alexandri, la care am putut observa dorinţa extraordinară de a cunoaşte lumea, de a folosi minunatul dar al libertăţii naturale, cu care l-a înzestrat Dumnezeu pe om.  
 
Ca toţi aceştia şi ca mulţi alţii, Marian Malciu, prin cartea sa - ”RUGINOASA - ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ”, se află în căutarea libertăţii furate de încorsetările locului şi timpului în care trăieşte şi trăim cu toţii, într-o evadare către necunoscutul ce se vrea totdeauna explorat.  
 
O experienţă mistică, asemănătoare cu a austriacului Heinrich Harrer - autorul cărţii ecranizate, ”Şapte ani în Tibet”, (care şi-a câştigat cu greu privilegiul de a sta lângă copilul şi apoi adolescentul Dalai Lama, în Lhasa, pe cea mai înaltă platformă a lumii, în Tibet), pare că trăieşte şi Marian Malciu, la Ruginoasa, în satul Dumbrăviţa, alături de preotul Pavel Pavel şi soţia sa, Maria, care, după o luptă de douăzeci de ani, ridică, maiestuoasă către cer, o biserică nouă.  
 
Personalitatea puternică a preotului, credinţa şi cultura lui, (care îl ridică mai sus de condiţia de simplu om) îi inspiră pana scriitorului:  
 
”Îl priveam pe preotul Pavel din locul astfel ales încât să pot observa foarte bine ce se petrece în altar şi, pe de altă parte, cum reacţionează mulţimea, ascultându-l şi examinându-l. Am constatat că este un om foarte echilibrat, care are forţa de a-şi stăpâni emoţiile. A vorbit liber, a vorbit frumos, a vorbit din suflet. Am remarcat sinceritatea şi modestia în prestaţia sa verbală, în mimică şi atitudine. În plus, am observat ori, mai bine zis, am simţit valul de simpatie, dragoste, încredere şi respect, ce se ridica din mulţime învăluindu-l, dar şi un altul, de bună înţelegere, apreciere şi consideraţie, care venea din partea soborului de preoţi şi diaconi. Părintele a fost mai emoţionat după o zi, după două, după un an sau doi, în toate momentele în care a dat curs rugăminţii mele de a-mi povesti istoria bisericii pe care a reuşit să o clădească şi la a cărei sfinţire am ţinut să fiu prezent.”  
 
Prezbitera Maria Pavel, o femeie de o sensibilitate deosebită, a înţeles menirea sfântă a soţului şi a dus, pe toată perioada zidirii bisericii, douăzeci de ani, o povară, de multe ori numai de ea ştiută:”  
 
”Uneori simţeam că nu mai fac faţă. Îngenuncheam şi mă rugam Domnului să-mi dea putere să depăşesc momentele grele. În faţa părintelui trebuia să apar puternică, energică, utilă, fără probleme de vreun fel. Nu, nu reuşeam de fiecare dată şi..., asta-i culmea, ne completam adeseori în ceea ce priveşte despicatul firului în patru! Nu-mi puteam permite să-l descurajez prin nevoinţele ori slăbiciunile mele. El avea o datorie de împlinit şi mă simţeam obligată, în faţa lui şi în faţa Domnului, să rezist pentru a-i fi de ajutor. Da, repet, nu-mi puteam permite să-l descurajez în vreun fel… Sunt atât de multe de povestit, dar…, greul a fost trecut e mai bine să uităm multe din acea vreme…”  
 
Cu o mână puternică şi sigură Marian Malciu dăltuieşte în piatra veşniciei foii de hârtie şi alte chipuri de oameni, care făuresc prezentul Ruginoasei şi vor fi, în viitor, istoria vie a ei, marii anonimi ai vieţii, care, cu braţele lor şi cu credinţa au ajutat la ridicarea bisericii.  
 
Răzbat din filele acestei cărţi puternice accente sadoveniene de ”Hanul Ancuței” sau de ”Creanga de aur”, cu arome arhaic-moldovenești, cu incantaţii dulci ca graiul și accentul vorbirii acestor oameni…:  
 
”Cu vocea-i monotonă, fără să privească spre mine, a risipit din nou tăcerea ce începuse să ne împresoare…”  
 
Nu am întâlnit niciunde, în cele citite de mine până acum, descrierea unor răscolitoare momente religioase ca cele de la sfințirea bisericii ”Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” din Dumbrăviţa, descriere care i-a fost luminată domnului Marian Malciu de Cel de Sus. Recunosc faptul că în viaţa mea pământeană nu am avut privilegiul să particip la un asemenea moment înălţător!:  
 
”Când s-a auzit în difuzoare vocea caldă şi limpede a Mitropolitului Moldovei şi Bucovinei, Înaltpreasfinţitul Teofan, ca un freamăt de codru verde s-a făcut auzit fiorul ce a cuprins mulţimea, după care s-a statornicit o linişte deplină , nefirească pentru un aşa mare număr de oameni…”  
 
De la urmele vechi rămase din neoliticul târziu, la făuritorii de neam şi ţară- Bogdan, Ştefan, Brătianu, Cuza, cu acelaşi sârg, Marian Malciu “şterge colbul de pe cronice bătrâne” pentru a găsi sursa de documentare în zugrăvirea unei icoane a neamului românesc, la care să se închine “urmaşii urmaşilor ” Ruginoasei.  
 
În periplul său, de multe ori autorul a simţit emoţii vii, puternice, provocate de oameni, fapte, întâmplări:  
 
”Am fost emoţionat, am fost fericit şi, cât se poate de firesc, am gândit că nimic nu este întâmplător…”  
 
”Aveam senzaţia că nicicând nu am fost mai aproape de Dumnezeu ca în acele momente…”  
 
”Iertarea ne face liberi…”  
 
Sub lupa atenţiei autorului apar elemente, detalii de istorie veche şi mai nouă a Ruginoasei, de arhitectură a bisericii, de iconografie, însemnări de călătorie la Muntele Athos. Deloc întâmplător, autorul face trimitere la acestea şi la unele momente specifice tipicului religios, adică rânduieli, forme şi formule consfinţite de biserică întru săvârşirea cultului divin public, evocând, printre altele, în amănunt, tipicul sfinţirii bisericii şi nu numai. În acest context descrie şi destinaţia spaţiilor din compunerea bisericii, reuşind să ofere un minim de reguli de conduită pe care orice creştin ar trebui să le cunoască şi să le respecte, convins fiind că biserica a fost şi rămâne un reper permanent în viaţa comunităţii.  
 
Întreaga comunitate a Ruginoasei, obştea în integralitatea ei, este ”portretizată” prin linii sigure şi culori variate, prin istoria, credinţa ei, care a fost liantul de veacuri al oamenilor, cultura materială şi spirituală a locului.  
 
Biserica, Palatul Cuza, Centrul Cultural, Şcoala, oamenii locului, alcătuiesc, cu trecutul şi prezentul lor, Ruginoasa, al cărei nume autorul îl explică detaliat şi din diverse surse:  
 
”Numele comunei Ruginoasa, potrivit tradiţiei, are două surse, cel puţin, fiecare cu o anumită marjă de credibilitate. După o primă sursă, se pare că acest nume a fost preluat de la un anume păstor, pe care l-ar fi chemat Rugină şi care s-ar fi stabilit aici cu oile. A doua sursă, cu privire la etimologia numelui localităţii, este lucrarea „Ruginoasa” (1969), având ca autor pe Boris Crăciun, romancier, dramaturg, reporter, editor, membru al U.S.R. Acesta menţionează că „Şi astăzi în diferite locuri ale comunei se poate vedea, în special după ploaie, un strat subţire brun-roşcat care acoperă pământul, mai ales în locurile pietroase” şi consideră că numele localităţii provine de la acest fenomen. Pe de altă parte, iată şi o a treia sursă, anume documente moldoveneşti din timpul domniei lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, care poartă înscris numele unui iaz existent în localitate – „Rugina”, amintind şi de o familie de mari boieri.”  
 
Marian Malciu nu crede în hazard, în simpla întâmplare de a găsi oportunităţi pentru a scrie această carte. Marea ei încărcătură de informaţie culeasă dintr-o vastă bibliografie, întâlnirea unor oameni purtători de har este mijlocită de Cel de Sus:  
 
”Am reţinut şi nu cred că vă veţi mira prea mult din ce cauză, că preacucernicul arhidiacon Ioan Ivan a părăsit această viaţă vremelnică în ziua Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, iar eu am început, acum, să povestesc despre sfinţirea bisericii cu hramul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel din satul Dumbrăviţa, construită cu trudă şi mare credinţă de preotul… Pavel Pavel, iar scrierea la această carte am început-o în ajunul sărbătorii Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel!Desigur sunt şi coincidenţe, dar nu cred că sunt toate întâmplătoare. Nimic nu este întâmplător…”  
 
Autorul acestor rânduri scrie simplu, curgător, pe înţelesul şi în folosul diverselor categorii de cititori, împărtăşind acestora, cu seninătate, experienţe de viaţă, dar şi unele opinii şi convingeri personale, aşa cum de altfel mărturiseşte:  
 
„Am scris să ofer oamenilor, mai apropiaţi ori mai depărtaţi de mine, fructul gândirii şi inspiraţiei mele, pilda rezultată din meditaţia şi din experienţa mea de viaţă. Am scris pentru a oferi aproapelui momente de relaxare, înţelegere şi alinare.”  
 
Iar meritul său este, fără îndoială, acela că a reuşit să ilustreze, într-o singură carte, momente dintre cele mai importante ale vieţii locuitorilor din Ruginoasa şi nu numai, adevărate pagini de istorie, credinţă şi cultură.  
 
Tocmai de aceea, îmi permit să subliniez: dacă veţi citi cândva ”RUGINOASA - ISTORIE, CREDINȚĂ ŞI CULTURĂ”, fiţi convinşi că acest lucru nu este întâmplător!  
 
Veţi păşi pe acelaşi drum care l-a îmbogăţit spiritual pe Marian Malciu şi i-a arătat o lume, pe care nicio istorie sau hartă geografică n-o poate arăta!  
 
Prof. Gheorghiţa DURLAN  
 
- alias Georgia Landur VINTILĂ -  
 
Referinţă Bibliografică:
MARIAN MALCIU LA A DOUA INCURSIUNE ÎN CĂUTAREA LIBERTĂȚII INTERIOARE / Gheorghița Durlan : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1648, Anul V, 06 iulie 2015, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gheorghița Durlan : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Gheorghița Durlan
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!