Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Proza > Mobil |   



Eminescu, vârf de lance al spiritualităţi romaneşti
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Eminescu, vârf de lance al spiritualităţi romaneşti 
  
"Vremea trece, vremea vine", totul moare şi iar se naşte, el "biet chip de lut", a trecut pragul eternităţii rãmânând unic. 
  
Viaţa, timpul, iubirea devin la Eminescu un strigăt, o recunoaştere a imposibilităţii de a trăi cu gândul la împlinirea totală a omului. 
  
"Suflet nemuritor" pentru eternitate va rãmâne un strãlucitor "Domn al nopţii" mai mult de un veac, ne-a fermecat prin poezia sa, prin înălţătoarele ei idei, sentimente, prin mesajul ei de adâncã umanitate, prin sublima şi inegalabila ei frumuseţe artisticã. 
  
Eminescu va strãluci de-a pururi, cãci el este însuşi "Luceafãrul nemuritor". Vârf de lance al spiritualităţi romaneşti! 
  
Eu cred că visurile nu se vor sfârşi. De ce? Pentru că atâta timp cât visăm, nu ne este indiferent ceea ce se petrece în jurul nostru. Cei ce nu ştiu să viseze sau cărora visele le pier, înseamnă că nu depun nici un efort în a înţelege ceva, nici măcar din ceea ce se petrece în universul apropiat lor. Îl consider pe Mihai Eminescu un vizionar, una din stelele care luminează nu numai cerul poeziei acestei minunate planete, ci şi al universului. Cred în potenţialul spiritual al acestui popor căruia încă nu ia venit timpul să dovedească şi să i se recunoască adevărata valoare, aşa că mă repet Eminescu este vârf de lance al spiritualităţii romaneşti. 
  
Mă înclin iubirii lor, 
  
1872-03-01 Continua studiile la Viena. Eminescu o va cunoaşte la Viena pe iubirea şi muza sa, Veronica Micle. 
  
1876-08-17 Vrea să o convingă pe Veronica Micle, mama a două fete, să fugă cu el în lume. Veronica pleacă în vacanţă, şi Eminescu, întors de la înmormântarea mamei sale, o acuză de infidelitate. Scrie elegia:"Pierdută pentru mine zâmbind prin lume treci". 
  
1877-10-12 Mihai Eminescu urma să se mute în capitală, la redacţia ziarului Timpul, preluat de Titu Maiorescu. Socotea că trebuie curmată şi legătura cu Veronica. Ea era soţia unui om onorabil pe care-l respecta şi mama a două fete. Oricât păstrau ei aparenţele şi îndeosebi Veronica, tratându-l în societate cu răceală, bârfele existau. Despărţirea de Iaşi avea să-i fie foarte grea, mai ales că acest oraş îi devenise oraş de baştină şi tot în el îşi lăsa iubirea. 
  
1877-10-15 Mihai Eminescu, după ce s-a consultat şi cu Veronica, răspunde afirmativ propunerii de a veni la ziarul Timpul. Încearcă să-şi ia rămas bun de la Veronica dar nu o găseşte acasă. Amărât, se urcă în trenul spre Capitală. 
  
1877-12-25 Veronica Micle îl caută cu disperare pe Mihai: sub teiul unde obişnuiau să stea împreună, în librăria unde mergea cu mare interes să vadă dacă a mai apărut ceva nou, său mergea la Ţicău, la bojdeuca prietenului Creangă pentru a-l întreba dacă a mai primit o veste de la el. Era atât de tristă încât Ion Creangă i-a scris de multe ori poetului şi amicului sau, mustrându-l pentru că îi pricinuia atâta suferinţă Veronicăi: " Bădie Mihai, Ce-i cu Bucureştiul, de ai uitat cu totul Iaşul nostru. Veronica a fost azi la mine şi mi-a spus că şi cu dânsa faci ca şi cu mine. De ce? Ce rău ţi-am făcut noi? De Crăciun te aşteptam să vii. Te sărut pe frunte". Însă nici de Crăciun nu a venit. Luată cu problemele familiei, Veronica nu reuşea să îi scrie săptămânal însă atunci când îi scria îşi cerea iertare şi aştepta cu sufletul la gura să apară numărul în "Convorbiri Literare", poate Eminescu publică o nouă poezie. 
  
1878 Mistuită de dorul poetului, Veronica îi scria săptămânal, aştepta răspunsurile lui cu speranţă. 
  
1878-03-01 Veronica este fericită. În paginile "Convorbiri Literare" regăseşte patru poezii scrise de Mihai Eminescu: Povestea codrului, Povestea teiului, Singurătate (în care rememora clipele nostalgice din Iaşi) şi Departe sunt de tine, în care îşi plângea tristeţea despărţirii de Veronica. 
  
1879-08-04 Moare Ştefan Micle, soţul Veronicăi. Relaţia dintre Eminescu şi Veronica renaşte, trecând prin momente în care cei doi plănuiesc să se căsătorească dar şi prin momente de ruptură. 
  
1879-6 august, îi scrie Veronicăi mângâind-o pentru moartea soţului. Publică în "Convorbiri Literare": Atât de fragedă, scrisă pentru Veronica, dar pe care o comunică şi Mitei Kremnitz, cumnata lui Maiorescu, Sonete, Freamăt de codru, Revedere, Despărţire. Veronica îl vizitează la Bucureşti. 
  
1879 Apar în "Convorbiri Literare" poeziile: De câte ori iubito, Rugăciunea unui dac, Atât de fragedă, Afară-i toamna, Sunt ani la mijloc, Când însuşi glasul, Freamăt de codru, Revedere, Foaie veştedă, Despărţire. 
  
1879-09-06 Veronica Micle merge la Capitală, fiind aşteptată cu emoţie de către poet. 
  
1879-09-07 Întâlnirea fusese atât de tulburătoare încât Veronica avea să scrie " Scumpul meu drag, nu ştiu cum să încep, cum vei găsi aceasta... ! Nu mă mai recunosc după noaptea noastră împreună. Inimă bună, garoafe sângerii iubire şi numai iubire, scumpul meu drag! Ce-ai visat? Mă vei ierta? Un echo răspunde inimilor noastre în auz de dimineaţă. Scumpul meu Emin, să-l ascultăm mărit în noi. Cu totul, de-acum, cu totul a ta. Veronica ". Se reîntoarce la Iaşi. 
  
1879-10-19 Îi scrie lui Mihai pe care îl considera "punctul luminos al vieţii mele", spunându-i că abia aştepta să se vadă acasă. 
  
1879-11-07 Veronica îi scrie o nouă scrisoare lui Mihai, îndemandu-l să vină acasă pentru sărbătoarea Junimii " Eminescul meu, vom mai vorbi dacă va vrea bunul Dumnezeu, pentru care sfirsti te rog şi te rog şi iar te rog, să vii de aniversarea Junimei că te aştept cu-n dor nespus, te aştept ca pe singurul meu mîngăietor, căci după cum ţ-am mai spus, eşti singurul punct luminos al vieţei mele întunecate de greutăţi, de griji şi de necazuri". Şi Eminescu a venit şi pentru câteva zile a trăit bucuria de a avea o familie. 
  
1879-11-10 Cu greu se desprinde din braţele Veronicăi pentru a lua parte la banchetul Junimii. 
  
1879-12-05 Veronica îi întoarce vizita lui Mihai, venind la Bucureşti. 
  
1880-01-17 O vizitează pe Veronica Micle sora lui Eminescu, Henrieta, care îi aduce drept cadou un medalion cu diamant şi o pereche de cercei. Îi scrie lui Mihai, îndemnându-l să vină să o vadă. Din lipsa banilor de drum, Eminescu este nevoit să o refuze. Tăcerea lui o îndurerează pe Veronica neştiind pricina şi îl bănuia de nesinceritate şi de uitare. Încă de la sfârşitul lunii ianuarie corespondenta se răcise cu Eminescu adresându-i-se cu "Domnul Eminescu". 
  
1880-03-14 În viaţa lui Eminescu şi a Veronicăi Micle, va interveni şi I.L.Caragiale, amic de la Junimea, care făcea chipurile pe împăciuitorul între dânşii. Fiindu-i rău, Eminescu îşi propunea să ia pastilele de fier şi îl vedea pe Caragiale ca un posibil pretendent la mâna Veronicăi. Începând cura, numai după patru zile, fierul avea efecte miraculoase. Se simţea mai bine. 
  
1880-04-28 Relaţiile dintre Eminescu şi Veronica erau rupte, îi scria cu apelativul Doamnă şi-i comunica înapoierea scrisorilor, declarând-o "liberă de orice legătură". Mai schimbau scrisori pe tema actelor pentru pensia copilelor pe care Veronica le cerea înapoi. 
  
1880-06-27 Veronica îl anunţa ultimativ ca în următoarele zile " scrisorile Dumitale vor fi distruse". Mihai îi mărturiseşte lui Kogălniceanu dorinţa sa de a o lua pe Veronica în căsătorie, însă Kogălniceanu îi spune că o căsătorie între doi oameni săraci ar fi plină de privaţiuni. Cum poetul ţinea morţiş însă să se însoare, criticul îi spune ca Veronica fusese şi prietena lui Caragiale, însă era doar o minciună. Într-un acces de furie puse pe foc traducerea nuvelei Morella de Edgar Allan Poe care îi aparţinea Veronicăi. 
  
1882-01-06 Pe Eminescu îl supăra amiciţia Veronicăi cu d-l "musiu în chestie", nimeni altul decât amicul Caragiale. În scrisorile sale o rugă insistent să nu se mai întalnescă şi nici să nu-l mai primească în vizită. " Nicuta, fii cuminte. Pe mine m-apuca iar furia înnăscută caracterului meu: gelozia cea rea şi cea mai amară din toate patimile... Te rog să n-o hrăneşti... Al tău, Emin". Ba mai mult, pe lângă vizita domnului Caragiale mai apăruse şi domnul Miron Pompiliu care o vizitau pe Veronica. 
  
1882-02-01 Singura dorinţă a Veronicăi Micle era ca Eminescu să se întoarcă la Iaşi, dar primea un răspuns negativ stropit în lacrimi: " Să pot zbura pe trei zile la Iaşi tare aş veni. Dar mai mult de trei zile n-aş avea, pentru că eu nu am vacanţă, ci trebuie să trag ca şi catarii, greu la vale şi greu la deal". 
  
1882-02-28 "Nu voi iubi niciodată o altă femeie" îi scrie Veronicăi Micle. 
  
1882-04-01 Veronica îi scria lui Eminescu " Mă bucur foarte mult ca fierul iodat îţi face aşa de bine şi eu am luat două sute de pastile însă cred că nu voiu lua acum, mă mai las îs în voia soartei să văd ce-a mai fi ". 
  
1882-04-09 Extenuat şi bolnav, cu rănile de la picioare gata să se redeschidă, cu tot tratamentul de la Constantă, Eminescu îi trimitea puţin ajutor atâta Veronicăi cât şi bătrânului său tată. Acesta pierduse toată averea din cauza secetelor necurmate şi se mută de la Ipoteşti la oraş. 
  
1882-06-06 Pe Mihai îl supărau rănile apărute la picioare şi pe care le trata cu felurile leacuri folosind şi colţuni de cauciuc. Veronica era tristă că nu îl putea ajuta cu nimic şi mai rău, că nu îi putea fi alături. Ar fi dorit să meargă la Bucureşti. 
  
1882-09-01 Veronica îl aştepta acasă însă Eminescu întârzia să vină. Apropiindu-se iarna, se simţea tot mai rău şi încercă din puţinul sau s-o ajute şi pe Veronica, trimiţându-i din când în când câte 50 de franci. Cum nu venea nici în vizită, Veronica îi cerea măcar o fotografie. Dar Mihai obiecta că nu se fotografiază, căci avea faţa umflată "ca de orbalţ" din cauza bolii. 
  
1883-11-25 Veronica află că Eminescu se simţea foarte rău şi este internat la sanatoriu. Pentru că nu avea bani iar pensia de pe urma soţului ei, Ştefan Micle, încă nu se aprobase îi scrie o scrisoare lui Mihail Kogălniceanu cerându-i să o ajute să vină în vizită la Eminescu. 
  
1884-04-07 Eminescu vine la Iaşi pentru a se reface. Terminase tratamentul medical la Ober -Dobling, şi după o scurtă şedere în Bucureşti, dorise să se întoarcă acasă, în oraşul dragilor amintiri. Veronica îl va aştepta la gară. Va sta în gazda la Miron Pompiliu. Veronica îi trimisese bucate şi îl aşteptă să vină în vizită. Eminescu promitea însă... nu venea. 
  
1884-12-25 Noaptea de Crăciun au petrecut-o aproape pe toată împreună, Veronica plângând alături de Mihai nefericirea lor. Seara, a revenit însoţită de această dată de fetele ei care au venit să-l colinde pe bădia Mihai. Veronica nu le-a ascuns sentimentele faţă de Eminescu fetelor ei, manifestându-şi dorinţa: "ca fetele mele să le citească, atunci când nu voi mai fi în viaţă pentru a cunoaşte mai bine firea şi caracterul mamei lor". A discutat cu ele şi posibilitatea aducerii poetului acasă însă le era frică din cauza bolii. 
  
1887-02-06 Îi apare Veronicăi Micle placheta ei cu poezii, încredinţată editurii I.Haimann. Primul exemplar l-a dedicat poetului " Scumpului meu Mihai Eminescu, ca o mărturisire de neştearsa dragoste". 
  
1887-07-15 Merge la Botoşani să îl vadă pe Eminescu, care era în grija surorii sale Henrieta. Ştia că va fi primită cu răceală de Henrieta. Ca să-i treacă urâtul îi chema cunoştinţe să facă lecturi literare, Mihai citind o piesă de teatru, la care lucra, iar ea servind musafirii cu ceai. Henrieta avea să spună despre Veronica că: "mare nenorocire a fost femeea asta pe capul lui Mihai şi se vede că s-a pus să-l scoată din capete". Veronica era supărată de fiecare dată când pleca de lângă Mihai şi: " nu l-a părăsit până la sfârşitul vieţii, arătându-i aceeaşi dragoste". 
  
1889-06-15 Mihai Eminescu se stinge din viaţă. Veronica Micle scrie poezia dedicată lui Mihai Eminescu şi care este intitulată Raza de lună, o poezie de rămas bun. Va fi publicată în ziarul România din 20 iunie. 
  
GŞerbănescu 
  
Referinţă Bibliografică:
Eminescu, vârf de lance al spiritualităţi romaneşti / Gheorghe Şerbănescu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1971, Anul VI, 24 mai 2016, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gheorghe Şerbănescu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Gheorghe Şerbănescu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!