Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Orizont > Reportaj > Mobil |   


Autor: Gheorghe Pârlea         Publicat în: Ediţia nr. 1607 din 26 mai 2015        Toate Articolele Autorului

TROIŢA-MEMORIAL DE LA M-REA COMANA (SAU RĂSPUNSUL GENERALULUI RADU THEODORU LA STRIGĂTUL ÎN PUSTIU AL LUI VASILE ŞOIMARU)
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
În conştiinţa naţiunilor, implicit a demnitarilor care servesc statele, memoria legată de istorie ar trebui sa fie mereu în stare activă. Poate că astfel războiul va deveni o noţiune perimată, fără corespondent în real. Dar lumea uită uşor tragediile sângeroase pe care ea însăşi, prin conducătorii ei, le-a provocat şi desăvârşit cu efecte catastrofale. De aceea războaiele se repetă, adaptate mereu, prin maşinile lor de ucis, la cele mai performante invenţii ale timpului. 
  
Suntem într-un an în care memoria istoriei se cere a fi resuscitată: anul acesta se împlinesc 70 de ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial. Cei care nu fac abstracţie de rolul timpului trecut asupra stării timpului prezent ne semnalează asta prin fapte culturale, vrednice de remarcat. În ziua de 21 mai a.c., la M-rea Comana (judeţul Giurgiu) am fost martor la una dintre aceste fapte şi consider că e de datoria mea să fiu modestul cronicar al evenimentului. 
  
Pe 19 noiembrie 2012, publicistul Vasile Şoimaru lansa la Chişinău volumul comemorativ “Cotul Donului 1942 – eroism, jertfă, trădare”, dedicat tragediei militare în care au pierit 150 de mii de ostaşi români care, parte într-o alianţă militară fiind, dincolo de războiul hegemonic al celor care l-au provocat, se aflau într-un război al lor – pe care nu-l puteau duce singuri –, menit să salveze Basarabia şi Bucovina de Nord, bucăţi de glie smulse samavolnic din trupul vetrei strămoşeşti de hulpavii sovietici. Iniţiatorul şi coordonatorul cărţii, acelaşi dr. V. Şoimaru, intuind că statul român va rămâne în stare de amnezie la ceasul comemorării, a semnalat dânsul ceea ce nu s-ar fi întâmplat dinspre instituţiile îndrituite (şi previziunea lui a fost confirmată), anume să se spună răspicat că în urmă cu 70 de ani jertfa aceea masivă de sânge a avut o cauza nobilă: “Să dezrobească teritoriile româneşti Basarabia şi Bucovina, şi să-L aducă înapoi pe Iisus Hristos”. A spus asta (în cartea numită), în locul celor care încă mai tăgăduiesc să o spună, veteranul Iosif Niculescu, medic şi ostaş la Cotul Donului. Şi că, adaugă Vasile Şoimaru, în pofida acestei dăruiri supreme, nu se află acolo niciun element simbolic, ca gest reprezentativ pentru elementara cinstire datorată de statul pe care jertfitorii îl serveau; în timp ce toate celelalte state beligerante dovedesc contrariul. 
  
Cartea, împreună cu mesajul ei, a ajuns şi pe masa de lectură (aceeaşi cu masa creatorului de anvergură sadoveniană) a generalului Radu Theodoru, cunoscut militant, prin creaţie, pentru demnitatea naţională şi adevărul istoric. Imediat între cei doi bravi români aflaţi de-o parte şi de alta a Prutului s-a înfiripat o firească relaţie de complementaritate cultural-patriotică. Nonagenarul general de aviaţie, un exemplu de vitalitate care confirmă că bătrâneţea nu e implicit şi o stare similară a mentalului, a purces la o iniţiativă care să atenueze starea de frustrare a basarabeanului, asumată profund şi de legendarul Radu Theodoru: dacă nu la locul jertfei, măcar în ţară se va înălţa o troiţă-memorial dedicată eroilor martiri de la Cotul Donului. 
  
Şi iniţiativa generalului, receptiv la osârdia profesorului Vasile Şoimaru, peregrinul (de trei ori!) pe urmele ostaşilor români căzuţi la Cotul Donului, s-a împlinit. Fac abstracţie de faptul că monumentul, opera sculptorului maramureşean Marian Niţă, nu a fost încă montat, căci evenimentul a constat în sfinţirea şi consacrarea împlinirii în fapt a proiectului care oferă, prin aport particular, un model pentru o mult sperată întreprindere guvernamentală de proporţii, asta însemnând un eventual memorial la Cotul Donului. 
  
Ceremonialul sfinţirii a avut anvergura unei festivităţi respectabile, cu onoruri militare oferite de o unitate din Grădiştea, cu prezenţa a doi generali (aflu şi de un al treilea, discret, în civil), cel de-al doilea fiind distinsul academician Florian Tucă, istoric militar de notorietate, a prof. univ. Ion Coja (pentru masa de internauţi serioşi, acum, un respectabil blogger), a prof. univ. dr Zamfira Mihail şi a arheologului Nicolae Constantinescu (bucureşteni cu origini basarabene), a arh. Adrian Grigoriu (un mecena al faptelor culturale pe care autorii lor nu le pot concretiza singuri), a magistratului Petre Dinescu de la Râmnicu Vâlcea, un mult preţuit prieten al profesorului Vasile Şoimaru, a unui grup de locuitori ai comunei Mirosloveşti, judeţul Iaşi, în frunte cu primarul Ionuţ Gospodaru şi sergentul-veteran Ion Paiu (unul dintre cei patru supravieţuitori de la Cotul Donului, eroii reportajului inserat în cartea amintită), a reporteriţei Roxan Iorgulescu de la Radio România Internaţional (co-realizatoarea reportajului cu medicul-veteran Iosif Niculescu, parte componentă a volumului comemorativ) ş.a. 
  
Sfinţirea a fost săvârşită de un sobor de preoţi, în frunte cu preacuviosul arhimandrit dr. Mihail Muscariu, stareţul Mănăstirii. Cu farmecul proverbial şi o vioiciune demnă de prima tinereţe, dl general Theodoru a moderat partea postreligioasă a evenimentului, făcând posibile intervenţiile pline de substanţă proteică ale sale şi ale celorlalţi vorbitori, respectiv, gen. acad. Florian Tucă, prof univ. dr. V. Şoimaru, arhim. dr. Mihail Muscariu şi ceilalţi ale caror nume (cu scuze!) nu le-am reţinut. Şi-a depănat amintirile de război şi veteranul de la Mirosloveşti, evocând episodul în care i-a fost străpuns pieptul de un glonţ inamic. O distinsă actriţă de la Ansamblul Artistic al Armatei a interpretat un grupaj de versuri patriotice, iar o formaţie de elevi din Comana a interpretat la caval două piese muzicale. 
  
A urmat agapa, în “Sala tronului”, unde, din nou dl general R. Theodoru, redutabila actriţă şi părintele arhimandrit ne-au relevat supremaţia spiritului asupra trupului. 
  
Fiindcă nu sunt un cronicar de profesie, căruia deontologia îi cere să nu subordoneze informaţia propriei stări emoţionale, eu voi încheia prin a adăuga, implicit, şi starea mea de spirit de o vibrantă trăire. În consecinţă, beneficiul excedentar obţinut la această Sărbătoare a trimis într-un secundar neglijabil efectele rezultate din cele şase ore de disconfort fizic, suportat de călătorul ieşean pornit la drum la orele patru şi ajuns în habitatul giurgiuvean spre orele unsprezece. Aşadar, efortul meu nu a contat chiar deloc, în contrapondere cu frumuseţea relevată mie în Ziua Înălţării Domnului, 2015, anume puterea de înălţare, în dimensiunea demnităţii, a Omului din Cetate. 
  
P.S. Nu pot ignora în demersul meu nici faptul că dl general Radu Theodoru ne-a oferit câtorva dintre noi privilegiul de a fi o oră musafirii dumnealui, implicit ai distinsei şi ospitalierei sale familii extinse (reunită cu prilejul evenimentului descris), la reşedinţa de la Grădiştea, împrejurare care mi-a consolidat convingerea asupra bunului raport al faimosului general nu doar cu aerianul, la propriu, ci şi cu… pământescul. 
  
Referinţă Bibliografică:
TROIŢA-MEMORIAL DE LA M-REA COMANA (SAU RĂSPUNSUL GENERALULUI RADU THEODORU LA STRIGĂTUL ÎN PUSTIU AL LUI VASILE ŞOIMARU) / Gheorghe Pârlea : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1607, Anul V, 26 mai 2015, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gheorghe Pârlea : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Gheorghe Pârlea
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!