Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Orizont > Interviuri > Mobil |   


Autor: George Roca         Publicat în: Ediţia nr. 1460 din 30 decembrie 2014        Toate Articolele Autorului

George ROCA - INTERVIU CU DOAMNA PROF.DR. RUXANDRA VIDU – PREŞEDINTA ACADEMIEI ROMÂNO-AMERICANE DE ARTE ŞI ŞTIINŢE (ARA)
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
George ROCA: Distinsă doamnă, mai întâi am să încep cu felicitările. În cadrul celui de al XXXVII-lea Congres al Academiei Româno-Americane de Arte şi Ştiinţe (American Romanian Academy of Arts and Science**), care a avut loc la Chişinău în luna iunie 2013, aţi fost fost aleasă preşedinte a acestei înalte organizaţii. Câteva detalii vă rog.  
 
Ruxandra VIDU: Mulţumesc. A fost o onoare deosebită să fiu aleasă preşedinta acestei prestigioase academii. Cu atât mai mult cu cât printre membrii ei s-au numărat personalităţi de elită precum scriitorii Eugen Ionesco şi Virgil Gheorghiu, filozoful Mircea Eliade, Prof. George Emil Palade, care a luat Premiului Nobel în fiziologie şi medicină în 1999, şi mai recent, astronautul Dr. Dumitru-Dorin Prunariu. Acest prestigiu vine însă cu responsabilităţi multiple deoarece, cu toate că mulţi dintre membrii noştri nu mai sunt printre noi, ei ne-au lăsat o moştenire care este purtată mai departe de toţi membrii ARA. Eu sunt al şaselea preşedinte ales de la înfiinţarea academiei în 1976. Mă bucur să aduc din nou headquarter-ul ARA în California şi în special la University of California Davis, unde a mai fost preşedinte doamna Prof. Dr. Maria Manoliu-Manea în perioada 1982-1995.  
 
George ROCA: De ce s-a ţinut acest congres la Chişinău? Care sunt criteriile necesare pentru a găzdui un asemenea eveniment? Cine au fost organizatorii? S-au creat relaţii academice, de colaborare, între participanţi, organizatori şi publicul prezent?  
 
Ruxandra VIDU: Congresul ARA este organizat în fiecare an în colaborare cu o universitate din America/Canada sau Europa, prin rotaţie. La Chişinău, ARA a organizat cel de-al XXXVII-lea Congres în colaborare cu Universitatea de Studii Politice şi Economice Europene „Constantin Stere” Chişinău, Republica Moldova. Preşedinţii onorifici au fost: Prof. Dr. Ing. Ion Paraschivoiu, Preşedinte ARA şi Prof. Dr. Gheorghe Avornic, rectorul Universităţii „Constantin Stere”. Trebuie însă să menţionez aportul tuturor membrilor ARA din Republica Moldova şi în special a dlui Prof. Habilitat Dumitru Todoroi, Director regional ARA, la excepţionala organizare şi desfăşurare a evenimentului. Congresul ARA este un prilej de a comunica noile realizări ale academicienilor noştri dar şi o oportunitate de a stabili colaborări şi parteneriate cu alte universităţile, institute şi organizaţii profesionale, pentru o mai bună promovare a valorilor intelectualităţii româneşti. Şi nu în ultimul rând, Congresul ARA este un prilej unic de a ne revedea cu toţi membrii şi de a ne bucura de marille personalităţi pe care le mai avem printre noi.  
 
Anul acesta (2014) cel de-al XXXVIII-lea Congres a fost organizat în Statele Unite ale Americii, la California Institute of Technology – Pasadena (Caltech). Suntem onoraţi că am fost acceptaţi să desfăşurăm congresul la Caltech, cea mai bună universitate din lume şi care este renumită prin cele 33 de Premii Nobel pe care le-au primit profesorii acesteia pe parcursul timpului.  
 
George ROCA: Menţionez că participanţii la congresele ARA prezintă pe secţiuni de specialitate câte o lucrare inedită care mai apoi se tipăreşte într-un volumul colectiv (Proceedings). Care a fost lucrarea sau studiul pe care l-aţi prezentat la ultimul congres la care aţi participat?  
 
Ruxandra VIDU: Desigur, toate lucrările prezentate sunt publicate în volumul „ARA Proceedings”, elaborat după fiecare congres. Începând cu acest an publicaţia va beneficia de codul DOI (Digital Object Identifier) pentru accesare online. Eu am prezentat lucrările mele de cercetare din domeniul nanotechnologiilor cu aplicaţii foarte diverse, de la energie regenerabilă la biomateriale şi neuroscience. Una dintre lucrări a fost chiar o cercertare din domeniul nanofirelor din sistemul Co-Sb dopat cu Fe, tehnologie de dopare pe care am implementat-o la Universitatea Politehnică Bucureşti (UPB) prin programul Fulbright. Am avut plăcerea anul trecut să lucrez cu câteva grupuri de cercetători atât de la UPB, de la Institutul Naţional de Cercetare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară de la Măgurele şi de la alte universităţi din ţară: Constanţa, Târgovişte, Oradea, Reşita, Timişoara şi Sibiu...  
 
George ROCA: V-aş ruga să ne relataţi, amanunte primare despre structura ARA, despre membrii acesteia, numărul lor, condiţiile de primire, istoria acesteia şi caracterul naţional românesc pe care îl promovează peste hotare.  
 
Ruxandra VIDU: ARA este o organizaţie academică de promovare a intelectualităţii româneşti, care a crescut în prestigiu prin membrii ei. Este de necontestat faptul că o academie este ceea ce este prin academicienii ei. Evaluarea candidaţilor se face ţinând cont de domeniul de specialitate, însă în general se ia în consideraţie vizibiliatea internaţională şi contribuţia lor la valorile ştiinţifice şi cultural-artistice. Pentru cercetători, doctori şi profesori universitari vizibilitatea ştiinţifică este susţinută prin publicaţii, citări, brevete de invenţii sau alte modalităţi de recunoaştere a contribuţiei lor ştiinţifice. Avem şi membri care nu sunt români însă promovează valorile româneşti prin activitatea lor.  
 
În prezent, ARA are mai multe categorii de membri: membri plini, membri corespondenţi (din România şi Republica Moldova), membri onorifici, membri emeriţi şi benefactori. Noii membri sunt primiţi prin nominalizare şi votare. Suntem în continuă căutare de noi membri şi aş vrea să rog şi pe această cale pe toţi membrii ARA să recomande personalităţi româneşti din lume pentru a întări şi promova prestigiul academiei ARA. Problema este că în diaspora, nu există prea multe comunităţi de români, iar cele care există sunt foarte distanţate, cu minimum de comunicare între ele. Speram să reuşim să creăm cât mai multe punţi între asociaţii, centre culturale româneşti şi academii şi să stabilim cât mai multe parteneriate.  
 
George ROCA: Există o revistă de specialitate numită „Jurnalul ARA”. Câteva amănunte despre această publicaţie şi ce proiecte de viitor aveţi în legătură cu aceasta.  
 
Ruxandra VIDU: „Jurnalul ARA” a fost şi este o publicaţie a Academiei Româno-Americane, care a promovat de-a lungul anilor valorile culturale şi ştiinţifice româneşti. Însă, pentru o mai largă distribuţie publicaţia va fi reorganizată în două jurnale: „ARA Journal of Scineces” şi „ARA Journal of Arts and Culture”. Am obţinut deja anul acesta numere „DOI” pentru articolele publicate în „Jurnalele ARA” şi în „Libertas Mathematica”, care este o revistă de matematică publicată tot de ARA. Ne-a ajutat foarte mult dl. Prof. Vasile Staicu, profesor la Universitatea din Aveiro, Portugalia, care se ocupă de „Libertas Mathematica”, revistă fondată şi condusă de domnul Prof. Constantin Corduneanu. Căutăm în continuare să lărgim Bordul Editorial şi să creştem vizibilitatea Academiei prin publicaţii.  
 
George ROCA: Vă rog să menţionaţi câţiva membri care au adus faimă şi onoare academiei pe parcursul timpului.  
 
Ruxandra VIDU: Îmi este greu să numesc doar câţiva... deoarece majoritatea membrilor ARA sunt academicieni care au realizat lucruri minunate în viaţa lor, mulţi în condiţii de exil, departe de ţara unde s-au născut, au crescut şi au fost educaţi. Am menţionat la început o serie de personalităţi care ne-au făcut cinste. În continuare încercăm prin Congresele ARA să aducem în fiecare ani personalităţi de valoare. De exemplu, anul acesta s-au numărat printre participanţi onorabili membri ai Academiei Romane şi membri ARA: Prof. Basarab Nicolescu (Prof emerit la CNRS, Franţa), Dr. Constantin Bulucea (IEEE Life Fellow, SUA) şi Prof. Gheorghe Mateescu (Prof. Emerit la Case Western University, SUA). De asemenea, invitaţi să prezinte au fost şi Adrian Lobonţiu, MD (FACS, Medical Director, EndoGastric Solutions, SUA), Daniel Marcu (Chief Science Office, SDL Solutions, SUA) şi Adrian Bot, MD, PhD (Kite-Pharma, SUA), Petru Popescu (scriitor, producator si director de filme, SUA), Ciprian Manolescu (Prof. UCLA), Bogdan Marcu (SpaceX and USC), George Roth (Recognos USA), Hortenzia Beciu (Johns Hopkins Medicine International). Tot anul acesta, la congresul de la Caltech am organizat o expozitie de pictura unde au expus Alexandru Darida, Jerry McDaniel si Maria Zamfir Bleyberg.  
 
George ROCA: Este Academia Româno-Americană recunoscută de alte foruri de specialitate, ştiinţifice şi culturale din România şi din străinătate.  
 
Ruxandra VIDU: Întrebarea este foarte bună însă eu aş pune-o altfel. Recunoaşterea Academiei Româno-Americane se face prin meritele membrilor ei. Mulţi membri ARA sunt membri şi ai altor academii din lume: Academia Româna, Academia Oamenilor de Ştiinţă din România, Academia de Ştiinţe Tehnice din România, Academia Româna de Ştiinţe Medicale, Academia de Ştiinţe a Moldovei şi altele. Însă această recunoaştere nu a fost dezvoltată până acum. De aceea, voi încerca să promovez colaborarea prin parteneriate cu alte academii. Eu sunt în România acum (decembrie 2014 n.a.) şi unul dintre scopurile vizitei mele este de a stabili contacte cu Academia Română şi cu Academia Oamenilor de Ştiinţă din România. Mă bazez pe ajutorul academicienilor noştri, deoarece, neexistând niciun fel de colaborare până acum vom avea nevoie de sprijinul lor ca să iniţiem o comunicare şi o colaborare directă între academii.  
 
George ROCA: Care sunt mijloacele de finanţare necesare supravieţuirii unei asemenea organizaţii? Se primesc ajutoare din România, sau din altă parte? Consider că prin plata cotizaţiei anuale de membru nu se obţin suficiente fonduri pentru bunul mers al activităţii.  
 
Ruxandra VIDU: Mijloacele de finanţare sunt exclusiv din cotizaţie şi donaţii. Bineînţeles că fondurile nu sunt suficiente. De aceea îi apreciez foarte mult pe toţi membrii noştri care se implica voluntar în activităţile de organizare a Academiei şi a activităţilor ARA. Aş vrea să menţionez aici în primul rând pe membrii Comitetului Executiv (CE): Prof. Marius Enachescu (Vice-preşedinte), Dr. Cătălina Curceanu (Secretar General), Dr. Dinu Leonte (Casier), Dr. Isabelle Sabău şi Dr. Petre Şerban, precum şi membrii Bordului Director: Dr. Carmen Săbău, Dr. John Starway şi Prof. Vasile Staicu (Libertas Matematica). De asemenea, fiind o organizatie non-profit, avem donatori care susţin organizaţia cu donaţii scutite de taxe.  
 
George ROCA: Care sunt atribuţiunile preşedintelui ARA?  
 
Ruxandra VIDU: Atribuţiile preşedintelui sunt complexe, ca ale oricărui preşedinte de organizaţie academică. El supraveghează respectarea Statutului Academiei, organizează şi controlează întreaga activitate a academiei. În prezent, lucrez împreună cu membrii CE la un document care să conţină reglementări clare în atribuţiile fiecărui membru din Comitetul Executiv sau Bordul de Directori. Anual, președintele ARA prezidă Adunarea Generală care are loc în timpul Congresului şi informează membrii despre situaţia actuală şi viziunile sale, hotărârile luate şi activitatea Comitetului Executiv şi a Bordului de Directori şi supune la vot hotărârile înaintate spre aprobare. În plus faţă de atribuţiile administrative, rolul meu este şi de a reprezenta Academia Româno-Americană la toate nivelurile, de a intări organizaţia şi de a-i creşte vizibilitatea internaţională.  
 
George ROCA: Câteva cuvinte despre dumneavoastră! Copilăria, şcoala, universitatea şi specializarea academică/profesională. Primele locuri de muncă. De unde veniţi şi de unde vă trageţi seva rădăcinilor strămoşeşti?  
 
Ruxandra VIDU: Eu m-am născut în Bucureşti la 23 august 1961. Sunt bucureşteancă get-beget. Iubesc Bucureştiul aşa cum este el, şi nu mă mai satur când vin în vizită de arhitectura veche din centrul istoric, de forfota străzii, de evenimentele culturale, lansările de cărţi etc. Am terminat liceul teoretic si am luat bacalaureatul cu nota 10 (singurul 10 din şcoală). Facultatea am făcut-o la Universtatea „Politehnică” Bucureşti, Facultatea Ştiinţa şi Ingineria Materialelor (SIM), cu specializare în Metalurgie Fizică şi Tratamente Termice. Vă încredinţez şi un mic secret... am terminat aceeaşi facultate şi specializare ca şi tatăl meu. El m-a încurajat să fac această facultate şi mi-a deschis ochii la ce înseamnă de fapt ştiinţa materialelor şi ce înseamnă să poţi proiecta un nou material cu proprietăţi unice. Asta implică de chimie, fizica solidului, proces, tehnologii de integrare... şi nu te mai opreşti din câte poţi face cu o asemenea bază de cunoştinte. Am realizat destul de devreme în cariera mea că mintea umană, creativitatea, nu cunosc graniţe teritoriale sau biologice. Ceea ce contează este pasiunea şi dorinţa de a face un lucru bun de la un cap la altul şi a continua perfecţionare care vine din bucuria cunoaşterii. În fiecare zi învăţ câte ceva nou...  
 
George ROCA: Amintiri plăcute „de-acasă” din România!? O mai vizitaţi? Ştiu că sunteţi foarte ocupată...  
 
Ruxandra VIDU: În ultimul timp am venit mai des în România. Aproape în fiecare an în ultimii 5 ani. Din octombrie 2012 am fost în Bucureşti pentru 9 luni cu un program Fulbright oferit de Statele Unite. Chiar la începutul programului, în ultimele zile ale lunii septembrie 2012, am fost invitată să particip la Conferinţa „Diaspora în Cercetarea Ştiinţifică Românească şi Învăţământul Superior - Seminţe de Viitor (Seeds for the Future)". Pe lângă marile oraşe pe care le-am vizitat în cariera mea, îmi place să vizitez locurile cu încărcătură istorică şi tradiţională. Mi-ar plăcea să văd Transfăgărăşanul...  
 
George ROCA: Drumul dumneavoastră spre o carieră academică de anvergură s-a materializat numai în România şi în SUA sau aţi mai studiat şi lucrat şi în alte ţări?  
 
Ruxandra VIDU: Am terminat Facultatea de Ştiinţa Materialelor la Universitatea Politehnică din Bucureşti între primii 3 ca medie generală şi am obţinut repartiţie dublă, adică repartiţie în cercetare... după doi ani de industrie. Revoluţia m-a prins la ICEM, şi în anul următor am intrat prin concurs asistent universitar la Facultatea de Ştiinţă Materialelor din UPB unde am înfiinţat cu dna Prof. Simona Zamfir primul laborator de electrochimie şi coroziune şi am scris împreună cartea „Coroziunea Materialelor Metalice”, prima carte de acest fel din România. În 1997 am reuşit să câştig o bursă doctorală în Japonia la Universitatea din Osaka, oferita de Ministerul Educaţiei din Japonia (Monbusho), iar în 2000 o bursă postdoctorala la University of California Davis. În Japonia mi s-a spus că sunt prima femeie profesor care obţine un Doctorat în această ţară. Ba chiar mi s-a spus că sunt curajoasă să vin în Japonia, unde femeile nu prea au ce căuta în mediul academic, ne-existând până atunci nicio femeie profesor universitar. A fost o experienţă profesională şi culturală extraordinară, dar şi personală deoarece pe fetiţa mea, care avea doar 10 ani în acea vreme, am luat-o cu mine, bucurându-se de o educaţie deosebită şi învăţând şi limba japoneză. Eu am dat doctoratul în limba engleză cu o bursă doar de 3 ani, timp în care am publicat 7 lucrări, din care 6 ca prim autor. Aceste rezultate, duble faţă de cerinţa minimă de finalizare a unui doctorat, nu au trecut neobservate de profesorii din America care m-au invitat la un postdoctorat, imediat după ce am terminat doctoratul în Japonia. Am primit practic două oferte în acelaşi timp şi am acceptat-o pe cea de la Univeristy of California Davis pentru că era pe domeniul în care credeam eu că pot să-mi aduc cea mai mare contribuţie. În plus, intram pe un domeniu de materiale organice care-mi deschidea orizontul în domeniu medical... care m-a fascinat dintotdeauna. Zece ani mai târziu am fost numită profesor la aceeaşi universitate.  
 
George ROCA: Cum aţi ajuns să lucraţi în Statele Unite ale Americii? Care au fost treptele pe care le-aţi parcurs pentru a ajunge Profesor la renumita Universitate Davis din California?  
 
Ruxandra VIDU: Multă muncă! Drumul a fost întradevăr prin Japonia, unde m-am format ca specialist in nanotehnologie. Când am ajuns în Statele Unite şi m-am văzut nevoită să rămân, singura cale demnă şi realistă de a rămâne a for dreptul de rezident permanent la categoria „Extraordinary Ability in Science”, pe care l-am şi obţinut. Poate mulţi nu ştiu că pentru a fi eligibil pentru o astfel de categorie, candidatul trebuie ori sa fi primit Premiul Nobel ori să demonstreze contribuţii remarcabile în domeniul ştiinţelor sau artelor. A durat destul de mult obţinerea rezidenţei pentru că am prins perioada în care a avut loc atacul terorist de la 11 septembrie 2001, când toate serviciile de imigrare şi-au încetinit activitatea. La Universitatea California Davis am avut la început posibilitatea să continui cerecetarile mele începute în Japonia, în pararel cu alte proiecte, pentru că nu erau mulţi specialişti care să folosească metode electrochimice sub microscopul de forţă atomică (AFM). În timp, am dezvoltat un nou domeniu de creştere de nanofire şi nanocabluri cu joncţiuni de tip p-n atât axial cât şi longitudinal, care a generat o serie de patente. Tehnologia se aplică cu succes în compania pe care am înfiinţat-o în 2004 şi care a primit până acum investiţii de peste 30 milione de dolari.  
 
George ROCA: Pe parcursul timpului aţi primit diferite premii, diplome şi onoruri pentru recunoaşterea activităţii dumneavoastră ştiinţifice. Care a fost motivaţia acestora?  
 
Ruxandra VIDU: Nu ştiu dacă am avut vreo motivaţie să obţin premii în afară de faptul că îmi place să fac un lucru bun şi să-l finalizez. Nu mi-a plăcut nicioadată să „mă fac că muncesc”, să treacă timpul şi să încasez leafa. Eu cred că atunci când pui suflet şi efort în ce vrei să realizezi, nu se poate să nu ai succes. Odată ce ai realizări interesante, presa vrea să le facă cunoscute. Ocupându-mă de cercetări foarte noi şi introducând mereu inovaţii, am fost mereu invitată să ţin prelegeri şi multe am fost onorată cu premii. Cred că în România ar trebui să se mediatizeze mai mult cercetările şi realizările profesorilor, ale oamenilor de ştiinţă. Este important să se publice poveşti de succes şi informaţii de bună calitate, fără exagerări sau înflorituri, poveşti care să inspire...  
 
George ROCA: Sunteţi un om de ştiinţă, un cercetător, un cadru universitar, dar şi un inventator. Care sunt ultimele patente şi invenţii pe care le-aţi omologat şi ce aplicaţii au ele?  
 
Ruxandra VIDU: Domeniul meu de cercetare în nanotehnologie este generos în aplicaţii. Interesul meu este în a integra nanostructurile într-un produs care să pună în evidenţă proprietăţile unice ale nanostructurilor. Îmi place să găsesc soluţii la probleme. Un exemplu este celula solară tip Solar Brush™ care are o arhitectură ce transforma celulele plane în celule 3D (3-dimensiuni), fiecare „ac” al periuţei solare fiind de fapt o celulă solară. Mai clar, celula 3D e constituită din milioane de celule-ac care captează, adsorb şi convertesc energia solară în energie electrică. În timp, am învăţat despre transferul de tehnologie şi protecţie intelectuală. Am fost „educată” la propriul startup unde am învăţat să vorbesc şi să gândesc „business” în timp ce oamenii de business din echipă învăţau să vorbească „tehnologie”. Atunci a fost o perioadă de 2-3 ani când nu am putut publica nimic din cercetările făcute, însă am scris patente şi am adus la UCDavis contracte de cercetare în valoare de peste o jumatate de milion de dolari. Chiar luna aceasta, Oficiul de Patente din SUA mi-a acordat un nou patent la o aplicaţie făcuta în urmă cu şase ani.  
 
George ROCA: Aţi publicat mai multe cărţi şi studii de specialitate. Despre ce subiecte tratează acestea?  
 
Ruxandra VIDU: Am publicat cercetările mele în nanotehnologie, ştiinţa suprafeţelor, procese la interfaţă şi tehnologii de integrare a nanomaterialelor. În domeniul applicaţiilor mă interesează pe lângă nanomaterialele cu aplicaţii în energie (celule solare, materiale termoelectrice, stocătoare de hidrogen şi baterii de lithium), aplicaţiile medicale care folosesc nanomateriale cum este hidroxiapatita. Tot în medicină, deosebit de interesante sunt noile aparate de înregistrare neuronale şi a implanturilor pe dispozitivul de dimensiuni mici prin care se va îmbunătăţi activitatea cerebrală a persoanelor care au suferit daune provocate de demenţă, atacuri cerebrale, schizofrenia sau chiar autism. Unul din avantajele pe care le am în nanotehnologie este şi cunoaşterea proceselor de integrare a nanostructurilor în dispozitive, pentru că numai astfel pot evidenţia beneficiile proprietăţilor unice pe care le aduce nanotehnologia. Cred ca unul dintre cei mai importanţi factori care au dus la progresul ştiinţei moderne este cunoaşterea, înţelegerea şi manipularea atomilor. Este fascinantă aceasta lume!  
 
George ROCA: Cum vedeţi bunul mers al Academiei Româno-Americane în anii în care îi veţi fi conducător? Aveţi planuri sau proiecte noi?  
 
Ruxandra VIDU: Academia este şi va fi ceea ce este prin membrii ei. Deci căutăm în permanenţă să atragem membri de valoare internaţională, personalităţi care să ducă cât mai departe prestigiul acestei organizaţii academice. Un proiect nou pe care l-am iniţiat anul acesta la Congresul de la Caltech este atragerea tinerilor din mediul academic. Cred ca ar trebui să facem mai multe pentru tineri, să le dăm posibilitatea să cunoască oameni şi specialişti minunaţi de la care să înveţe şi să se inspire, să crească alături de noi şi să beneficieze de mentoratul pe care-l poate oferi Academia Româno-Americană. Avem planuri de a publica mai mult, de a face cunscute lucrările academicienilor noştri şi de a promova literatura academică. Vom încerca să republicăm toate cărţile ARA deoarece acum avem posibilitatea sa le distribuim prin marile librării online cum sunt Amazon şi Barnes and Noble, deci vor putea fi cumpărate de oriunde din lume. Prima carte republicată a fost cea a studiul profesorului Paul D. Quinlan, „Clash Over Romania (Vol. II) - British and American Policies toward Romania: 1938 – 1947”.  
 
George ROCA: Credeţi că Academia Româno-Americană de Arte şi Ştiinţe îşi poate aduce aportul la dezvoltarea şi prosperitatea României?  
 
Ruxandra VIDU: ARA a fost întotdeauna, şi este, o organizatie de avangardă a intelectualităţii româneşti din întreaga lume. Prin activităţile ei, academia ar putea să-şi aduca o contribuţie mai mare la dezvoltarea şi prosperitatea României prin realizarea unor colaborări şi parteneriate cu vizibilitate. Vom încerca să obţinem înscrierea „Editurii ARA Publisher” în circuitul editurilor recunoscute de Consiliul Naţional al Cercetării Ştiintifice din Învăţamântul Superior (CNCSIS) ca să facilităm publicarea autorilor români din sistemul academic din România şi Republica Moldova.  
 
George ROCA: Unde se va desfăşura următorul congres ARA? Va avea o tematică specială?  
 
Ruxandra VIDU: Congresul de anul viitor (2015) se va desfăşura la Laboratoarele Naţionale de Fizica din cadrul Institutului Naţional de Fizică Nucleară de la Frascati, Roma, Italia în perioada 28-31 iulie 2015. Prin natura academiei, tematicile prezentarilor sunt vaste, din toate domeniile, din arta şi ştiinţă. La Congresul din 2014 de la Caltech am iniţiat mese rotunde şi expoziţii de arta care s-au bucurat de succes. De aceea, îi invităm pe toţi cei care vor să participe, nu numai membrii ARA, să ne contacteze prin email la info@AmericanRomanianAcademy.org şi să-şi arate interesul de a participa la expoziţiile de artă şi la mesele rotunde care se vor organiza în timpul Congresului.  
 
George ROCA: Acum, la sfârşit de an, aveţi vreo dorinţă pe care vreţi să o faceţi cunoscută celor care citesc aceste rânduri?  
 
Ruxandra VIDU: Menirea societală contemporană a Academiei Româno-Americană de Arte şi Ştiinţe tinde tot mai mult către un spaţiu academic mai dinamic, în care să existe posibilitatea manifestării depline a personalităţii şi împlinirea aspiraţiilor profesionale individuale. De aceea aş dori o colaborare mai susţinută cu celelalte academii, institute şi universităţi şi mai multe interacţii între academicieni, profesori şi tineri cercetători. Deoarece Congresul ARA reuşeşte sa ofere cadrul propice iniţierii şi menţinerii legăturilor profesionale de elită, vă invit la Congresul ARA din 2015 de la Frascati.  
-----------------------------------------  
Note:  
* Acest interviu a fost iniţiat inainte de Congresul ARA de la Caltech Pasadena, fapt pentru care unele întrebări au făcut referire cu precădere la cel de al XXXVII-lea Congres al Academiei Româno-Americane care a avut loc la Chişinău în luna iunie 2013. Desigur, din lipsa de timp a doamnei preşedinte ARA, Ruxandra Vidu, unele răspunsuri au fost finalizate doar la sfârşitul acestui an (2014).  
** Pentru a se păstra abreviaţia ARA intactă (conform siglei oficiale) se va menţiona în documentele de limbă engleză titulatura de „American-Romanian Academy” iar în cele de limbă română „Academia Româno-Americană”.  
 
A consemnat,  
 
George ROCA  
Membru Emeritus al Academiei Româno-Americane  
30 decembrie 2014  
 
Referinţă Bibliografică:
George ROCA - INTERVIU CU DOAMNA PROF.DR. RUXANDRA VIDU – PREŞEDINTA ACADEMIEI ROMÂNO-AMERICANE DE ARTE ŞI ŞTIINŢE (ARA) / George Roca : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1460, Anul IV, 30 decembrie 2014, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2014 George Roca : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de George Roca
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!