Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Orizont > Interviuri > Mobil |   


Autor: George Petrovai         Publicat în: Ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016        Toate Articolele Autorului

George PETROVAI - AL DOILEA INTERVIU CU DOCTORUL CORIOLAN DRAGOMIR
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
„Pînă când ne vom bate joc de ceea ce ne-a dat bunul Dumnezeu?”  
 
În precedentul dialog cu distinsul doctor Coriolan Dragomir am abordat vitala problemă a alimentaţiei, din care cu necesitate decurge starea de sănătate biologică şi moral-spirituală a întregului popor, altfel spus viitorul României. Dar, spuneam tot atunci că interlocutorul meu este un împătimit al medicinii naturiste, nobilă ştafetă preluată din mers (împreună cu anumite reţete) de la tatăl domniei sale, preotul greco-catolic Coriolan Dragomir, pentru ca şi pe această cale să poată veni în ajutorul semenilor, îndeosebi a copiilor suferinzi.  
 
De ce spun „îndeosebi”? Deoarece nu o dată mi-a spus că prin intermediul copiilor ni se revelează dumnezeirea, aluzie la învăţătura Mântuitorului că maturii au şansa îndumnezeirii doar atunci când vor redeveni aidoma copiilor. Pe stradă, bunăoară, nu o dată l-am văzut pe doctor privind cu multă atenţie copiii, zâmbindu-le cu duioşie, ba chiar intrând în vorbă cu ei şi părinţii lor, ca pe urmă, cu chipul concentrat şi îngrijorat, să-mi spună că-i este tare milă de toţi aceşti năpârstoci pentru grozăvia ce se poate cu uşurinţă deduce din semnele prezentului: ipocrizie, minciună, cruzime, poluare, boli şi suferinţe…  
 
***  
 
George PETROVAI: Domnule doctor, prin anii nouăzeci eraţi foarte preocupat de ideea înfiinţării în Maramureşul Voievodal a unei clinici de tratament şi înfrumuseţare naturistă prin valorificarea superioară, ceea ce înseamnă cu aport ştiinţific, a marilor şi variatelor bogăţii naturale din zonă: floră spontană, fructe de pădure, ape minerale, nămoluri etc. Aţi renunţat la acest proiect?  
 
Dr. Coriolan DRAGOMIR: Eu nu, dar factorii decizionali cărora m-am adresat în decursul timpului prin memorii şi audienţe, îl privesc cu o politeţe dispreţuitoare, dovadă că n-au făcut nimic pentru înfăptuirea lui. Şi când te gândeşti câţi bani se duc în România pe apa sâmbetei cu şpăgile, distracţiile, luxul grobian şi furturile niciodată recuperate! Crezi că nu sunt bani pentru aşa ceva? Ba sunt destui, dar nu unde trebuie, din pricina corupţiei generalizate, combinată cu nepriceperea unora dintre cârmuitori şi cu dezinteresul celorlalţi. Iar lucrurile n-au cum să se schimbe în bine atâta timp cât bravii noştri aleşi se conduc ba după „Ce-i în mână nu-i minciună”, ba după „Mă doare-n cot de ceilalţi, mie să-mi fie bine”…  
 
George PETROVAI: Credeţi că această clinică o să-i ajute pe localnici să-şi oblojească rănile provocate de diminuarea până în vecinătatea dispariţiei a mineritului, silviculturii, pomiculturii şi creşterii animalelor, activităţi tradiţionale şi dătătoare de împliniri materiale şi de mulţumiri sufleteşti pentru întreaga zonă?  
 
Dr. Coriolan DRAGOMIR: O foarte subtilă întrebare, care sugerează atât profundele răni sociale provocate de furia revoluţionaro-nimicitoare a anilor nouăzeci în cumintea ordine socială a activităţilor maramureşene tradiţionale, cât şi suferinţele individuale (trupeşti şi moral-spirituale) la care sunt expuşi locuitorii zonei din pricina sărăciei şi a alimentelor chimizate.  
 
Nu, niciodată nu vom izbuti să vindecăm adânca rană socială cauzată de nebunia distrugerii a tot ce este autentic românesc în general, autentic maramureşean în special. Pentru că niciodată nu vom mai întâlni în casele şi localităţile noastre, îndeosebi la sate, dulceaţa patriarhală de odinioară, iar maramureşenii numai printr-un miracol divin au şansa să redevină faimoşii exportatori de altădată de vite şi fructe aromate în Austria, Germania şi mai departe în lume, adică taman atunci când deopotrivă cârmuitorii şi cârmuiţii vor conştientiza că-i un păcat de neiertat să înstrăinezi pământul sfânt al ţării şi că agricultura, cu enormele ei avantaje absolute şi relative (clima, calitatea solului, reţeaua hidrografică, ieftinătatea forţei de muncă etc.) este principala cale de redresare economică a României.  
 
Căci cine în lumea asta poluată şi intens chimizată nu-şi doreşte hrană ecologică, cea mai sigură sursă de sănătate pentru consumatori şi de belşug pentru producători?! Iar România – o ştim şi noi, o ştiu şi străinii – este mult mai indicată ca alte ţări pentru acest gen de activitate, fie şi pentru aceea că solul ei mănos a fost mai puţin îndopat cu felurite chimicale…  
 
Respectiva clinică nu va contribui decât cu o câtime la vindecarea zonei de cancerul numit şomaj (o mână de medici şi asistente, plus personalul administrativ aferent), în schimb se doreşte vârful de lance al valorificării impresionantului zăcământ terapeutic din acest colţ al Grădinii Maicii Domnului, totul fiind subsumat ideii călăuză de tratare a afecţiunilor prin mijloace exclusiv naturiste.  
 
Iar când spun tratamente naturiste, mă gândesc nu doar la leacurile româneşti vechi de când lumea (infuzii, ceaiuri, alifii, tincturi etc.), multe dintre ele transmise din generaţie în generaţie tocmai de către strămoşii noştri traco-geţi (se ştie cu precizie că pe aceste meleaguri au trăit şi activat cei mai valoroşi medici ai antichităţii europene), ci am în vedere îmbinarea lor cu alte strălucite procedee, cum ar fi cele din medicina tradiţională chineză şi reflexoterapia. Ţin să precizez că eu însumi prin reflexoterapia ajutată de-o alimentaţie controlată şi un tratament naturist adecvat, m-am vindecat de coxartroză!  
 
Iată de ce mă uit în jur şi mă întreb cu o dureroasă uimire: Până când ne va îngădui bunul Dumnezeu să ne batem joc de ceea ce, în marea Lui iubire şi generozitate, ne-a dăruit cu ambele mîini?!...  
 
George PETROVAI: Să presupunem că proiectul se va realiza cândva, fie cu sprijinul statului român, în speţă al Ministerului Sănătăţii, fie (mai degrabă) cu banii unui om de afaceri. Nu cumva clinica riscă să fie acaparată de oamenii cu dare de mână, iar sărmanilor li se va închide uşa în nas? Că, de, orice investitor urmăreşte să-şi amortizeze cât mai iute investiţia, după care să-şi poată spori profitul.  
 
Dr. Coriolan DRAGOMIR: Sunt conştient că trăim într-o agitată şi nefericită lume a banului şi că actele caritabile se bat cap în cap cu afacerile. Tocmai de-aceea aş dori să se implice Guvernul României prin câteva dintre ministerele sale, astfel ca odată cu repunerea pe picioare a potenţialului balneoclimateric din zonă (Ocna Şugatag, Coştiui, Crăciuneşti, Onceşti, Poienile Izei, Glod, Botiza etc.), această clinică-sanatoriu să intre de îndată în reţeaua naţională a aşezămintelor de sănătate şi – de ce nu? – turistice. Sunt convins că printr-o publicitate inteligentă, clinica în scurt timp ar fi luată cu asalt nu doar de români, ci şi de străini. Poate că ei nu sunt la fel de suferinzi ca românii, în schimb se simt atraşi de tot ce-i încă nepervertit. (Fireşte, lumea noastră s-a pervertit cu larga lor contribuţie.) Un exemplu: Banalele noastre măceşe au de 40-50 de ori mai multă vitamină C decât lămâile!  
 
În ceea ce-i priveşte pe oamenii sărmani, aceştia s-ar bucura de un tratament independent de starea materială a pacientului, un tratament căruia putem să-i spunem mediu, asta întrucât leacurile şi procedeele naturiste sunt cu mult mai ieftine decât chimicalele importate.  
--------------------------  
A consemnat,  
George PETROVAI  
Sighetu Marmaţiei  
20 aprilie 2016  
 
Referinţă Bibliografică:
George PETROVAI - AL DOILEA INTERVIU CU DOCTORUL CORIOLAN DRAGOMIR / George Petrovai : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1942, Anul VI, 25 aprilie 2016, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2016 George Petrovai : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de George Petrovai
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!