Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Spiritual > Mobil |   


Autor: George Petrovai         Publicat în: Ediţia nr. 1941 din 24 aprilie 2016        Toate Articolele Autorului

George PETROVAI - CREDINŢA – VESTITOAREA ŞI FĂURITOAREA ADEVĂRATEI FERICIRI UMANE
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
În urmă cu câteva zile m-am întâlnit, vorba poetului, absolut din întâmplare în centrul Sighetului cu preotul Gheorghe Codrea, actualmente stabilit în Baia-Mare, unde – împreună cu fiul lui, preotul Florin Codrea – slujeşte la parohia ortodoxă „Buna Vestire”. După obligatoriile firitiseli, puse de capricioasa întâmplare la îndemâna cunoştinţelor (ne cunoaştem de ani şi ani), la despărţire el mi-a înmânat un exemplar din Buna Vestire, revista bianuală de cultură şi spiritualitate (nr.19 din cel de-al 11-lea an de când apare), editată de parohia omonimă, în colaborare cu Asociaţia filantropică cultural-creştină Martyria, ambele fundaţii (revista şi asociaţia) fiind puse pe picioare şi coordonate de energicul Florin Codrea. (Din interviul acordat de acesta jurnalistului Mircea Crişan, aflăm că „portofoliul Asociaţiei Martyria cuprinde mult peste 100 de proiecte majore, pe lângă cele de parcurs, regăsite de-a lungul unui an calendaristic” şi că „proiectele sociale de ajutorare a nevoiaşilor se desfăşoară pe tot parcursul anului, nu numai în pragul marilor sărbători”. Iar eu spun că aşa se cuvine, ca toate bisericile din România să se implice efectiv şi neîntrerupt în oblojirea acestei supărătoare răni-paradox provocată de postdecembrism - ţară încă bogată şi cu tot mai mulţi cetăţeni aduşi de cârmuitori la sapă de lemn...)  
 
Câteva cuvinte lămuritoare despre titlul ales, mai precis despre binomul credinţă-fericire. Doar în strânsă combinaţie, adică generos alimentată de credinţă, fericirea nu este o sisifică zbatere şi autoamăgire umană, respectiv o amarnică şi nestatornică iluzie, aşa cum se prezintă toate nefericitele fericiri pe care bieţii pragmatici caută să le edifice cu ajutorul bogăţiilor exterioare pe şubredul fundament al neliniştii lăuntrice. Iar neliniştea, o ştim cu toţii, este consecinţa firească a credinţei omului în orice altceva (bani, putere, plăcere etc.), numai în Cel ce toate le-a făcut nu. Căci după acceptarea grozăviei nitzscheene că „Dumnezeu a murit”, astăzi suntem martorii mai degrabă nepăsători decât neputincioşi ai lentului şi neîntreruptului proces de decreştinare a Europei, prioritar a Europei occidentale, cu (ne)buna ştiinţă a opulenţei şi fariseismului biruitor dându-se uitare faptul că tocmai el, creştinismul, i-a aşezat pe europeni în loja planetei, şi pentru ca tot astăzi, ca o imensă bătaie de joc la adresa secularelor jertifiri româneşti întru apărarea întregii creştinătăţi medievale de pericolul turco-tătar, Uniunea Europeană să-şi deschidă larg porţile în faţa milioanelor de neomigratori mahomedani...  
 
Fiecare dintre noi poate contribui cu o câtime la îndreptarea actualei stări de lucruri, doar dacă vom urma porunca hristică: „Să vă iubiţi unul pe altul. Precum Eu v-am iubit pe voi, aşa şi voi să vă iubiţi unul pe altul”, adică procedând potrivit acelui lapidar şi atât de suculent îndemn al unui părinte din veacurile de început ale creştinismului: Iubeşte şi apoi fă ce vrei! Da, căci slujind din toate puterile inimii dragostea jertfă, nu poţi să mergi decât pe calea binelui, anume pe calea spre mântuire, care cu necesitate trece prin inimile semenilor.  
 
Taman asta ilustrează redactorul şef Florin Codrea în editorialul său „Riscul mărturisirii credinţei”: Nu doar că putem, dar chiar trebuie să achiesăm cu toţii la misiunea creştină, însă numai după înnobilare „cu divina responsabilitate faţă de destinul celui de lângă noi şi, deopotrivă, al nostru”. Vine apoi rândul preotului Gheorghe Codrea, preşedintele acestei fundaţii moral-spirituale, ca în articolul „Crezul şi misiunea Bisericii” să ne relateze despre pelerinajul făcut cu elevii Liceului Pedagogic din Sighet, astăzi Liceul Regele Ferdinand, la mănăstirile din nordul Moldovei şi despre memorabila întâlnire la mănăstirea Sihăstria cu părintele Ilie Cleopa. Cu adevărat memorabilă, inclusiv prin surprinzătorul răspuns primit la întrebarea: „Părinte, ce să facem, dar, mai ales, cum să procedăm în misiunea noastră la parohie pentru a aduce cât mai mulţi oameni la biserică?” „Da’ ce, a răspuns venerabilul monah, dumneata aduci oameni la Biserică? Dumnezeu îi aduce, nu dumneata!”  
 
Fără inutile sofisticării şi despicări ale firului în patru, scrisă simplu, diversificat (cuprinde, aidoma unui foarte elegant magazin, poezii, un mic rebus, sfaturi pentru părinţi, noţiuni de apicultură etc.) şi atrăgător, inclusiv pentru copiii deja antrenaţi în diverse proiecte, revista are toate şansele ca pe viitor să crească simţitor din punct de vedere valoric, asta deoarece se află pe mâinile unui înzestrat colectiv redacţional: Daniela Onţ (redactor şef adjunct), Georgiana Bondrea (secretar de redacţie), Maria Halász, Daniela Ştefan şi Marius Florin Sima (Redactori), partea de grafică şi tehnoredactare revenindu-i iscusitului Alin Marcu.  
 
Un plus de atenţie din partea cititorului merită frumoasa şi mult înţeleapta epistolă trimisă de Sf. Vasile cel Mare lui Nectarie şi soţiei acestuia la moartea fiului lor („Mângâiaţi-vă unul pe altul!”), precum şi articolul lui Marius Sima despre preotul martir Florea Mureşan şi misiunea lui duhovniceasco-umanitară între anii 1953-1958 în parohia Suciu de Sus. N-am s-o lungesc mai mult, deşi revista realmente merită să fie analizată în detaliu. Nu de alta, dar n-aş vrea ca lungimea textului să-i obosească pe cititori. Pe de altă parte, în acest chip vreau să le stîrnesc cititorilor (sau, mă rog, unora dintre ei) într-atâta curiozitatea, încât să caute respectiva revistă ca s-o lectureze din scoarţă-n scoarţă.  
 
Închei cu următoarele opinii personale:  
 
1) Da, doamnă Georgiana Bondrea, este minunat atunci când avem sub ochi modele umane (unde sunt modelele postdecembriste pentru tineri?), vasăzică oameni care calcă apăsat pe calea adevărului, frumosului şi binelui. Dar cu toate că în textul „Biserica şi omul” vă arătaţi neîncrezătoare în schimbarea venită doar din interior, eu continui să cred că aici se află motorul schimbării substanţiale a omului. Iar creştinismul, urmând exemplul Mântuitorului, prin credinţă şi iubire a pus în mişcare acest motor vital, adică – aşa cum just susţine mărturisitorul Petre Ţuţea – a înfăptuit singura revoluţie din istoria umană. Toate celelalte evenimente, pe care ne-am obişnuit să le numim revoluţii (iacobină, bolşevică, decembriada românilor etc.), nu sunt esenţiale, ci numai aparenţiale.  
 
2) Doamnă Daniela-Maria Ştefan, daţi-mi voie să mă îndoiesc că suferinzii se vindecau de îndată ce înghiţeau pământul din faţa chiliei Sfântului Arsenie Capadocianul. Nu-i mai cuminte din partea noastră să admitem ceea ce Însuşi Mântuitorul i-a spus leprosului vindecat, anume că s-au vindecat/mântuit prin propria lor credinţă fierbinte?  
 
În aceeaşi ordine logică a lucrurilor, consider că Arsenie Capadocianul n-a încălecat măgăruşul nu din multa lui dragoste pentru animale, ci din umilinţă: Pur şi simplu a refuzat să-L imite pe Iisus Hristos!  
 
3) Într-adevăr, copiii au mare nevoie să fie mereu călăuziţi, inclusiv la navigarea pe internet.  
--------------------------  
George PETROVAI  
Sighetu Marmaţiei  
20 aprilie 2016  
 
Referinţă Bibliografică:
George PETROVAI - CREDINŢA – VESTITOAREA ŞI FĂURITOAREA ADEVĂRATEI FERICIRI UMANE / George Petrovai : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1941, Anul VI, 24 aprilie 2016, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2016 George Petrovai : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de George Petrovai
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!