Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Manuscris > Cugetari > Mobil |   



Gabriela CĂLUŢIU SONNENBERG - NOMEN EST OMEN
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Printre ciudăţeniile întâlnite în Spania se numără şi neaşteptatele prenume de fete pe care le întâlnim la tot pasul. Este adevărat că Maria conduce în toate provinciile, combinată ades cu nume secundare precum Carmen, Angeles sau Dolores, dar altfel decât fraţii noştri francezi sau italieni, spaniolii ocolesc clasicele Gabriela, Emilia, Adriana sau Mihaela. În locul lor tronează stranii năzăriri cu semnificaţii prozaice, cum ar fi Amparo (adăpost), Ascension (înălţare), Belen (iesle), Concepcion (concepţie), Consuelo (sfat), Dolores (dureri), Encarnacion (încarnare), Esperanza (speranţa), Gemma (giuvaer), Inmaculada (imaculata), Mercedes (milă), Milagros (miracole), Nieves (zăpadă), Pilar (stâlp), Purificación (purificare), Remedios (leacuri), Rocio (rouă) sau Trinidad (treime). Şi nu contează dacă sunt substantive de gen masculin sau chiar la plural! În castiliană te poţi numi Soare, Sfaturi, Stâlp sau Miracole fără să fie nevoie să te clonezi sau să fii hermafrodit(ă).  
 
Fireşte, au şi aceste substantive o origine legată de religie, doar este evident că fac aluzie la întâmplări şi capitole din biblie, dar nicidecum nu derivă din numele personajelor care au făcut istoricul Creştinătăţii. Concluzia este că, atunci când e vorba să-şi înzestreze fiicele cu un apelativ sonor, părinţii spanioli preferă trăirile intense sau locurile comune. Cu ei chiar nu-i de glumă! De parcă un ghimpe interior i-ar împiedica să perpetueze veşnica pomerire în viaţa de zi cu zi a numelor sfinte!  
 
Singură, Maria face excepţie, de unde iarăşi se poate concluziona că dacă eşti fată în lumea hispanică, ori eşti demnă de apelativul sfânt maxim posibil, ori de niciunul, ca să nu ocupi vreun rol secundar în biblie.  
 
De unde vine oare în spaţiul hispanic moda aceasta a ocolirii numelor clasice? O fi teama de a nu cominte vreun sacrilegiu? Nu se ştie. Un lucru e evident: spaniolii acordă mai multă atenţie circumstanţelor biblice decât protagonistelor lor.  
 
Dealtfel ei mereu pun în practică ritualurile, înscenând pentru publicul larg marile evenimente din biblie. Aşa cum pe 6. ianuarie sosesc Magii de la Răsărit în carne şi oase, cu alai mare, iar de Paşti se parcurge pas cu pas calvarul lui Iisus, de ce să nu-ţi poţi da întâlnire zilnic cu ”Miracole” sau să ieşi la o cafea cu ”Încarnarea”?  
 
Pentru că tot am pomenit numele Mântuitorului, iată că la bărbaţi lucrurile stau cu totul altfel. Constat că binecunoscutele nume sfinţite de biserică Jose, Antonio şi Jorge îşi dau mâna de-a lungul şi de-a latul celor 52 de Provincii, asezonate pe alocuri cu Carloşi, Fernanzi, Manueli, Migueli, Luişi şi Davizi. Cu alte cuvinte, se pare că lucrurile stau destul de normal aici, de n-ar fi îndrăzneţul Jesus, care saltă voiniceşte pe primele locuri, ca un continuu avertisment de creştinească aducere aminte.  
 
Plouă cu Isuşi în ţările cu neamuri vorbitoare de spaniolă! Jesus poate fi primar sau golan, poliţist sau infractor, preot sau hipiot, cântăreţ sau avocat. Jesus e peste tot, iar lumea face ce vrea cu el. E-n tot şi în toate, aşa cum dealtfel îi este hărăzit destinic, dar în cazul acesta chiar la modul concret, nu doar eufemistic vorbind.  
 
Am căutat omonimul pe la alte naţiuni şi l-am găsit sub forma mult mai estompată de Christos la grecilor sau Cristian în spaţiul de sorginte latină, dar nu echivalează cu Jesus. Una este să te denumeşti ”creştin”, definindu-te ca vlăstar al unei religii majore, în timp ce altfel este să te cheme Iisus, semnalizând că te-ncumeţi să te compari cu însuşi eroul principal. Căci numele nu este nimic altceva decât o repetare în cuvinte a ceea ce se doreşte să însemni pe lume. Asta se ştia din antichitate, când s-a creat dictonul „nomen est omen” (numele este destin).  
 
Ba mai mult, teoreticienii îndrăzneţi sunt convinşi că numele ne modelează caracterul, făcându-ne să devenim într-un anumit fel. Dacă ar fi aşa, atunci mare năpastă ar cădea pe capul unor Doamne: Dolores ar fi mereu chinuită, Mercedes ar trebui să fie foarte miloasă, Remedios ar fi bine să se facă doctoriţă iar Milagros ar trebui să facă nici mai mult nici mai puţin decât minuni la tot pasul!  
 
Lăsând gluma la o parte, alegerea numelui potrivit pentru un copil este o întreprindere care implică multă responsabilitate, la toate popoarele. Cu atât mai multă importanţă trebuie să i se acorde în spaţiul hispanic, unde adăugarea celor două nume de familie ale părinţilor poate crea combinaţii neaşteptate. Unde mai pui că numele spaniole se dau pe vecie, ele nefiind afectate de starea civilă, aşa cum se întâmplă în mai toate celelate ţări?!  
 
Pentru cei care au nume de familie patronimice sau toponimice, situaţia e relativ simplă. Un Gonzales Navarro poate fi lesne identificat ca fiind descendentul unui Gonzalo din trecut, care la vremea sa s-a căsătorit cu un vlăstar originar din zona Navarrei. Cam aşa cum un Brătescu Voineşti s-ar trage din Bratu, locuitor al Voineştiului.  
 
Când însă numele de familie sunt derivate din profesiuni sau adjective descriptive, situaţia poate scăpa de sub control. Din însoţirea unui cuplu – ea Pastor Blanco şi el Calvo Torres – s-ar naşte putea naşte un Jesús Calvo Pastor de toată frumuseţea (Isus Baciul Chilug) iar Milagros Crespo Lozano s-ar traduce mot a mot drept ”Minunea Creaţă Durdulie”.  
 
Aşa că mare grijă şi atenţie de Bobotează! Nu degeaba sărbătorim în aceste zile ziua botezului, o Sărbătoare care, evident, îşi merită toată atenţia, din mai multe motive. Poate că nu e o întâmplare faptul că botezul lui Iisus Cristos se sărbătoreşte la început de an. Şi botezul nostru mai pământesc şi profan se petrece tot la începutul unui ciclu natural, la fiecare început de viaţă.  
 
O superstiţie răspândită printre creştini este aceea că nou-născuţii trebuie botezaţi cât mai repede, pentru a-i proteja de eventuale boli şi pentru a-i apăra de soarta nefastă a unei morţi premature. Dacă este aşa, acum când noul an ne bate la uşă, poate ar fi bine să-l botezăm cât mai repede cu un nume bine ales, ca să crească mare şi sănătos şi să ni-l ţină soarta prosper şi fericit până în decembrie viitor, că nu se ştie niciodată.  
 
Propun pentru anul 2015 o denumire veselă, optimistă, victorioasă. Ce-ar fi să-i punem ca prenume Felix Victor, dacă e băiat sau Paz Optima, dacă e fată? Să aibă apelative regeşti şi să fie bun cu noi. Două nume de familie frecvente în Spania sunt Reyes şi Bueno, aşa că, iată, l-am găsit: Felix Victor Bueno Reyes el Decimoquito (al cincisprezecelea).  
 
Să dea Domnul să-i fie ursita ca-n numele-program, să avem un 2015 victorios, paşnic, bun şi optimist. Un bun venit inimos! Sperăm că se va ţine de numele pe care i l-am predestinat, Nomen est Omen!  
 
Şi-am încălecat pe-o şea/ Şi v-am nănăşit aşa!  
 
La Anul şi la Mulţi Ani!  
------------------------------------------  
Gabriela CĂLUŢIU SONNENBERG  
Benissa, Spania  
31 decembrie 2014  
 
Referinţă Bibliografică:
Gabriela CĂLUŢIU SONNENBERG - NOMEN EST OMEN / Gabriela Căluţiu Sonnenberg : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1470, Anul V, 09 ianuarie 2015, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gabriela Căluţiu Sonnenberg : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Gabriela Căluţiu Sonnenberg
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!