Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Impact > Analize > Mobil |   


Autor: Gabriel Todică         Publicat în: Ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015        Toate Articolele Autorului

Fecioara din Guadalupe - Octavio Ocampo
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Fecioara din Guadalupe - Octavio Ocampo  
 
Recunosc că subiectul mi l-a oferit, oarecum neaşteptat, un articol din ziarul „Formula AS” (nr. 1066 din 14.03.2013) scris de Vasile Andru (versiunea on-line o găsiţi la adresa http://www.formula-as.ro/2013/1066/miracole-crestine-109/maica-domnului-din-guadalupe-16338). Am găsit în imaginile din articol, ceva ce semăna cu un tablou realizat de Octavio Ocampo. (Octavio Ocampo este un artist plastic mexican). Ştiam de mult timp lucrarea. Am studiat-o atent, dar niciodată nu am înţeles semnificaţia personajelor ce compun scena. Acum m-am edificat. Şi cum pentru mine a fost o mare descoperie, nu mă pot abţine să n-o împărtăşesc şi cu voi.  
Va trebui mai întâi să vorbim de fenomenul Guadalupe, iar informaţiile le extrag din articolul menţionat mai sus:  
„Fenomenul „Nuestra Seňora de Guadalupe”, din Mexic, poate fi comparat cu „Fenomenul Lourdes”, din Franţa, cunoscut de europeni. Doar că aici, în Mexic, este un Lourdes ridicat la puterea a cincea, sau ridicat la puterea Lumii Noi. Şi, spre deosebire de toate apariţiile mariane din lume, în Mexic, miracolul a produs şi o probă materială, pe care o putem vedea şi azi, cu ochii noştri.  
Minunea s-a întâmplat pe colina sacră Tepeyac, loc numit astăzi Villa Guadalupe.  
Pe această colină, Maica Domnului i s-a arătat, pe 8 decembrie 1531, unui indio, un aztec sărman. Era o zi de sâmbătă, era dimineaţa. Aztecul s-a auzit strigat pe nume: "Juanito!", numele lui de după botezul creştin era Juan Diego.  
La data când i-a apărut Fecioara Maria, Juan Diego avea 57 de ani. Era creştinat de când avea 51 de ani, la puţin timp după ce Mexicul fusese cucerit de spanioli. Când s-a auzit strigat pe nume, Juan Diego s-a oprit şi a văzut o tânără foarte frumoasă, care i-a spus că este Maica Domnului şi i-a cerut să transmită un mesaj misionar episcopului din Cetatea Mexicului. Maica Domnului i-a vorbit lui Juan Diego pe limba lui natală, în nahuatl, limba aztecilor. I-a spus să-i ceară episcopului să ridice în acel loc o biserică, în care Ea să-L reveleze oamenilor pe Dumnezeu şi să ridice suferinţa Lumii Noi.  
Juan Diego porneşte imediat spre oraş, merge la episcopul Zumarraga. Acesta este chiar primul episcop al Mexicului de după conchista: ierarh zbir, a ordonat să fie aruncate pe foc multe codice aztece, şi să fie distruse 500 de temple străvechi... Diego îi relatează apariţia Fecioarei Maria, o descrie. A fost o apariţie concretă. Adică Diego n-a avut o "viziune", el nu era un mistic, nu era un contemplativ; n-a avut vreo "vedenie" în timp de rugăciune, el a avut parte de o apariţie fizică! Episcopul l-a ascultat aferat (se înţelegeau prin translator), nu credea de fel că un indio sărman a avut parte de o apariţie divină. Şi l-a expediat repede.  
Juan Diego s-a întors la locul unde-i apăruse Fecioara, ca să raporteze eşecul său. Astfel are loc a doua apariţie a Maicii Domnului, care l-a ascultat, iar în final i-a spus ferm: "Îţi poruncesc să te duci din nou mâine, să-l vezi pe episcop şi să-i repeţi cererea misionară!".  
Au fost, în total, cinci apariţii; prima pe 8 decembrie, iar a cincea pe 12 decembrie 1531. Nici la a doua audienţă, episcopul nu l-a crezut pe Juan Diego. I-a cerut să-i aducă o probă concretă că s-a întâlnit chiar cu Maica Domnului. Sfânta Fecioară i-a spus: "Te vei întoarce aici mâine ca să-i duci episcopului semnul pe care ţi l-a cerut!". Şi Maica Domnului a pregătit proba concretă. Ea avea să lase imaginea feţei sale întipărită pe mantaua indianului, ca o fotografie! Mantaua ("ayate") era un fel de pătură care se încheia pe umărul drept. Era o ţesătură din fibre de agave, de 1,67 m pe 1,05 m. Pe această mantie s-a imprimat imaginea Sfintei Fecioare.  
S-a petrecut aşa: Când Juan Diego s-a aflat iarăşi în faţa episcopului, a desfăşurat mantaua în care învelise trandafirii culeşi la îndemnul Fecioarei. În clipa aceea, pe ţesătura de agave s-a "revelat" lent, sub ochii celor de faţă, imaginea Maicii Domnului. În culori vii, strălucitoare. Era ca şi cum pe o placă fotografică, introdusă într-o soluţie chimică "revelator", se iveşte chipul sub privirile tale. Imaginea are calităţile şi fidelitatea unei fotografii, uimitor de expresive, cu dimensiunile 143 cm pe 55 cm. Deşi ţesătura din fibră de agave este rară, "fotografia" Fecioarei s-a aşternut compact, armonios.  
Cu acest miracol a început o fervoare religioasă fără seamăn, care a adus şi succesul cultului creştin printre mexicani. Mantaua cu chipul Maicii Domnului poate fi văzută în uriaşa catedrală închinată Fecioarei din Guadalupe”.  
Aflând despre minunea petrecută în Guadalupe, putem lesne deduce şi explicaţia scenelor ce stau în spatele realizărilor artistice ale maestrului Octavio Ocampo. Eu am identificat două tablouri în creaţia sa care îşi au sursa de inspiraţie din legenda de la Guadalupe. Este vorba de „Miracolul trandafirilor” („Miracle of the Roses”) şi „Doamna din Guadalupe” („Lady Guadalupe”).  
Lady Guadalupe de Octavio Ocampo  
Se observă în „Miracolul trandafirilor” tocmai scena descrisă în povestea de mai sus. Îl putem identifica pe sărmanul Juan Diego, mai ales după sombrero-ul specific mexican, cum îşi desface mantaua (ayate) în faţa episcopului. Acesta din urmă este cu spatele, aşeat pe un divan şi priveşte uimit cum dintre trandafirii aduşi în manta, se iveşte chipul strălucitor al Feciarei Maria.  
La minune participă şi îngerii dispuşi aici în aşa fel încât formează veşmântul Fecioarei (din icoană).  
Lucrarea „Doamna din Guadalupe” („Lady Guadalupe”) reprezintă la propriu şi la figurat o pânză. De fapt este vorba de mantaua lui Juan Diego. Se văd reprezentate în colţurile de sus mâinile acestuia ţinând de ayete, iar pe mijoc, o mică frântură din chipul acestuia (se pot intui ochii).  
 
Central observăm reprezentarea icoanei Fecioarei de la Guadalupe. Numai că veşmântul acesteia este de astă dată compus din trandafiri, acei trandafiri ce au fost trimişi, prin Juan Diego, episcopului. Veşmântul albastru al Mariei este presărat cu îngeri a căror aripi formează aoreola de lumină din jurul Maicii Domnului iar capetele pot fi confundate uşor cu steluţele. Tot de jur împrejur se află naţiunea mexicană ce priveşte cu evlavie la minunea de la Guadalupe. Pe chipul Mariei este refăcută scena descrisă în lucrarea descrisă anterior, numai că la alte cote şi cu mici corecturi.  
De o meticulozitate ieşită din comun, lucrarea Lady Guadalupe impresionează şi prin multitudinea de soluţii cu carecter de iluzie optică, modul cum artistul a găsit să disimuleze în desenul descris de celebra icoană mexicană, nu numai a intregii legende, dar şi consecinţele produse de aceasta.  
Prin descrierea destul de lapidară a acestor două lucrări ale maestrului Octavio Ocampo, am încercat să demonstrez cititorului genialitatea creaţiei sale. Ca un mare artist al lumii, universalitatea sa artistică este deja recunoscută, iar noi suntem datori să-i cunoaştem opera şi s-o apreciem ca atare.  
 
Gabriel Todica - 22.05.2013  
Referinţă Bibliografică:
Fecioara din Guadalupe - Octavio Ocampo / Gabriel Todică : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1470, Anul V, 09 ianuarie 2015, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gabriel Todică : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Gabriel Todică
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!