Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Cultural > Traditii > Mobil |   


Autor: Florin T. Roman         Publicat în: Ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016        Toate Articolele Autorului

Rugăciune de mulţumire
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Doamne sfinte, Dumnezeul nostru, Împăratul împăraţilor şi Domnul domnilor, Ziditorule şi Făcătorule a toate, îţi mulţumesc pentru bucuria pe care mi-ai făcut-o de a mă trimite să mă nasc în România. 
  
Pentru Podişul Transilvaniei, pentru spicul auriu al Bărăganului, pentru faţa brăzdată de soare şi mâinile bătătorite de muncă ale ţăranului, pentru doinele şi baladele strămoşeşti, pentru Eminescu, Slavici şi Iorga, pentru bordeiul din chirpici şi Atheneu, pentru odăjdiile şi predicile preoţilor, pentru Napoca, Apullum, Sarmisegetusa şi Callatis, pentru drobul de miel şi saramură, pentru Independenţa din 1877, pentru Părintele Cleopa şi Părintele Galeriu, pentru cultura brâncovenească, pentru plug, grapă şi cimpoi, pentru stiloul lui Petrache Poenaru şi cibernatica lui Ştefan Odobleja, pentru dacii lui Decebal şi răzeşii lui Alexandru cel Bun, pentru Paştele şi Crăciunurile de la Sebiş, pentru ie, altiţă, zadie şi opinci, pentru Rovine, Călugăreni, şi Vaslui- Podu’ Înalt, pentru jiana, haţegana şi braşoveana, 
  
Pentru valurile albastre ale Dunării şi Lacul Roşu, păşunile şi dealurile bucovinene, pentru fluierul ciobanului şi naiul lui Zamfir, pentru marama de borangic şi florile lui Luchian, pentru crucile, icoanele şi Liturghia ortodoxe şi pentru Cetatea Sucevei şi Umbra lui Mircea la Cozia şi Întoarcerea lui Alexandru Lăpuşneanu, pentru Junii de la Jidvei şi Grupul Izverna, pentru Nopţile de sânziene şi pentru zongora şi cetera Florentinei şi ale lui Petre Jurj, pentru prispa casei părinteşti şi potecile Ceahlăului şi pentru Omu’ bun şi pomu’ copt şi pentru pâinea – cât de rea, pentru De-a v-aţi ascunselea, Şotron şi Lapte gros, pentru Bălăceanu-Stolnici şi Neagu Djuvara, pentru coama cailor de la Mangalia şi Mausoleul de la Mărăşeşti, pentru aurul de la Brad şi brazii de la Sinaia, pentru lacrimile mamelor ale căror feciori erau luaţi la oaste cu arcanul, pentru uşa lui Păcală şi paporniţa lui Nea Mărin, 
  
Pentru troiţa de pe marginea drumului, pentru pastramă, brânza de Hârlău şi salamul de Sibiu, pentru Dumbrava minunată, Moartea căprioarei, Mistreţul cu colţi de argint şi Cloşca cu puii de aur, pentru Gherla, Jilava, Sighet, Târgu Ocna şi Piteşti, pentru plopii fără soţ, pentru somnoroasele păsărele şi pentru ploaia din luna lui Marte, pentru vorba dulce şi mângâietoare a mamei şi pentru Fraţii Jderi, Fraţii Buzeşti şi Fraţii Petreuş, pentru frescele şi ţăranii lui Grigorescu, pentru Eugen Lovinescu şi Temistocle Popa, pentru Predeal, Moneasa, Sovata şi Vatra Dornei, pentru dulcea vorbă „Doamne ajută!” şi glasul Vicovencei, pentru iarba verde de acasă, pentru codrul - frate cu românul, pentru românul – născut poet, pentru şezători şi pentru poveştile din bătrâni, pentru palatele Cotroceni, Mogoşoaia şi Victoria şi cimitirele de la marginea satelor şi pentru turnurile, clopotele şi altarele bisericilor, 
  
Pentru sabia lui Ştefan cel Mare şi Sfânt şi pentru rezonanţa intraductibilă a cuvântului „dor”, pentru Valea Mureşului şi blidul şi ştergarul de pe perete, pentru Valea Oltului şi lada de zestre, pentru Prut şi laviţa de la uliţă, pentru Ţara Crişurilor şi iaga de la grindă, pentru bisericile din lemn şi casele ţărăneşti, pentru Humanitas şi Anastasia, pentru zăpezile Gutâiului şi Sfântul Nicodim de la Tismana, pentru moşnenii lui Mircea, iobagii lui Iancu şi pandurii lui Tudor, pentru Făt Frumos şi Ileana Cosânzeana şi pentru lacrimile copiilor cu părinţii înstrăinaţi, pentru Mărgelatu, comisarul Moldovan şi Victor Petrini şi pentru zbenguiala copiilor cu părinţii acasă, pentru Marea Secetă din ’46 – ’47 şi pentru România pitorească, Baltagul, Descriptio Moldaviae şi Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său, Teodosie şi pentru icoanele făcătoare de minuni şi pentru Vulcănescu, Ianolide, Gafencu, Crainic, Felea, Gyr şi toţi ceilalţi îngeri din temniţele comuniste, pentru nisipul, valurile înspumate şi pescăruşii Pontului Euxin şi pentru sârba oltenească şi poarta de lemn maramureşană, 
  
Pentru graiul dulce, românesc, pentru higegea cu goarnă a Bihorului, tulnicele Apusenilor şi lacrimile văduvelor de război şi ale copiilor aşteptându-şi soţii şi taţii ce nu aveau să se mai întoarcă, pentru crivăţul moldovenesc şi Sfântul Calinic de la Cernica, pentru Peştera Urşilor şi pentru înmormântările, parastasele, colivele, lumânările şi pomelnicele bunicilor şi străbunicilor mei, pentru Nae Ionescu, Ţuţea, Puric, Patapievici, Pleşu şi Liiceanu, pentru pământul acesta sfânt îmbibat de sângele strămoşilor, pentru Pădureanca, Mara, Zamfira, Fefeleaga şi Rada şi pentru bolta înstelată a Basarbiei şi Fetele de la Căpâlna, pentru Universităţile din Bucureşti, Cluj, Iaşi şi pentru bunătatea şi cuminţenia ţăranului, pentru Monumentul Eroilor de la Păuliş şi uniforma ostăşească, pentru Davila şi Dongoroz şi pentru fântâna cu cumpănă şi cu apă limpede şi rece din mijlocul satului, pentru colacul împletit şi paos, 
  
Pentru lancea şi gorunul lui Horea, pentru stuful, crapii, nuferii şi pelicanii Deltei, pentru Blaga, Cioran şi Gânditorul de la Hamangia, pentru Putna, Voroneţ, Văratec şi Agapia, pentru cureaua şi încruntările tatălui meu, pentru latinitate şi slavonă, pentru şalul lui Piersic şi papionul lui Beligan, pentru vocile Margaretei, Angelei, Corinei şi Mirabelei, pentru Deceneu şi pentru veşnicia născută la sat, pentru buzduganul cu trei peceţi al lui Mihai şi dalta lui Brâncuşi, pentru puştile partizanilor şi bagheta lui Voicu, pentru ţepele lui Vlad şi şevaletul lui Tăttărăscu, pentru Valea Prahovei, Tisa şi Valea Cernei, pentru bucuria nevestelor şi a copiilor când bărbaţii şi taţii lor se întorceau vii de la război şi pentru sarmale, mititei şi „poale-n brâu”, pentru Vasile Lupu, Vasile Lucaciu, Vasile Voiculescu, Vasile Conta şi Vasile Şeicaru, pentru duba bătută pe uliţele satului, pentru „La mulţi ani!” şi „An nou fericit!”, pentru porcul ce se taie de Ignat, pentru toate războaiele de apărare şi războiul de ţesut, pentru Podul lui Apollodor şi Podul lui Saligni de la Cernavodă, pentru Părintele Stăniloae, Părintele Iustin Pârvu şi Părintele Arsenie Papacioc, pentru Răscoala din 1907, pentru Junimea şi Badea Cârţan, pentru Cheile Turzii şi Pasul Tihuţa, pentru Irina şi Benone, pentru foşnetul stejarilor seculari şi Cenaclul Flacăra, pentru mieii, măgarii, oile, vacile, caprele, porcii, boii şi caii de pe pajişti şi de prin grajduri, pentru hramurile, botezurile, nunţile şi maslurile ortodoxe, pentru Mica Ţiganiadă, Cel mai iubit dintre pământeni, Jurnalul Fericirii, O scrisoare pierdută, 
  
Pentru suferinţa profundă şi sărăcia acestui neam mereu prigonit şi pentru rarele şi efemerele lui bucurii, pentru Mariile Olteniei şi Floricile Bihorului, pentru izvoarele, brazii, mistreţii, urşii şi cerbii carpatini, pentru Noica filosoful şi Noica monahul, pentru cântecele de nuntă şi bocetele de înmormântare, pentru Bulă, Nastratin Hogea şi Hagi Tudose, pentru Ciocârlia, Rapsodia românească şi Balada lui Ciprian Porumbescu, pentru primăverile înmugurite ale Apusenilor, pentru Psaltire, Ceaslov şi Acatistier, pentru Nicolae Furdui Iancu, Iancu de Hunedoara şi Ecaterina Teodoroiu, pentru Sihăstria, Nicula, Cozia şi Bodrog, pentru roata olarului şi roata morii, pentru Unirea de la 1600 şi inundaţiile din 1970, pentru pionii lui Polihroniade şi creionul lui Popas şi pentru Dromichaites şi Sfatul oamenilor buni şi bătrâni, pentru Trandafir de la Moldova, M-a făcut mama oltean, Maramureş-plai cu flori, Din Ţara Moţilor noi am venit, Ana Lugojana, Măi Ardeal, Ardeal şi Ghiocel de la Dobrogea, 
  
Pentru talăngile vacilor şi taragotul lui Fărcaş, pentru Rapsodiile de primăvară, Vara la ţară, Emoţie de toamnă, Iarna pe uliţă, pentru bradul de Crăciun şi ouăle de Paşti, pentru Brătianu, Titulescu şi Coposu, pentru cerul senin al Munteniei şi pentru monahia Maria Oltea (mama lui Ştefan cel Mare), pentru furcă, caier şi fus, pentru Nică a lui Ştefan a Petrei şi Dana Ionela Jurjuţ, pentru cele mai frumoase, mai multe şi mai variate colinde din lume, pentru Eliade, Palade, Eugen Ionescu, Paler, George Călinescu şi pentru eroii din 1989, pentru Trinitas, Muzeul satului şi Tezaur folcloric, pentru Insula Şerpilor, Pasul Rucăr – Bran şi Canalul Dunăre – Marea Neagră, pentru Moş Ioan Roată şi Baba Dochia, pentru brâul şi rugile bănăţene, geamparaua şi pandelaşul dobrogene, pentru Toma Alimoş, Iancu Jianu, Baba Novac şi Andrii Popa, pentru rumânii lui Basarab şi vecinii lui Rareş, pentru Cucuteni şi Adamclisi, pentru Zavaidoc şi Moscopol, 
  
Pentru Părintele Teofil Părăian, pentru sceptrul lui Carol I, pentru Părintele Arsenie Boca, pentru scoverzi şi palinca de Bihor, pentru Doja, pentru Crăişorul Munţilor, pentru Cuviosul Daniil Sihastru, pentru Hanul lui Manuc şi Lăptăria lui Enache şi pentru cutremurul din ’77, pentru „Crăciun fericit!” şi „Hristos a înviat !” pentru Ion Creangă, Ion Barbu, Ion Alexandru şi Ion al lui Rebreanu şi pentru ceramica neagră de la Marginea şi pentru Părinţii Andrei Scrima, Gheorghe Calciu-Dumitreasa şi Mina Dobzeu şi pentru capra neagră, floarea de colţ şi cocoşul de munte, pentru mitropoliţii Andrei Şaguna, Antim Ivireanu, Dosoftei şi Varlaam, episcopul Ioan Inocenţiu Micu Klein, diaconul Coresi şi Vasile Goldiş, pentru gerul aspru al Harghitei şi pentru cuptorul de lut ars al ţăranului, pentru Stela şi Arşinel, Jean şi Dem, pentru Dacia lui Burebista şi Dacia Piteşti, pentru Peleş, Bran şi Castelul Huniazilor, pentru surâsul surorii mele şi râsetele prietenilor mei din copilărie, pentru Căluşari, Rapsozii Zărandului şi Junii Sibiului, pentru vârful Moldoveanu, Lacul Sfânta Ana şi Sfântul Cuvios Paisie de la Neamţ, pentru Cotnari, Murfatlar, Odobeşti, Panciu, Jidvei şi pentru că nu am dus niciodată un război de cucerire, pentru Câmpulung Muscel şi Câmpulung Moldovenesc, 
  
Pentru pâinea de Pecica şi Părintele Tănase de la Valea Plopului, pentru iernile înzăpezite şi crucea Caraimanului şi pentru că fost-am io dus la lucru când s-o-mpărţât norocu’, pentru Grigore Vieru, Zenaida Bolboceanu, Nistru, dealurile basarabene şi pentru ciuberele moţilor şi zborul lui Vlaicu, pentru basma, poalele cu colţişori şi iţari, pentru Sergiu Celibidache şi Sergiu Nicolaescu, pentru Valea Jiului şi Coloana infinitului, pentru Timpul şi Convorbiri literare, pentru cuţitul lui Pintea şi pana lui Cantemir, pentru dimineţile răcoroase ale Retezatului, pentru ironia lui Caragiale şi urechile lui Birlic, pentru înălţimile reci ale Babelor, pentru Dealul Feleacului şi monahia Teofana (mama lui Mihai Viteazul), pentru Dimineţi cu ferestre deschise, Sara pe deal şi „nopţile” lui Macedonski, pentru ochii umezi şi povstirile bunicii mele, pentru ţarina moţească, bătuta moldovenească şi Periniţa, pentru Gheorghe Lazăr, Spiru Haret, Dimitrie Ţichindeal şi Râpa Robilor de la Aiud, 
  
Pentru Harap Alb, Divertis, Ivan Turbincă şi martiriul Sfinţilor Brâncoveni, pentru brânza şi lâna oilor sibiene şi bucovinene, pentru nobleţea zimbrilor de la Haţeg şi Cazinoul din Constanţa, pentru trilurile privighetorii şi cobza lui Tudor Gheorghe, pentru căldărari, covaci, lingurari, aurari, gabori, şatră şi căruţa cu coviltir şi pentru Şcoala Ardeleană şi Şcoala de la Păltiniş, pentru Curtea de Argeş, Tismana şi Râmeţi, pentru cântecele de stea şi Hora Unirii, pentru susurul cristalin al izvoarelor carpatine şi cântecele de leagăn, pentru Coşbuc şi Minulescu, cioareci, cămeşă şi chimir, Alecsandri şi Nichita, Iza, Mara şi Vişeu, pentru Bălcescu şi întreg exilul românesc şi pentru proverbiala ospitalitate a românului şi pentru Cimitirul vesel de la Săpânţa şi Unirea din 1859, pentru Coandă şi Antipa şi pentru mielul ce se taie de Paşti, pentru Ultima scrisoare a lui Beniuc şi Rugă pentru părinţi a lui Păunescu, pentru Nadia, Ilie, Patzaichin, Doroftei, Hagi, şi toţi campionii noştri olimpici, mondiali, europeni, balcanici şi naţionali, pentru ulcior şi covată, pentru totemul Cap de lup şi drapelul Tricolor, pentru Piatra Craiului, Piatra Neamţ, Piatra Scrisă, Piatra Arsă şi „Deşteaptă-te române”, 
  
Pentru monahia Benedicta (Zoe Dumitrescu-Buşulenga), Ana Aslan şi Ana Blandiana, Veronica Micle, Leopoldina Bălănuţă, Nina Cassian, Eugenia Vodă şi Monica Lovinescu, pentru familiile de iobagi şi răzeşi cu câte zece - şaisprezece copii, pentru rubedeniile mele şi colegii mei de grădiniţă, de şcoală, de facultate, de muncă, pentru Phoenix şi Colibri, pentru ardeleana, mărunţelul şi nedeile transilvane, pentru târguri şi iarmaroace, pentru Oituz, Smârdan, Flămânzi, pentru toate mănăstirile şi schiturile din inima codrilor şi din pustia oraşelor, pentru Padeş, Bobâlna şi Blaj, pentru proverbele, zicătorile şi ghicitorile pline de tâlc, pentru Luceafărul, Amintirile din copilărie şi Coana Chiriţa, pentru utrenii, vecernii şi miezonoptici, pentru Mioriţa şi Meşterul Manole, pentru Ţara Făgăraşului şi Bruckentalul Sibiului, pentru Ilaşcu, Chişinău, Ion Aldea Teodorovici, Cernăuţi, Anastasia Lazariuc, Nicolae Botgros şi Lăutarii lui, pentru Ioana Radu şi Ion Dacian, 
  
Pentru gustul veninului şi-al pelinului, pentru armoniile pricesnelor, pentru şuieratul vântului prin făget şi pentru vocea Mariei Tănase, pentru carul cu boi, căldările ţiganilor, luntrea lipoveanului, cocia cu cai şi pentru monahul Nicolae Steinhardt, pentru Capul de bour şi pentru Politehnicile din Timişoara şi Craiova, pentru vioara lui Enescu, ploaia ce pică-n obraz, arcuşul lui Drăgoi şi serile Rugului Aprins de la Antim, pentru limba vechilor cazanii, pentru Alba Iulia, Roşia Montană, Crişul Negru şi albastrul de Voroneţ, pentru marşurile ostăşeşti şi cântecele patriotice, pentru Zdreanţă şi Patrocle, pentru petrolul de la Ploieşti şi Cheile Nerei, pentru Paleologu şi Ţiţeica, pentru clop, catrinţă, cojoc şi brâu, şi pentru Băile Herculane, Băile Felix şi Băile Tuşnad, pentru Mitică şi Caţavencu, pentru Călimăneşti, Borsec, Olăneşti, Praid, pentru De-a hoţii şi vardiştii şi Piua şi pentru Cireşarii şi Toate pânzele sus, 
  
Pentru Cheile Bicazului şi Porţile de Fier, Poarta Sărutului şi Poarta lui Duckadam, pentru propovăduirea Sfântului Apostol Andrei, pentru umblatul cu Steaua, Pluguşorul şi Sorcova, pentru insulina lui Paulescu şi expediţiile şi biospeologia lui Racoviţă şi pentru plăcintele vecinelor, glumele prietenilor şi şicanările duşmanilor, pentru Doina Cornea, Doina Badea, Doina Levintza şi Doina de jale, pentru Visul unei nopţi de iarnă, pentru Ultima noapte de dragoste şi pentru frumuseţea proverbială a româncelor, pentru Ţara Bârsei, Ţara Oaşului, Ţara Vrancei şi Ţara de dincolo de negură şi pentru coşarcă, cofă, damigeană şi pentru Ansamblul Teleormanul din Alexandria şi Rapsozii Botoşanilor, pentru Regina Maria şi pentru fiica ei, monahia Alexandra (Prinţesa Ileana a României), pentru Covasna „maghiară” şi Sibiul „secuiesc”, pentru Hruşcă, Socaciu şi Pittiş, pentru Balta Mare a Brăilei, Pădurea spânzuraţilor şi Codrii Vlăsiei, pentru Vornicu, Bocăneţ şi Sanda Ţăranu, pentru toţi basarabenii, macedoromânii şi meglenoromânii, pentru cîinele ciobănesc carpatin, şură, fânar şi grajd, pentru codrenii Sătmarului, pădurenii Hunedoarei şi gugulanii Banatului, pentru Simion Mehedinţi, Constantin Ionescu-Târgovişte, Ştefan Mihăilescu-Brăila şi Ilarion Ionescu-Galaţi, 
  
Pentru Moş Crăciun şi Moş Nicolae, Nicopole, Codrii Cosminului şi Şelimbăr, pentru Diploma leopoldină şi Pravila de la Govora, Mărioara Murărescu şi Dumitru Prunariu, pentru Poiana Braşov, Mărginimea Sibiului şi pentru perioada fanariotă, pentru Madrigal şi Song, pentru profunzimea cuvântul „vlah”, Biblia lui Şerban Cantacuzino şi Supplex Libellus Valachorum, pentru ramurile de salcie de la Florii, pentru tinerii noştri cu har intelectual din ţară şi din diaspora, pentru Miron Costin, Grigore Ureche, Ion Neculce şi Titu Maiorescu şi pentru Palatul Mogoşoaia, Casa Poporului şi uliţa copilăriei mele, pentru Ip şi Trăsnea, Ipoteşti şi Humuleşti, Oarba şi Iernut, pentru cununile din spice de grâu de la Rusalii, pentru Petre Ispirescu şi toate basmele şi legendele româneşti, pentru Cişmigiu, Gică Petrescu, Foişorul de Foc, Mariana Nicolescu şi Valea Dâmboviţei, pentru năvălirile goţilor, hunilor, gepizilor, avarilor şi slavilor, pentru Moş Ene şi Moş Martin, pentru pelerinajele de S’ântă Mărie Mare, pentru Ciuleandra, Ciobănaş cu trei sute de oi, Sanie cu zurgălăi şi Morăriţa, pentru Eforie şi Năvodari, pentru letopiseţe şi cronici, pentru Târgu-Jiu, Târgu-Mureş şi Târgu’ de fete de la Găina, pentru Cuza, Kogălniceanu, Lascăr Catargi, Petre Carp, Maniu şi Mihalache, pentru educatoarele, învăţătorii şi profesorii mei de la Sebiş şi de la Bucureşti, pentru Petru Maior, Samuil Micu şi Gheorghe Şincai, pentru coasă, furca de lemn şi căpiţa de fân, pentru Dimitrie Bolintineanu, Dimitrie Paciurea, Dimitrie Gusti şi Sfântul Dimitrie Basarabov – ocrotitorul Bucureştilor şi pentru Bucureştiul interbelic şi dintotdeauna, 
  
Pentru toaca schiturilor şi clopotul batalului, pentru Turnu Severin, Turnu Măgurele şi Turnul Chindiei, pentru meliţă şi fuior, pentru Foaia de minte, inimă şi literatură, pentru florile de la Codlea şi Sfânta Cuvioasa Parascheva de la Iaşi, pentru zâmbetul nepoatei mele şi pentru Ozana cea frumos curgătoare şi limpede ca cristalul şi pentru oasele milioanelor de eroi cunoscuţi şi necunoscuţi ai neamului, pentru mălai, mămăligă şi horinca maramureşană şi pentru sângele meu ortodox, pentru mirosul pământului ţării după ploaie şi pentru penelul lui Sabin Bălaşa şi flinta lui Peneş Curcanul şi pentru spată şi fuştei, şi pentru inima mea ortodoxă, pentru tropotita maramureşană, ţipuriturile oşeneşti şi hăulitele gorjeneşti, pentru Cahul, Bolgrad, Ismail şi Bălţi şi pentru binecuvântările şi mustrările duhovnicului meu, şi pentru aerul curat al Rarăului şi Peştera Muierii, pentru Cetatea Neamţului şi Cetatea Hotinului şi pentru „Rădiţa, neichii, Rădiţă”, „Muică, suntem neam de piatră”, şi pentru Pistruiatul şi Veronica, Alexandru Pârgaru şi Alexandra Chira şi pentru nasul lui Tănase, părul creţ al lui Caragiu şi cântecele lui Anton Pann, şi pentru cugetul meu ortodox, şi pentru suman, gaci şi căciulă şi pentru nămolul de la Techirghiol, pentru Paralela 45, zumzăitul albinelor de prin salcâmi şi tei şi pentru Valţul rozelor şi pentru cântecele lui Grigore Leşe, pentru Favorit, Etno, Hora TV şi văru’ Săndel şi pentru Unirea din 1918, pentru toţi Muşatinii, Basarabii şi Moromeţii şi pentru toţi românii frumoşi din ţară şi de peste hotare şi pentru vârtutea mea ortodoxă, pentru obiceiurile şi datinile străvechi, pentru Prislop, Petru Vodă, Frăsinei şi Prodromu, pentru privighetoarea ce cântă şi liliacul înflorit, pentru mociriţa cu trifoi, pentru piciorul de plai şi gura de rai, pentru brazda de sub plug, pentru frunza plopului, floarea crinului şi cu-a dorului şi pentru tot ce mişcă-n ţara asta, râul, ramul, şi pentru sufletul meu ortodox, 
  
Pentru toate astea şi pentru că ne-ai ales dintre atâtea neamuri să te urmăm în urcuşul Golgotei, să răbdăm ocări, prigoniri şi tot cuvântul rău rostit împotriva noastră şi să primim cu bucurie răstignirea împreună cu Tine, pentru ca în Ziua Aceea să ne bucurăm şi să ne veselim înviind împreună cu Tine şi intrând întru Împărăţia Ta, îţi voi mulţumi, Doamne, cu lacrimi, în fiecare dimineaţă şi seară a smeritei mele existenţe, că m-ai trimis să mă nasc şi să trăiesc în România ! 
  
Florin T. Roman 
  
Referinţă Bibliografică:
Rugăciune de mulţumire / Florin T. Roman : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1903, Anul VI, 17 martie 2016, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Florin T. Roman : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Florin T. Roman
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!