Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Manuscris > Povestiri > Mobil |   


Autor: Eugen Oniscu         Publicat în: Ediţia nr. 2068 din 29 august 2016        Toate Articolele Autorului

CUMPĂNA DIN NOAPTE (4)
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Peste câteva zile, când era pe punctul de a merge în șantierul naval pentru a se califica la locul de muncă în meseria de sudor ca și tatăl său, Liviu primi o scrisoare din partea clubului prin care i se comunica că trebuie să se prezinte la o anumită dată pentrucă directorul sportiv al clubului și noul antrenor vor să aibă o discuție cu el pentru revenirea sa ca jucător. De asemenea mare îi fu mirarea când citi numele noului antrenor, era Ioniță pe care îl știa antrenând o echipă din dvizia C. Dar din acea scrisoare reieșea că acesta antrena echipa de seniori din divizia B. 
  
Sosi și ziua în care Liviu se întâlni cu Ioniță și directorul sportiv al clubului. Îi propuseseră să revină în echipa mare ca titular, Răzvan juca acum ca vârf și aveau nevoie de o extremă dreaptă. Fuseseră făcute câteva propuneri, însă Ioniță insistase foarte mult în favoarea lui, așa că se hotărâseră să îi mai ofere o șansă. Medicul îi revizui genunchiul, și spuse că îl vede destul de bine recuperat. Toată acea perioadă de ședere departe de terenul de fotbal îi prinsese bine la recuperarea lui. După terminarea acelei întrevederi Ioniță îl îmbrățișă și îi spuse că îl așteaptă a doua zi la antrenament, și că în acea săptămână avea să semneze un nou contract cu clubul. 
  
Porni spre casă se simțea foarte fericit, datorită faptului că avea să facă din nou ceea ce îi plăcea, și pe deasupra să mai câștige și bani, fără să-și întineze sufletul cu mizerii. Parcurgând centrul orașului se întâlni cu Bogdan un fost coleg din liceu ce era însoțit de două fete, pe care la știa tot din liceu, ce nu fuseseră în clasă cu ei, ci la XII B. Una se numea Liliana ce încă din liceu era prietenă cu Bogdan, cealaltă fată se numea Felicia un timp chiar vorbise cu ea, merseră împreună la un film, însă apoi totul se stinse între ei. Nu o mai văzuse de ceva timp, și constată cu uimire că se făcuse mult mai frumoasă, era brunetă, cu ochii negrii, elegantă, atrăgătoare, încât el simți tot clocotul tinereții inundându-i inima. Privind-o pe Felicia avea sentimentul că o redescoperă, așa cum în trecut nu o cunoscuse. 
  
Liviu începu să discute cu amabilitate cu Bogdan și cele două fete. Iar la invitația lui Bogdan de ai acompania răspunse bucuros că îi face plăcere. La un moment dat când fetele rămaseră puțin în urmă, Bogdan îi șopti că Valentin un fost coleg de-al lor de liceu ce fusese prieten cu Felicia rupsese cu ea datorită faptului că acesta îi propuse să aibă relații intime înainte de căsătorie, iar Felicia se opuse și acum era liberă. După un timp de mers prin centrul orașului se așezară toți patru pe o bancă. Lui Liviu îi făcea plăcere să o privească pe Felicia, să discute cu ea chiar și cele mai simple lucruri. Era uimit de maturitatea cu care ea gândea, de asemenea observă că Felicia avea un vocabular mult mai dezvoltat decât al lui, află că ea citea mult iar mai mult de atât chiar atunci făcea școala de asistente medicale. 
  
La un moment dat Bogdan îl întrebă: ,,Dar ia spune-mi ce mai faci, pe unde mai joci fotbal? De la meciul în care te-ai accidentat, nu te-am mai văzut, ce ți s-a întâmplat de ce nu ai revenit? Să știi că mai mulți ne-am întrebat, mie mereu mi-a plăcut cum joci, mai ales când prindea-i câte o zi în care erai în formă, mă încânta cum trecea-i printre ceilalți jucători driblând și centrând. Eu te prefer mai mult pe tine decât pe Răzvan, deși trebuie să recunosc că a aportat și el destule lucruri bune echipei. ,,De mâine revin, am avut parte de o perioadă mai lungă de refacere. Așa că mă voi antrena din nou cu echipa mare, Ioniță mă dorește din nou în formă,” îi răspunse Liviu. ,,Ura, strigă Bogdan să sărbătorim, Liviu revine la echipa mare, ne îmbogățim din nou jocul cu faze frumoase.” 
  
După ce se așternu puțin tăcerea Felicia întrebă: ,,Ia spune-mi ce simți acolo pe stadion, când știi că te privește atâta lume, și de tine depinde finalizarea unei faze într-un meci important?” Lui Liviu îi plăcu acea întrebare și răspunse: ,,Dacă mi-ai fi pus întrebarea asta cu ceva timp în urmă înainte de accidentarea mea, ți-aș fi răspuns plin de înfumurare avându-i în minte pe unii dintre marii jucători și golurile marcate de ei. De fapt pe atunci mă străduiam să ajung la un anumit nivel în fotbal pentru a câștiga cât mai multă glorie sportivă. Însă de ceva timp văd lucrurile altfel, mă gândesc de exemplu la tatăl meu ce muncește toată săptămâna din greu, apoi duminica vine la stadion și vrea să vadă puțin spectacol futbolistic, și mai ales ca echipa sa să câștige. Atunci îl am în minte pe el și pe mulți alții ca el ce sunt pe stadion, și vreau să dau totul pentru că datorită lor eu pot să profesez ceea ce îmi place. Iar pe Balaci acum îl consider doar un jucător fabulos în opinia mea cel mai bun din tot ce a dat fotbalul românesc. Eu însă rămân Liviu cu limitele mele și cu posibilitățile mele, și îmi place nespus de mult să joc eu, fără a mai visa la nivelul lui Balaci, ci doar la nivelul meu. Iar dacă într-o zi va veni promovarea și voi putea să urc pe o treaptă mai înaltă în fotbal, va fi bine venită. Dar până atunci doresc să joc cu bucurie și plăcere fiecare minut, fiecare partidă, dând tot ce am mai bun din mine.” 
  
,,Atunci înseamnă că disfruți mult cu fotbalul?” Îl întrebă din nou Felicia. ,,Da așa este îmi place mult,” spuse Liviu. ,,De altfel e foarte interesant ceea ce ne-ai spus despre noua ta manieră de a vedea viața ta sportivă,” concluzionă Felicia. Mai discutară puțin animați de elanul lor tineresc apoi hotărâră să meargă la cinema pentru a vedea minunatul film ,,Vacanță la Roma” propunerea pentru a viziona cu toții acel fim o făcu Felicia. Bogdan opuse puțină resistență la început și cedă în favoarea fetelor, cu condiția ca pentru duminica următoare, toți cei prezenți să accepte invitația sa de a ieși la un grătar pentru a sărbători reîntoarcerea lui Liviu, și nu se lăsă până nu obținu consimțământul tuturor. 
  
Pe drum Bogdan porni înainte cu Liliana. Iar Liviu venea din urmă cu Felicia, discutau cu atâta deschidere și amabilitate, încât lui i se părea că erau prieteni de o viață. De asemenea totul în jur i se părea minunat și frumos, simțea că merită să trăiești așa cum alesese el începând din acea noapte de triumf a vieții sale. Tot mai mult în timpul acelei plimbări spre cinematograf lui Liviu i se cuibărea un gând în mintea sa, și anume că în viitorul apropiat Felicia, ar putea deveni soția lui. O privi, ea spuse ceva iar el deși nu o auzise din cauza vuietului mașinilor de pe acel bulevard, surâse numai de dragul frumuseții ei. Avea impresia în acele momente că viața lui e atât de frumoasă, și plină de naturalitate și bucurie. 
  
În următoarele zile pe Liviu îl stăpânea tot mai mult convingerea interioară, că se află exact pe drumul vieții ce Dumnezeu iL trasase prin minunata Sa lucrare providențială. Era conștient că acum depindea de el foarte mult să rămână pe acel drum, și mai mult de atât înțelegea, că în nici un alt loc nu este mai bine, ca acolo unde Dumnezeu te călăuzește să mergi. Iar el era convins că trebuia să urmeze în viață, planul providențial al cerului pentru el. 
  
Sfârșit 
  
Referinţă Bibliografică:
CUMPĂNA DIN NOAPTE (4) / Eugen Oniscu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 2068, Anul VI, 29 august 2016, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Eugen Oniscu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Eugen Oniscu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!