Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Manuscris > Povestiri > Mobil |   


Autor: Eugen Oniscu         Publicat în: Ediţia nr. 2064 din 25 august 2016        Toate Articolele Autorului

CUMPĂNA DIN NOAPTE (2)
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Într-o seară pe când ieșea din curte spre a face o plimbare pe străzi până târziu în noapte, după cum îi era obiceiul în ultimul timp, o vecină mai în vârstă pe nume Tinca îl chemă la ea în casă, unde îl descusu până află necazul pe care Liviu îl avea. După care Tinca îi propuse să-l ducă undeva în alt cartier la o ghicitoare ce putea să-i ghicească viitorul. El acceptă imediat. Și a doua zi era deja în casa acelei femei ce se dedica în a spune viitorul oamenilor. Rămas singur cu acea femeie ce-i ghicea cu niște cărți de joc pe masă, într-o cameră învăluită în semi întuneric, Liviu avea un sentiment straniu i se părea că acolo s-ar fi simțit din plin lucrarea duhurilor rele, însă se simțea atât de zdrobit sufletește încât nu mai conta de unde îi va veni ajutorul, important era doar să primească ajutor. Acea ghicitoare îi descrise în roz viitorul său, de asemenea îi spuse unele lucruri despre prezentul și trecutul său destul de aproape de realitate. Pe drum la întoarcere spre casă Tinca îi spuse că după miezul nopții în cimitir, atunci când este lună plină este de fapt o ocazie de a comunica cu spiritele, pe care dacă le cauți poți primi ajutor.  
 
Într-o altă seară, în timp ce trecea pe o stradă foarte îngândurat, printre trecătorii de la acea oră se auzi strigat: ,,Liviu, Liviu...” Întoarse capul și îl văzu pe Dorin un vecin pe care nu îl mai văzuse de câțiva ani, știa că plecase prin străinătate la muncă, se apropie de el și dădu mâna, după care Dorin îi spuse: ,,Liviu fotbalistule ce mai faci? Vreau să te invit la o bere, haide nu admit nici un refuz.” Iar în clipa următoare se simți luat de braț și intră împreună cu Dorin într-un restaurant unde se așezară la o masă. Li se aduse bere și un aperitiv. Apoi Dorin începu să-i spună: ,,Mi-a mers bine în străinătate am lucrat și m-au plătit bine, am venit cu un mercedes pe care am să-țil arăt și ție. Stau doar puțin și mă întorc înapoi mi se pare atât de nenorocită viața asta din România, încât nu mai pot sub nici o formă să mai trăiesc aici. Dar ia spune-mi tu cum mai ești, am auzit că un timp ai jucat la echipa mare acum pe unde mai joci?”  
 
Liviu îi istorisi în linii mari toată drama sa. După care Dorin spuse: ,,Măi băiatule am treizeci de ani sunt mai mare ca tine, vin din occident am colindat și eu ceva prin lumea asta, tu în Germania cu fotbalul tău ai avea viitor și chiar dacă ai juca numai în divizia B ai avea salariu mare și ce viață frumoasă ai duce. Pe deasupra dacă ai intra și în organizația secretă în care eu sunt, atunci să vezi bani și fericire pe tine. Uf, dar ce fac m-a luat gura pe dinainte nu pot să-ți vorbesc de așa ceva, deși cu tine aș risca pentrucă tot timpul mi-ai căzut bine. Poate ar trebui să-ți spun organizația din care fac parte e foarte selectă sunt bani mulți însă mai e ceva...Dar înainte de ați spune trebuie să știi că acolo vin oameni importanți de afaceri, chiar și unii cântăreți, politicieni, actori, sportivi, și au succes promovează repede în societate sunt cei mai buni în domeniul lor, admirați de toată lumea.” Ajuns în acest punct al discursului său Dorin se opri puțin uitându-se în jur apoi continuă:  
 
,,Măi Liviu hai să-ți spun direct fără ocolișiuri, este vorba de închinarea la spirite, de aici vine toată prosperitatea multora. Dacă tu vii acolo cu mine în scurt timp ai să ajungi pe culmile succesului. Ce spui te încumeți? Sau dacă stau bine să mă gândesc ce alt viitor ai tu pe aici în acest orășel că dacă numai joci fotbal în scurt timp ai să ajungi muncitor necalificat prin șantierul naval și vei duce o viață mizerabilă. Pe când eu îți ofer un viitor strălucit, dacă ai știi tu ce lux și fast există în aceste întâlniri secrete și ascunse și cum vine apoi prosperitatea, pentrucă să știi spiritele pe care stăpânul nostru le trimite lucrează în favoarea noastră. Eu mă târam în sărăcie prin Germania și acum am bani și femei la dispoziție. O, dacă tu m-ai asculta ce schimbări s-ar face în viața ta. Te întreb încă odată, de fapt mai înainte nu te-am lăsat să-mi răspunzi, ce zici te aventurezi cu mine pe acest tărâm al spiritelor despre care ți-am vorbit?” Liviu rămase puțin pe gânduri preț de câteva clipe, după care spuse: ,,Cred că voi merge cu tine să-mi probez și eu soarta.” ,,Așa te vreau, spuse Dorin jubilând de bucurie, propun să bem coniac pentru a sărbători acest moment al acordului dintre noi.”  
 
Se despărțiră târziu aproape de miezul nopții. Liviu se întoarse acasă amețit de băutură, dormi în acea noapte adânc de tot. Spre dimineață visă că mergea prin noapte cu Dorin, iar acesta îi vorbea într-una de un viitor prosper. La un moment dat drumul lor se strâmtoră foarte mult și întunericul deveni și mai dens, iar Dorin îi propuse ca el să meargă înainte, iar în momentul când păși înaintea lui Dorin făcu câțiva pași, apoi simți că pășește în gol și se prăbuși, însă căderea era atât de groaznică încât avea impresia că cădea într-o prăpastie fără fund. Și nu vedea nimic, era atât de întuneric iar Liviu simțea doar cum cade, prăbușindu-se în neant. La un moment dat scoase un țipăt și se trezi, era ziua, razele soarelui intraseră în cameră și îi luminau fața. Pe stradă se auzea larmă produsă de mașini, oameni, era tot vuietul vieții de la oraș. ,,Ce vis îngrozitor! De unde mai vin și asemenea vise teribile în mintea mea,” gândi Liviu. Apoi își readuse aminte de toată discuția cu Dorin și oferta acestuia și faptul că el acceptase bucuros să meargă în occident cu Dorin. ,,Oare să fie adevărat tot ce mi-a zis? Însă trebuie să recunosc că a venit cu mulți bani la el, așa că ceva adevăr trebuie să fie în tot ce mi-a spus. Până la urmă ce pierd dacă încerc, în realitate nimeni nu va știi adevărul despre cum am prosperat eu. Cine știe în câțiva ani mă întorc și eu ca Dorin cu o mulțime de bani și aere de mare fotbalist, și om realizat, asta îmi place cel mai mult să realizez așa că trebuie să mă duc, altfel mă voi prăpădi în acest oraș. Am câteva luni bune de când nu mai joc fotbal, nu mă mai antrenez. Dar nu-i nimic îmi revin imediat mă pun repede în formă, toată problema e genunchiul meu dacă își dă drumul totul va fi bine.” Așa monologa în acea dimineață Liviu.  
 
Însă timpul trecea iar Dorin amânase plecarea lor, pentrucă o ținea într-o serie de petreceri acompaniat de un anturaj destul de rău famat. La început Liviu participă și el, însă nu reușea să uite drama din viața lui, așa că renunță să mai asiste la acele orgii ce aveau loc după miezul nopții în casa lui Dorin. Tot mai mult în ultimul timp se gândea la cuvintele pe care Tinca i le spusese și anume că după miezul nopții în cimitir era o șansă pentru el de a comunica cu spiritele ce îl puteau ajuta.  
 
Se hotărâ într-una din nopți să plece spre cimitir. Porni pe la ora douăzeci și trei de acasă, trecu tiptil pe lângă casa lui Dorin, însă totul în acea casă era cufundat în întuneric. Pentrucă din cauza reclamațiilor unor vecini ce nu puteau să doarmă noaptea din cauza zgomotului produs de acele petreceri, Dorin mergea cu alaiul său pe la restaurante și discoteci fără a mai face multă zarvă pe acasă. Avea cam patruzeci de minute până la cimitir așa că porni la drum cu pas întins. Era o noapte frumoasă de primăvară, cu lună plină și stele ce străluceau frumos pe bolta cerească. Acele nopți de aprilie erau cam răcoroase, de aceea Liviu se îmbrăcase cu un pardesiu negru, lung, croit cu gust, cu guler mare, ce la umeri avea ca niște epoleți prinși în niște nasturi mari negri, de asemenea jos la mâneci avea niște manșete modelate frumos, ce erau prinse în câte un nastur mare negru. Era de admirat Liviu cu statura sa atletică cum înainta prin noapte, însă chipul său tânăr cu trăsături frumoase bărbătești, era trist, pătruns de un aer grav, avea sentimentul că ceea ce urma să facă era de o deosebită importanță pentru el.  
 
Va urma...  
 
Referinţă Bibliografică:
CUMPĂNA DIN NOAPTE (2) / Eugen Oniscu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 2064, Anul VI, 25 august 2016, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Eugen Oniscu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Eugen Oniscu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!