Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Orizont > Portret > Mobil |   


Autor: Eugen Oniscu         Publicat în: Ediţia nr. 1741 din 07 octombrie 2015        Toate Articolele Autorului

ALFABETUL EMIGRANȚILOR (2)
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Cred că orice emigrant uneori e asaltat de gândul că este un străin în țara unde el a emigrat, că se află departe de casă și de ai săi. În astfel de momente simți un dor după acel acasă lăsat undeva în urmă sau după acel acasă ce există numai în visele tale și despre care crezi că într-o zi va deveni realitate, pentru că te vei întoarce și cu banii câștigați îți vei construi o casă, un loc al tău în care dorești să trăiești liniștit înconjurat de familie. 
  
Eram într-o seară în Alexanderplatz ce este o zonă centrală din Berlin ce mereu atrage mulți turiști datorită faptului că acolo se află multe magazine, hotele, restaurante, cafenele este de fapt un loc cu acel specific berlinez ce dă un farmec deosebit acestui oraș. Plimbându-mă printre toți acei oameni ce la ora serii erau pe acolo la un moment dat atenția mi-a fost atrasă de un tânăr ce avea în jur de treizeci de ani și cânta acompaniendu-se de chitară, cânta în limba engleză nu era german dar se adunaseră oameni destul de mulți în jurul său. 
  
Acel cântăreț era acompaniat de un om ce avea în jur de șaizeci de ani însă era un pitic nu se dezvoltase la o înălțime corespunzătoare vârstei lui, bătea din palme dansa câte puțin în timp ce acel tânăr cânta el invita oamenii ce stăteau și priveau la dans, interpreta foarte bine rolul unui bufon autentic amuzând lumea iar unii de dragul lui mai puneau câte un ban în acea husă a chitării. Cine știe ce era în inima bietului bufon atunci când amuza lumea, oare câte vise și aspirații ale sale se spulberaseră din cauza staturii lui, îi mai rămânea în viață doar un rol de interpretat și anume cel de bufon așa își câștiga existența, poate că era unicul mod prin care el mai putea câștiga o bucată de pâine. Îi priveam ochii ce exprimau o stare de bună dispoziție ce încerca să o transmită tuturor celor din jur, de asemenea fața lui exprima acelaș lucru, însă pe mine imaginea lui mă îndurera în loc să mă distreze, îmi dădeam seama că nu acela era rolul pe care el și l-ar fi dorit însă nu avea încotr-o trebuia să-l interpreteze cu pasiune pentru aș câștiga existența și cine știe poate că o parte din el găsea plăcere în ceea ce făcea, dar cu siguranță exista și durere în inima lui din cauza aspirațiilor sale strivite ca urmare a staturii lui. 
  
Vocea acelui cântăreț era melodioasă iar unele din cântările sale erau lente bine interpretate de el, nu știu de ce dar privindu-i fața ce avea o expresie de seriozitate amestecată cu melancolie și ascultându-l aveam impresia că el ca și mine și poate ca mulți alții în acele momente trăia acele sentimente ale străinului ce se află departe de meleagurile sale, și atunci îți pui întrebarea: Oare când mă voi întoarce acasă și în ce circumstanțe? Amintiri de demult mă cuprindeau din etapele vieții mele de emigrant cu zile de luptă și de asemenea momente de fericire, sentimente nostalgice îmi învăluiau întreaga ființă, mă gândeam că într-o zi toată peregrinarea mea prin Europa se va termina și voi sta acasă la gura sobei depănându-mi amintirile din Istambul, Madrid, Valencia, Berlin revizuind toate eșecurile și toate realizările din viața mea, iar atunci probabil că îmi voi da seama mult mai bine ca acum că tot acest proces al integrării în țări ca Spania sau Germania nu a fost altceva decât un șir nesfârșit de lecții ce aveam nevoie să mi le însușesc ca să mă pregătesc pentru viață. 
  
Însă uneori am înțeles unele lucruri greu a trebuit să mă lovesc de unele obstacole pentru a-mi da seama că de fapt din orice circumstanță nefavorabilă a vieții se poate învăța o lecție prețioasă, de asemenea și acele momente frumoase ce le-am trăit din punct de vedere material și spiritual mi-au rămas în amintirile mele legate de viața din străinătate. Apoi oamenii ce i-am cunoscut chipurile unora dintre ei sau imprimat adânc în memoria mea cu unii chiar m-am împrietenit având unele discuții interesante, am învățat lucruri bune de la ei. În tot acest drum prin viață am văzut de ce e capabil omul mă refer la binele pe care îl poate face sau de asemenea de răul de care e capabil să ți-l facă, și uneori chiar aceeași persoană în circumstanțe diferite te poate surprinde cu noblețe de caracter sau prin contrast cu răutate, iar mai mult de atât am văzut și trăit toată această luptă teribilă dintre a scoate cei mai rău din ființa mea sau a oferii cei mai bun. 
  
Cred că noi oamenii avem părți frumoase în ființa noastră așezate în noi de Dumnezeu pe care atunci când dorim le scoatem la iveală și asta ne face atât de minunați. Cred că omul este o conglomerare de bine și rău, de asemenea doresc să subliniez că există în străfundurile ființei noastre un om plin de răutate și egoism ce atunci când i se dă posibilitatea iese la iveală și doar în câteva clipe poate produce multă suferință celor din jur călcând în picioare tot binele pe care poate l-am clădit în ani de zile și cu multă trudă mă refer la relațiile între oameni precum cele de familie sau de prietenie. Există doar o singură putere în tot universul care ne poate transforma și poate învinge răutatea din noi cea a iubirii agape. 
  
Pot să spun că am trăit momente frumoase, nu îmi pare rău că am trăit ani de zile în străinătate, îmi dau seama că întâlnind atâtea diversități de caractere și mentalități, apoi analizând societatea occidentală în care am trăit pot să spun că am înțeles viața și oamenii altfel decât aș fi făcut-o dacă rămâneam în România trăind într-un cadru mai limitat. Mă revăd așa cum am început în Madrid având doar douăzeci și nouă de ani cu mintea prinsă în niște tipare cu care venisem din România întâmpinând dificultăți la început, apoi ușor învățând limba spaniolă, depășind anumite obstacole și începând să trăiesc și momente frumoase mai ales în Valencia orașul unde am trăit cei mai mulți ani în tot acest drum de peregrinaj prin străinătate. 
  
Iar în mintea mea a avut loc o lucrare de schimbare a mentalității și de lărgire a orizonturilor și acum uneori mă surprind prin faptul că unele lucruri acum câțiva ani le întelegeam atât de superficial vedeam doar la suprafață, iar acum pot să văd profunzimea lucrurilor așa cum cu ani în urmă nu bănuiam că ar exista. Mă refer la tot ce e legat de viață precum familie, prieteni, activitatea la locul de muncă, relațiile de societate, întreaga panoramă a vieții ce dacă o privești cu atenție descoperi lucruri atât de minunate și te îndrăgostești de viață și vrei să trăiești din plin orice clipă a vieții și să înveți tot mai mult din tot cea ce te înconjoară. 
  
Am mai scris despre faptul că în tot acest timp ce l-am petrecut ca peregrin am simțit mereu mâna cea bună a lui Dumnezeu asupra mea. În momentele de bucurie mai puțin pentru că cuprins de euforia momentului nu îmi mai dădeam seama de acest lucru însă în momentele grele când pur și simplu nu mai știam încotr-o să apuc atunci cu certitudine pot să afirm că Dumnezeu nu ma abandonat ci ma călăuzit și ajutat ieșind în întâmpinarea nevoilor mele cu soluții iar uneori cu sfaturi pline de înțelepciune ce îmi veneau fie pe calea gândurilor, fie prin câte un prieten ce îmi vorbea iar eu discerneam că de fapt acel om era port vocea lui Dumnezeu pentru mine. 
  
Am trăit apoi în Spania în acele momente de criză când toată bunăstarea materială a unei întregi țări s-a prăbușit deodată, am văzut oameni ce aveau o zonă a lor de confort în care unii se mișcau cu o deosebită plăcere și mândrie ignorând nevoile celor pe care ar fi putut să-i ajute. Însă deodată sau trezit în sărăcie fiind nevoiți să se mulțumească cu un ajutor social, sau neavând nici măcar atât și curios apelând cu disperare la cei pe care altădată ei îi luau în râs că nu au destul material și se mulțumesc cu puțin. Un astfel de om m-a sunat din Spania și mi-a spus: ,,Am nevoie de bani ajută-mă sau căutăm un loc de muncă sau pe cineva să mă împrumute cu o sumă de bani, căci tare repede se mai schimbă lucrurile în viață, am ajuns să cer mâncare de la Caritas.” De aceea e bine să nu disprețuim pe nimeni atunci când lucrurile ne merg bine și suntem prosperi nu putem știi ce se poate întâmpla în viitor. 
  
Sunt oameni ce atunci când cad de la prosperitate în sărăcie învață lecții prețioase iar când ajung să se reabiliteze le aplică în viață. Însă sunt oameni ce pur și simplu suferă iar când ajung din nou să prospere se comportă la fel sau mai rău, constați că nu au învățat nici o lecție ba mai mult se comportă mai rău ca înainte cu cei aflați în sărăcie. Cel puțin pentru mine îmi e greu să înțeleg de ce unii își însușesc lecții bune de viață iar alții nu trecând prin aceleași circumstanțe neplăcute. Oare ce se petrece în interiorul celor ce nu își însușesc acele lecții, eu cred că astfel de oameni în inima lor fie în prosperitate sau sărăcie rămân nefericiți pentrucă egoismul uman și răutatea nu ne aduc fericirea. 
  
Dar chiar acum când scriu stau și mă gândesc ce sunt toate aceste greutăți ale mele ce le-am întâmpinat dealungul vieții mele printre străini în comparație cu tot acest exod masiv al acestor oameni ce vin din Siria, Irak oameni ce fug de război și caută un nou început în Europa în mod special în Germania ce a devenit pentru mulți un tărâm de vis. S-a scris mult despre acești oameni sau făcut emisiuni, buni profesioniști în domeniu au analizat situația din toate unghiurile exprimându-și opiniile, de asemenea circulă diferite zvonuri precum că sunt infiltrați teroriști printre ei sau că de fapt prin intermediul acestui exod se urmărește o cucerire ideologică a Europei într-un cuvânt religia islamică să triumfe și dacă nu există altă cale atunci violența va avea ultimul cuvânt. 
  
Cred că astfel de zvonuri au un sâmbure de adevăr, de asemenea cred că din umbră se poate manipula tot acest exod pentru îndeplinirea unor scopuri meschine. Însă de asemenea cred că există mulți oameni nenorociți și copii suferinzi ce nu vor război și nici vărsare se sânge ci doar un nou început pe o cale pașnică și să se integreze într-o nouă cultură necăutând să-și impună propiile convingeri religioase prin vărsare de sânge. 
  
De fapt cred că există cel puțin două mentalități referitoare la acești refugiați care sunt într-un contrast izbitor. Prima este următoarea mentalitate pe care voi încerca să o redau prin prisma unei doamne cu un nivel înalt de educație ea îmi spunea: ,,Toți acești arabi ce trăiesc în mod aparent pașnic pe lângă noi nu așteaptă decât semnalul de a comite atrocități împotriva noastră nu vezi că mai toți au ceva fioros de războinici imprimat pe chipurile lor.” Cea de a doua mentalitate este acea de ai primi cu un umanism autentic pe acești oameni ce sunt în nenorocire, unii dintre ei au pierdut totul din cauza războiului nu mai au nimic și de aceea au nevoie de ajutor. 
  
Personal nu cred într-o cucerire ideologică din partea islamului asupra Europei pentru că profeția biblică ne spune că Dumnezeu prin Evanghelia Sa va triumfa, zilele acestea un prieten îmi spunea că poate Dumnezeu a îngăduit tot acest exod pentru ca aici în Europa acestor oameni să li se predice Evanghelia pentru că acolo în țările lor ar fi fost foarte greu de pătruns din cauza regimului politic. Oricum cartea Apocalipsei ne vorbește despre adoua venire în glorie a lui Iisus Hristos iar înainte de acest eveniment va avea loc o amplă predicare a Evangheliei tuturor popoarelor. Nu cred că există vreo religie sau vreun sistem ideologic la ora actuală care să poată anihila puterea Evangheliei și să împiedice planurile lui Dumnezeu pentru omenire, de asemenea nu trebuie uitat faptul că trăim în contextul marii lupte dintre bine și rău și de aceea nu înțelegem decât în parte din tot cea ce se întâmplă la ora actuală pe pământ. 
  
Eu personal am încredere că Dumnezeu în înțelepciunea Sa infinită este la cârma tuturor lucrurilor și chiar dacă aparent uneori răul triumfă e doar de scurtă durată, iar istoria ne învață că nimic și nimeni nu a putut vreodată să anihileze puterea Evangheliei pentru că este ca un foc aprins de Dumnezeu ce va arde până la capăt împlinind tot planul de mântuire. 
  
Oricum toți acești refugiați învață să pronunțe literele alfabetului emigranților într-un mod mult mai dur decât am făcut-o eu sau alții. Iar cu teroriștii infiltrați printre ei cel puțin aici în Berlin am văzut că germanii pot fi altruiști însă de asemenea pot fi și foarte duri și neînduplecați atunci când trebuie să ia măsuri extreme. Îmi spunea cineva că problema refugiaților este o temă foarte vastă, iar cei nou sosiți în Germania nu trebuie să formeze un ghetou și să se izoleze de cultura și societatea germană ci dimpotrivă trebuie să se integreze aici și să înceapă să trăiască ca germanii aportând lucruri pozitive. Deja s-a creat multă tensiune și au fost și incidente neplăcute, însă să nu uităm că cei mai mulți din acești refugiați ce vin sunt doar victimile unor jocuri meschine ce se desfășoare în spatele cortinei. Alfabetul emigranților implică de asemenea să stii să te integrezi în cultura țării în care emigrezi și mai ales să nu produci haos și dezbinare în societatea în care vii să trăiești. 
  
De altfel cartea Apocalipsei ne vorbește despre sfârșitul istoriei suferinței și a păcatului, iar apoi ne spune despre un nou început în cetatea lui Dumnezeu ce se va coborâ pe un nou pământ unde oamenii din orice popor vor avea acces liber nelimitat la izvoarele fericirii. Acesta este viitorul omenirii sau mai bine zis a celor ce îndeplinesc condițiile atât de clar scrise în Cartea Cărților. Ce se va întâmpla aici și acum? Este o întrebare care neliniștește pe mulți există o teamă de viitor teribilă de asemenea unii se întreabă care vor fi consecințele acestui exod masiv pentru economia Europei. Cred că doar viziunea noii lumi ce va veni ne va da forța să stăm în picioare înfruntând vicisitudinile vieții. 
  
Vestea bună a Evangheliei este că există speranță pentru viitorul omenirii nu vom fi abandonați în haos și distrugere, speranța noastră a tuturor pentru un viitor luminos se află într-o singură persoană Iisus Hristos despărțiți de El nu ne așteaptă decât haosul, întunericul spiritual, spaima pentru ziua de mâine și viitor, lumea în care trăim se prăbușește pe zi ce trece tot mai mult din punct de vedere spiritual și economic, ca indivizi avem nevoie să fim susținuți de Dumnezeu pentru a nu ne prăbuși și a rămâne în picioare având în inimile noastre credință, speranță și dragoste. 
  
Referinţă Bibliografică:
ALFABETUL EMIGRANȚILOR (2) / Eugen Oniscu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1741, Anul V, 07 octombrie 2015, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Eugen Oniscu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Eugen Oniscu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!