Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Manuscris > Povestiri > Mobil |   


Autor: Eugen Oniscu         Publicat în: Ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014        Toate Articolele Autorului

VASEA ( 2 )
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
„In perioada 1995-2000 lucram in Zaragoza si au inceput sa vina din Romania barbati si femei la munca, o adevarata avalansa de emigranti. In acel timp eu nu aveam o casa proprie, insa cei care veneau in doi, trei ani isi cumparau, barbatii muncind in constructii iar femeile in casa la curatenie isi cumparau de asemenea masini scumpe cu ajutorul creditelor oferite de banci, apartamente la fel, traiau confortabil iar dupa cativa ani de munca aici in Spania se hotarau sa faca o vizita in Romania plecau cu masina cea noua, se imbracau cu cele mai scumpe haine aveau cu ei camera video de filmat, isi aranjau sosirea la ora doisprezece ziua, soseau clacsonand cu putere pentru ca toti vecinii sa iasa si sa-i vada. Apoi oamenii ii intrebau: Cum va mers in Spania? Iar ei incepeau sa povesteasca lucruri reale dar exagerate si mereu scotandu-se pe ei in relief, cat sunt ei de iscusiti in toate neuitand sa mentioneze ca au apartament cumparat in Spania.  
 
Insa ce s-a intamplat acum in timpul crizei cei mai multi au trebuit sa dea inapoi la banci apartamentele, masinile si sa plece inapoi in Romania insa acum cu o masina de mana a doua sau cu autocarul. De asta data cautand sa ajunga la miezul noptii cautand pe cat posibil sa nu atraga atentia nimanui ca nu cumva aceeasi oameni in fata caruia se laudasera sa-i intrebe acum cum le merge si sa fie nevoiti sa spuna ca sunt falimentari. Omului nu ii place ca cineva sa-l intrebe cum ii merge in viata atunci cand lucrurile merg rau. Unii cei drept inca mai incearca sa supravietuiasca in aceste timpuri de criza insa foarte greu.  
 
Personal cred ca acest psiholog avea mare dreptate in ceea ce spunea. As mai spune ca criza pe unii exploatatori i-a daramat de pe pedestalul unde se cocotasera si priveau cu mandrie si o atitudine superioara pe ceilalti. Ma refer la micii exploatatori adica la cei ce luau oameni la negru la munca in constructii, de asemenea micile firme ce-si exploatau la maxim angajatii sii plateau foarte prost. Insa asa cum am citit undeva ca setea de putere si prestigiu a unor politicieni si oameni de afaceri din zilele noastre impletite cu lacomie a adus criza financiara . In final micii exploatatori ca si marii magnati ai lumii au aceasi inima de a acapara tot mai mult, strivind si exploatand vieti omenesti, diferenta este ca unii o fac intr-o sfera de influente mai mare iar altii mai mica,“ spuse Vasea iar Doru continua:  
 
,,A avut dreptate psihologul asa am facut multi trebuie sa recunosc desi e greu de acceptat acest adevar. Insa eu nu vreau sa m-ai repet greselile trecutului m-am saturat de strainatati si dupa contractul din Anglia despre care ti-am vorbit vreau sa ma intorc acasa cu bani si daca s-ar putea intr-o alta Romanie nu ca cea de acum ce, ma sperie. Contrastul cu viata din occident e prea izbitor dupa ce am trait atata timp in Spania, viata de aici si cea de acolo e atat de diferita. Pe de alta parte sunt naucit de cat de repede s-a prabusit economia Spaniei.“  
 
,,Este o lectie pe care spaniolii aveau nevoie sa o invete,“ spuse din nou Vasea. ,,Ce vrei sa spui ma surprinzi si de data aceasta? Intreba nedumerit Doru. ,,Am sa-ti explic cum vad eu criza asta a Spaniei. Cand am ajuns eu prima data aici in Spania stii cum se traia aici, de fapt ai prins si tu acei ani buni de belsug, iar toata prosperitatea li s-a urcat la cap spaniolilor, vazand ca vin din atatea parti ale lumi la lucru la ei atatea emigranti impinsi de saracie au inceput sa se creada superiori uitand de faptul ca au fost ajutati enorm de Uniunea Europeana au uitat si de generatia parintilor lor ce au emigrat prin alte tari prospere pentru a castiga o bucata de paine. Ei si-au zis noi suntem superiori tuturor acestor nenorociti de emigranti de aceea suntem asa de prosperi si atunci a venit criza peste ei si au inceput sa se trezeasca la realitate dandu-si seama ca sunt oameni ca si noi, iar acum emigreaza peste tot traind si ei ca si noi acele sentimente dureroase ale noului sosit intr-o tara straina unde trebuie sa incepa de la zero. Este o lectie pe care ei trebuie sa o invete sa nu mai priveasca cu superioritate pe cei mai saraci ca ei pentru ca toti suntem egali cel putin inaintea lui Dumnezeu.“  
 
Iar Doru urma: ,,Si eu ma gandeam ca pe undeva spaniolii erau vinovati de atitudinea pe care unii dintre ei o aveau cu strainii. Insa as vrea sa te intreb ceva si anume Romania in conditiile actuale ce sansa mai are de a porni pe un nou drum, spre un nou inceput cu adevarat prosper pentru oamenii de rand?“ ,,Am sa-ti spun in cateva cuvinte sa nu se mai lase oamenii obisnuiti atat de usor manipulati si spalati la creier. Mai ales cand este vorba de a vota.“  
 
Iar Doru intreba din nou: ,,Si crezi ca este usor sa-ti dai seama de jocurile politicienilor?“ ,,Uneori da, alteori nu depinde de personalitatea si harisma liderului care apare n fata multimilor insa trebuie urmarite roadele din viata sa ce anume a lasat in urma care ia fost traiectoria prin viata. Nu ma intelege ca trebuie cautat un sfant, orice om poate sa faca greseli si gafe insa exista o diferenta majora intre un om ce se lupta sa faca binele si are si esecuri si unul pervers din punct de vedere moral ce-si cauta doar binele propriu, trebuie alesi lideri ce au facut ceva bun pentru oameni.  
 
Acum la ora actuala cand ascult un lider, cand ii privesc ochii incep sa-mi dau seama mult mai bine ca altadata daca omul in cauza ii iubeste pe oameni si doreste sa faca ceva pentru ei. Insa partea dura este ca exista acuma atatea tehnici de manipulare a maselor incat uneori e destul de greu in a discerne adevaratii lideri insa nu imposibil. Am impresia ca noi romanii suntem usor de manipulat cel putin o anumita parte din noi. Revenind la intrebarea ta iti raspund da Romania poate pasii pe un drum bun cu un inceput slab este adevarat ce nu trebuie dispretuit pentru ca este in directia cea buna insa repet ca acest inceput sa se realizeze avem nevoie sa fim mai intelepti in a ne alege liderii sau conducatorii depinde cum vrei sa le spui. Nu este imposibil ca situatia economica din Romania sa inceapa sa se schimbe insa trebuie schimbata si mentalitatea unora,“ spuse Vasea iar Doru continua:  
 
,,Interesant tot ceea ce imi spui Vasea imi place cum gandesti pacat ca ti-ai irosit viata umbland de colo, colo fara capatai prin lume, puteai sa fii un cetatean de onoare in tara ta practicand ceea ce imi spui si influentandu-i pe multi din tara intr-o directie buna,“ iar Vasea spuse din nou: ,,Este adevarat ce imi spui uneori am unele procese de constiinta iar atunci ma gandesc la prima mea sotie cu care am avut doi copii, ne-am inteles bine a fost pe atunci o lunga perioada in care eu am stat linistit insa vezi tu hiba din fiinta mea mi-a adus pierzarea. Si sunt electrician de meserie doar am lucrat ani de zile in fabrici, in combinat pe timpul comunistilor insa am ales uneori atat de gresit in viata.  
 
Uneori ma cuprinde nostalgia vremurilor de odinioara si as mai dorii sa se mai intoarca timpurile cand eram cu prima sotie, oh cat am mai facut-o sa sufere plecam uneori plin de neastampar prin Romania nu veneam pe perioade mai lungi, lucram pe ici pe colo insa cautam cei drept aventura iar ea cu doi copii ce se mai chinuia, ma implora sarmana sa ma opresc sa incetez cu acest stil de viata in final divortul a fost inevitabil. O daca as putea cu mintea de acum si cu tineretea de atunci sa m-ai fiu alaturi de Camelia asa se numea prima mea sotie ce era plina de farmec si frumusete feminina naturala, nu ca unele femei din astea de azi ce apar mereu in mass media si sunt de fapt produsul chirurgiei estetice, si arata atat de artificiale. Uneori simt ca imi lipseste acel acasa minunat din acele vremuri.  
 
Daca as putea sa m-ai intorc timpurile inapoi as lupta cu hiba din fiinta mea pentru a putea trai o viata demna insa acum e prea tarziu lumea mi-a pus demult eticheta de vagabond iar eu simt placere pentru acest stil de viata asa ca ma avant mereu si mereu pe strazile vietii in cautarea aventurilor si a calatoriilor interminabile.“  
 
Discutia dintre cei doi se curma pentru ca muncitorii incepusera sa se ridice de pe sub mandarini trebuiau sa inceapa din nou munca in acea zi avusesera parte de o pauza mai prelungita mai mare ca de obicei din cauza caldurii mari din acea zi, mai aveau de terminat o buna parte din acel camp de pepeni. Doru se ridicase sa-si caute roaba, Vasea mai ramasese cateva momente intins cu capul sprijinit de tulpina mandarinului, cu ochii privind fix intr-un loc ganditor, adancit in el insusi fata sa exprima nostalgie ce era impletita cu un aer de ingrijorare, ramase cateva minute pe ganduri apoi se ridica si pornii cu pasi mari, pasind apasat spre randul sau.  
 
Muncitorii incepura din nou acel exercitiu istovitor incarcau roabele si apoi porneau spre remorca unii scoteau unele strigate de bucurie poate si datorita faptului ca mai aveau doar trei ore bune de munca si terminau acel camp si munca pe acea zi, se gandeau la odihna de acasa la partasia din jurul mesei la cina cu familiile lor. Vasea muncea mecanic, fara chef uneori mai lua pauze ramanand cu privirea atintita in zare. Asa munci zile la rand dupa acea discutie cu Doru nu mai glumea si nici numai conversa nimic cu nimeni lucra mai mult in tacere si tristete. De asemenea in apartamentul unde inchiriase o camera era la fel tacut si trist. Pana intr-o dupa amiaza de duminica cand era la plaja si in timp ce privea marea mediterana scaldata in razele aurii ale soarelui in departare vazu pe mare un vapor, dupa formatul vasului si dupa oamenii ce se aflau pe punte, Vasea intui ca trebuie sa fie un vas plin de turisti ce veneau sa viziteze Valencia.  
 
Iar Vasea privindu-l simti din nou acel dor de a pleca mai departe in fata caruia el se simtea atat de neajutorat, avea dorinta de a raspunde acelei chemari cel atragea spre alte meleaguri necunoscute surase privind in zare Vaporul ce se indrepta spre intrarea in portul orasului Valencia si gandi: ,,Mult nu mai stau eu pe aici inca putin iau banii si plec spre Lerida, acolo acum e de lucru la fructe de vara asa ca daca imi cheltui repede banii am o alternativa de a lucra si castiga altii. Ce sa-i faci asa sunt eu plasmuit sa umblu din loc in loc ca un vagabond.“  
 
In urmatoarea zi la lucru Vasea muncea din nou cu bucurie, ridica roaba cu pepeni si pornea cu pas vioi spre remorca glumind din nou cu muncitorii, iar spre seara striga la ei spunandu-le: ,,Haideti ma baieti ca parca voi aveti saizeci de ani nu eu, miscati-va mai repede ce vreti sa dormim pe camp in noaptea asta.“ Apoi rase cu pofta ca omul care a pus la cale o afacere buna. Iar din remorca de unde aseza pepeni Carlos striga: ,,Vasea es un valiente.“ Iar ceilalti muncitori izbucnira in ras bucurosi ca lui Vasea ii revenise buna dispozitie, iar cel mai tare ii incanta faptul ca Vasea in timp ce isi descarca roaba la remorca le mai povestea cate ceva hazliu.  
 
Peste o saptamana Vasea era intr-un autocar ce pornise din Valencia spre Lerida, asezat la geamul autocarului privea peisajul ce i se intindea in fata. Dupa un timp autocarul ajunsese intr-o zona desertica prin care serpuia drumul iar Vasea ramase cu ochii atintiti la orizont unde se vedeau niste munti iar deasupra lor albastrul nesfarsit simti ca calatoria ii face placere se asemui in mintea lui cu un vultur ce se inalta si se desprinde de pamant si zboara liber spre albastrul nesfarsit al cerului. Aceasta comparatie il umplu de placere si privind in zare zambii bucuros ca era din nou un calator prin viata, insa dorea cel putin in acele momente sa nu mediteze asupra tristului fapt ca el nu avea o destinatie in viata ci doar se avanta pe drumurile vietii impins de placerea aventurilor si drumetiilor nesfarsite.  
 
Referinţă Bibliografică:
VASEA ( 2 ) / Eugen Oniscu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1409, Anul IV, 09 noiembrie 2014, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Eugen Oniscu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Eugen Oniscu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!