Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Manuscris > Povestiri > Mobil |   


Autor: Eugen Oniscu         Publicat în: Ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014        Toate Articolele Autorului

VASEA
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Pe o plantatie de pepeni din Spania doua echipe lucrau la cules, prima echipa era formata din cei ce taiau curpenele pepenilor ce erau copti de obicei acest lucru il faceau batranii spanioli ce aveau experienta in domeniu si nu-i taiau de verzi. Din urma veneau cei ce duceau greul acestei munci, ce este una din cele mai grele din agricultura. Erau ecuadorieni si doi romani in acea echipa aproape toti pana in treizeci si trei de ani doar cu exceptia lui Vasea ce avea seaizeci de ani era de origine lipovean din Sulina inalt cu o statura atletica nu prea masiv insa cu o constitutie musculoasa, dadea impresia unui om muncit si calit in valtoarea vietii. Nu se lasa cu nimic mai prejos de cei tineri incarca roaba ce avea niste bare metalice sudate pentru a incapea cati mai multi pepeni si subt dogoarea soarelui puternic al verii mediteraniene inainta cu roaba pentru a nu ramane in urma cu randul sau. 
  
Muschii il dureau insa nu se oprea facea eforturi mari de a tine ritmul cu echipa, iar cand ajungea cu roaba la capat unde era remorca trebuia sa arunce fiecare pepene din mana in mana pana in remorca. Erau trei ecuadorieni ce stateau in permanenta langa remorca, si ca niste jucatori profesionisti de volei aruncau din mana in mana pepenii ce puteau cantari pana la unsprezece kilograme. Unul dintre ei cand il vazu pe Vasea cu roaba incepu sa strige: ,,Vasea es un valiente, ( Vasea este un viteaz, ) mai povesteste-ne ceva batrane din aventurile tale.“ Si incepura sa rada toti trei in hohote. ,,Acum muncim,“ spuse Vasea. ,,Da dar celalalt roman nu spune bancuri ca tine,“ ii replica unul din cei ce incarcau la remorca. ,,Este un roman mai serios,“ ii raspunse Vasea. ,, Da, dar tu ne esti simpatic,“ spuse un ecuadorian micut ce statea in remorca. 
  
Orele se scurgeau lent in timp ce muncitorii munceau titanic sub soarele dogoritor pe campul inconjurat de mandarini. In zare, la departare se vedea Marea Mediterana ce stralucea in bataia razelor soarelui oferind la orizont o priveliste magnifica pentru muncitorii ce trudeau din greu. ,,Gata ne oprim pentru pauza de masa,“ se auzi glasul sefului de echipa. Muncitorii lasara roabele si cu bucurie se desprinsera pentru ceva timp de acea munca titanica. Vasea impreuna cu Doru ce era din Constanta un tanar inalt, puternic ce avea in jur de treizeci si trei de ani, se asezara cu sacosele cu mancare la umbra unor mandarini. In loc sa se apuce imediat sa manance stateau putin sa-si traga sufletul, tot acel efort de a cara cu acele roabe etajate cu pepeni ii istovise. 
  
Cel putin Vasea se simtea frant, muncise mult poate prea mult pentru varsta lui muschii il dureau si simtea oboseala toropindu-i corpul, nici pofta de mancare nu avea bause apa multa si mancase pepeni in micile pauze ale muncii si numai avea pofta de mancare. Statea intins sub un mandarin cu capul sprijinit de tulpina copacului, purta pe cap o sapca de culoare maro pentru al proteja de soare de subt sapca ii cadea bogat pe ceafa si acoperindu-i urechile parul blond carliontat cu fire argintii, ochii sai de o nuanta verde spre albastru sclipeau plini de istetimea omului calit in valtoarea vietii, fata sa era brazdata peste tot de cute de asemenea fruntea sa avea riduri adanci, gatul sau era viguros, iar prin camasa albastra descheiata i se vedeau pectoralii ce erau ca tot corpul sau bine bronzati. Ramasesera un timp in tacere apoi Doru spuse: 
  
,,Nu-mi plac ecuadorienii astia imi par niste inapoiati coborati din copacii de prin jungla amazonica. Inchipuiesteti ca am lucrat ani de zile in constructii in echipe de spanioli si acum de nevoie din cauza crizei am acceptat aceasta munca unde pentru treizeci si cinci de euros muncim atat de greu dar asa cum ti-am mai spus astept un contract pentru Anglia si plec nu mai vreau sa stau in Spania.“ ,,Dorule te aud vorbind si te inteleg, asa suntem noi romanii plini de mandria noastra si asta se datoreaza faptului ca avem anumite calitati pentru munca si o agerime de minte specifica noua. Dar asculta-ma eu am umblat mult prin lumea asta, dupa revolutie prin nouazeci si trei am iesit din tara si de atunci tot umblu prin lume am fost in Turcia, Grecia, Germania, Italia, Spania am intalnit fel si fel de oameni cunosc natura omului, stiu ce poate omul ma refer la binele de care e capabil sa-l faca si de asemenea de raul pe care il poate face. 
  
Si iti spun ca gresesti in privinta ecuadorienilor intr-adevar sunt mai inapoiati ca europenii insa sau emancipat multi dintre ei aici in Europa. Insa trebuie sa recunosti si tu ca acestea cu care lucram nu reprezinta decat clasa celor de jos din Ecuador, au si ei oameni instruiti si capabili in orice domeniu. Mai demult intr-o ocazie am auzit marturia unui om ce venise din Peru in Germania si cand a vazut toate facilitatile, cu tot confortul si tot progresul unei societati moderne sau post moderne cum vrei tu sa o numesti, povestea bietul om ca ramasese ca vrajit pur si simplu extaziat. Iar apoi se duce omul dupa un timp in satul lui de langa jungla si incepe sa le povesteasca tuturor de acolo ce a vazut intr-o tara dezvoltata ca Germania iar oamenii de acolo nu il credeau aveau impresia ca le istoriseste ceva din domeniul fantasticului. Bineinteles omul imi povestea primele lui impresii de acum douazeci si sapte de ani cand a pasit prima oara in Germania. Acum am inteles ca in unele tari din America de sud lucrurile sau schimbat ma refer la tari precum Chile, Brazilia insa este trist faptul ca exista oameni bogati si oameni saraci. 
  
,,De ce totusi sustii ca noi romanii suntem cei mai rasisti, nu imi place afirmatia asta.“ ,,Sunt lucruri in viata asta Dorule ce trebuie sa le inveti tu insuti pentruca oricat ti le-ar spune altii ai sa spui ca acei oameni din Peru ca totul nu este decat o inchipuire.“ ,,Vasea cu tine nu poate nimeni cand e vorba de discutii pe toate le stii imi dai impresia unui om ce a vazut multe in viata si a trecut prin multe. Dar am eu impresia ca ti-a placut sa vagabontezi prin lume . Te-ai ales cu ceva din atata umblet in afara de experienta ma refer la partea materiala a vietii,“ spuse Doru. 
  
,,Cu mare lucru nu, am castigat mult si am cheltuit mult de asemenea am mai trimis la copii insa cum bine ai observat mi-au placut petrecerile si calatoriile. Am divortat de trei ori de fapt nu eu am divortat ci femeile ce le-am avut m-au lasat, in total am cinci copii insa sunt mari acum unii la casele lor insa nu ma am prea bine cu nici unul pentruca mamele lor le-a bagat in cap ca eu sunt un vagabond ce o ia din loc cand tie lumea mai draga si nu se poate conta pe el. Si intr-o oarecare masura asa este stau un timp intr-un loc ma supun tuturor normelor sociale si familiale insa deodata imi vine acel dor de a vagabonta si doresc sa fiu doar eu liber fara responsabilitati sau restrictii si atunci nu mai stau pe ganduri ci plec. Pana sa se deschida granitele din Romania am umblat prin diferite judete din tara muncind diverse munci sezoniere, dupa revolutie insa am plecat. La inceput veneam mai des in tara pentru ca asteptam ceva de la noile figuri politice de pe scena politica a Romaniei. Credeam sincer ca Romania o va lua in directia cea buna ca ne vom descurca si noi altfel ma asteptam la dezvoltare si cand colo te uiti in urma dupa atatea ani de asa zisa democratie in ce hal a ajuns Romania nu iti vine sa crezi si cand stiu ca totul a inceput cu un tatuc al nostru al romanilor ce avea un zambet larg in care parca ne-ar fi cuprins pe toti romanii. 
  
Si atunci si eu ca multi altii am zis el este conducatorul nostru, el trebuie sa ne calauzeasca spre lumina, civilizatie, prosperitate si libertate. Inchipuieste-ti chiar si pe mine m-a inselat atunci am crezut in acel inceput al Romaniei insa cand mi-am dat seama si m-am trezit ca naucit si am inteles carei jocul ca de fapt este vorba de manipulare si spalare la creier atunci am plecat scarbit din Romania. Nu inteleg nici acum cum e posibil ca atunci cand vorbesc cu unii romani despre aceasta personalitate politica a inceputurilor noastre numite democratice si le spun care a fost jocul lui mult mai pe larg le explic cu lux de amanunte unii se supara il vad si acum ca pe un om nemaipomenit cu o aureola a democratiei pe cap. Nu pot sa inteleg astfel de oameni imi dau seama ca acest soi de oameni candva in trecut ca si mine au fost manipulati, spalati la creier, dar faptul ca dupa atatea ani tot la fel il vezi si nu te mai trezesti asta chiar numai pot intelege nicidecum. 
  
Pe de alta parte la ce s-a ajuns la ora actuala in Romania ma refer la ce fac aceste figuri politice interesante de astazi ai putea sa scrii un roman in cinci parti cu epilog in care sa impletesti tragicul cu comicul. ,,Ai dreptate Vasea s-a pierdut bunul simt si educatia cea mai elementara, dar nu uita ca si aici in Spania cazurile de coruptie sunt multe si ajung chiar si printre politicienii lor de vaza,“ spuse Doru. 
  
Se apropie de ei seful de echipa un ecuadorian mic de statura si vorbaret pe nume Carlos. ,,Va odihniti bine, uite ce am hotarat noi sa m-ai stam doua ore ca sa treaca zaduful zilei apoi ne apucam de treaba ce zici Vasea esti de acord de ce nu vii cu noi sa ne mai povestesti ceva sa radem putin.“ ,,E bine asa Carlos ne odihnim ceva mai bine insa acum nu pot veni cu voi am intrat aici cu prietenul meu intr-o discutie si vreau sa o duc la capat m-am infierbantat putin si vreau sa-mi exprim opinia pana la capat,“ spuse Vasea. Carlos se indeparta razand. 
  
,,Vasea pentru noi tinerii sansa de ati mai face un viitor numai este in Romania,“ spuse Doru. ,,Eu zic ca se poate si in Romania si nu ma contrazic cu ce am spus mai inainte daca ai parinti buni ce te dau sa inveti si sa iesi cu ceva scoala si o profesie buna te poti integra bine in societate si trai decent nu vei fi platit ca in occident este adevarat dar pe de alta parte nu vei suferi cum tu stii ca sufera un emigrant cand incepe de la zero in alta tara. Sau daca ai parinti care dispun de ceva bani si investesc intr-o afacere te poti implica si castiga frumos aud ca se castiga bine cu albinele. Insa daca esti un tanar sarac fara prea multa scoala sa zicem cu o oarecare meserie nu este bine sa ramai in Romania ca sa muncesti pe un salariu de mizerie, cel mai bine este sa iesi in occident sa incerci sa muncesti cinstit si sa traiesti o viata decenta pentru ce sa te chinui in Romania chiar daca viata de emigrant iti aduce la inceput si suferinta insa stii ca mai tarziu iti va fi bine. 
  
Pe de alta parte daca vii cu bani din afara in tara tu iti faci o casa, ai o familie incepi pe cont propriu o afacere platind decent muncitorii iar oamenii te vad, te admira si invata de la tine cum este viata in occident. Dar hai sa-ti spun ceva eu sunt un vagabond nu am agonisit mare lucru dar tu si cati ca tine dupa zece ani de Spania muncind in constructii nu aveti bani stransi si aveti nevoie de o alta tara prospera ca sa munciti si sa strangeti bani si ce veti face daca dupa inca zece ani veti fi exact in aceasi situatie adica fara bani. Stii greseala celor mai multi romani de pe aici a fost ca au dorit sa traiasca la nivel cu spaniolii in vremurile bune si acum cand s-a prabusit sistemul economic numai stiu incotr-o sa apuce, iar cei mai multi incep sa priveasca peste granitele Spaniei. Iar eu iti spun ca multi din cei ce vor pleca o vor duce tot asa cheltuind tot ce castiga si urmarind imitarea traiului cetatenilor tarilor unde vor emigra, viata traita pe picior mare are costul ei. 
  
Asculta-ma daca vrei sa ai o situatie buna material nu mai repeta greselile trecutului desi eu sunt ultimul indicat sa-ti dau acest sfat. Dar hai sa-ti povestesc ceva comic si in acelasi timp foarte real, de aici daca esti un baiat inteligent si cred ca esti desi mai ai de invatat unele lucruri, poti intelege o mare lectie de viata. Intr-o zi eram si eu impreuna cu aproximativ o suta cinzeci de romani adunati intr-o cladire special amenajata pentru astfel de intalniri scopul nostru era sa ascultam un psiholog de origine spaniol insa sa stii ca m-a impresionat ceea ce el ne-a invatat nu am sa-ti redau tot ce eu am retinut de la el ci doar acea parte care eu consider ca pentru tine acum este foarte importanta.“ 
  
Va urma 
  
Referinţă Bibliografică:
VASEA / Eugen Oniscu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1405, Anul IV, 05 noiembrie 2014, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Eugen Oniscu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Eugen Oniscu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!