Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Eseuri > Mobil |   


Autor: Emil Wagner         Publicat în: Ediţia nr. 2069 din 30 august 2016        Toate Articolele Autorului

Profesor de ... de toate.
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Este Duminecă. Ca de obicei pe la 10 eram în faţa calculatorului care, nu întâmplător, are telefonul alături. Nici nu s-a încălzit bine calculatorul că a sunat telefonul. Am răspuns imediat. Era un fost coleg de facultate. După bineţe a atacat direct subiectul; ce s-ar fi întâmplat dacă profesorul de ... ar fi predat despre ... Am rămas tablou interpelând; Dar ce-ţi veni?  
- Păi în articolul tău de ieri „Învăţ sau dezvăţ” susţii că profesori ar trebui să se rotească, acelaşi om predând diferite discipline an de an.  
- Da, am accentuat ceea ce nemţii au făcut cam cu-n secol în urmă. Nu am exprimat părerea mea.  
- Dar totuşi cum poate profesorul de arhitectură să predea matematică?  
- L-ai vedea tu pe Gâgă (profesorul nostru de matematică G.G.Comstantinescu) construind cu mâna lui casa în care locuieşte?  
- Iar baţi câmpii. Cum îţi veni această tâmpenie.? Fiecare cu meseria lui!  
 
N-a fost singurul telefon cu acelaşi subiect. Mulţi colegi şi-au reamintit brusc de mine. Curios este că nimeni nu a comentat în scris ca să poată începe o eventuală controversă, un schimb de păreri. Se pare că Facebook reprezintă numai un schimb de poze nu o adevărată socializare.  
 
Dar să lăsăm filosofia. Facebook a început să devină ceva mai interesant de când politicienii îşi prezintă unele păreri. Nici acolo n-am perceput vre-o părere. Toţi, dar absolut toţi, sunt pentru-contra la tot ce afirmă orice ar fi. Aşa-i românul! Fi-miu americanul este în controversă activă cu Trump la care participă milioane. Cum de le poate răspunde Trump la ţoţi? Probabil are o armată de secretari.  
 
Dar problema este interesantă. Poate un erudit fizician să predea matematică? Nici cuţu n-ar crede că profesorul de rusă poate preda artă teatrală. Dar un fizician cunoaşte în amănunt matematica aplicată, iar studentul n-are ce face cu matematica înaltă a matematicienilor.  
Bauhaus este o academie care pregăteşte meseriaşi de înaltă calificare. Cam ceea ce astăzi ar fi un ucenic într-o fabrică de automobile robotizată.  
 
Vă rog să facem împreună efortul de a ne plasa în Germania anului 1919. Rănită după un greu război mondial, Germania avea nevoie de mână de lucru nu oameni de înaltă ştiinţă. Şi totuşi arhitecţi, actori, regizori chiar sculptori şi pictori sunt necesari. De ce nu şi ebenişti care sunt un fel de dulgheri pentru mobilă. Nu poţi face o operă monumentală fără să o mobilezi. La ce ar folosi?  
Pe de altă parte academia Bauhaus s-a născut din nimic. Studenţi cu duiumul, profesori; de unde?  
Conducerea locală a adunat un pâlc de oameni cu experienţă constituiţi în corp profesoral al noii academii care va pregăti viitorii arhitecţi de renume.  
Au început cu începutul, cum este şi firesc. O mie de studenţi tineri şi viguroşi sub conducerea pâlcului de specialişti cu mistria în mână şi-au construit o clădire-şcoală şi locuinţe pentru toţi. Nu baţi din palme şi devii dintr-o dată constructor. Mortar poate face un necalificat. Dar zidăria trebuie făcută cu cap. Şi mai sunt instalaţii, mobilier, ferestre şi uşi, etc. În pauzele de odihnă pâlcul de specialişti deveneau profesori ca apoi să redevină maiştri îndrumători. Este mai mult decât firesc.  
În al doilea an o altă mie de tineri vânjoşi încep prin hei-rup studenţia. Aveau de acum scoală şi cămine. Studenţii de anul 2 erau de acum maiştri de şantier şi-şi putea acorda un timp mai lung studiului. Profesorii, fără a părăsi şantierul care era baza pregătirii viitorilor specialişti aveau mai mult timp să se pregătească şi ţineau cursuri din ce în ce mai documentate. Dar toţi trebuiau efectiv să se priceapă la orice deoarece obiectivele de producţie se diversificau. Au apărut fabrica de ferestre, de mobilă, chiar turnători în bronz pentru obiecte sanitare şi statuete. De toate pentru toţi cu forţă de muncă tânără şi vânjoasă.  
În al treilea an teatrul era terminat iar studenţii deveneau actori şi regizori, creând prin spectacolele prezentate publicului larg, venituri suplimentare pentru tot ce nu se putea realiza local. Totodată parcurile, holurile apoi sălile au fost mobilate cu picturi şi sculpturi făcut de învăţăcei.  
 
Şi astăzi sistemul de învăţământ în academia Bauhaus a rămas aceealşi iar profesori se pot înlocuii unul pe altul predând fiecare mai multe discipline. Dar una singură pe an spre a avea logică ci uniformitate în exprimare.  
 
Ce este rău în asta?  
Din contră absolvenţii erau căutaţi ca pâinea caldă. Recent studenţii din primul an au sarcina de a construi acum şi mobila un muzeu cu realizările arhitecţilor şi a altor specialităţi absolvenţi locali de prestigiu, ca opere mondial recunoscute.  
Garantat că nici unul dintre ei nu a rezolvat sistemul de ecuaţii ale undelor pe care eu le-am studiat amănunţit doi ani întregi deşi se ştia precis că nu au soluţie. Studenţii academiei Bauhaus nu au auzit de la profesori lor nimic din ce nu le foloseşte în meseria aleasă. Este o prostie să încarci memoria cu elemente pe care nu le întâlneşti în viaţa activă. De aceea începutul studenţiei ar trebui făcută cu ; ascuţirea degetelor. Adică preluare îndemânării de a face ceea ce apoi înveţi să faci mai bine.  
 
Ar fi bine ca; cine are urechi să audă. U student pregătit cu ce aşteaptă ofertanţii locurilor de muncă are şanse mai mari de angajare. Nimeni nu cere soluţionarea teoretică a diferitelor probleme ci aceea pragmatică. Ori profesorii noştri academicieni sau eminenţe nu se pot coborî a lua mistria în mână ca să simtă ce necesită un actual om de înaltă calificare.  
 
Este adevărat că, în Germania am obţinut recunoaşterea diplomei dată de Politehnica Bucureşti cu întoarcerea poştei deşi în landul Wurtenberg nu se recunosc diplomele emis de aproape jumătate din universităţile ţării. Dar ce folos. Loc de muncă nu am căpătat.  
 
Referinţă Bibliografică:
Profesor de ... de toate. / Emil Wagner : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 2069, Anul VI, 30 august 2016, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Emil Wagner : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Emil Wagner
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!