Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Eseuri > Mobil |   


Autor: Emil Wagner         Publicat în: Ediţia nr. 2056 din 17 august 2016        Toate Articolele Autorului

Maiestate
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
In limba latină, preluat şi în franceză, cuvântul maiestate (maiestas, majeste) este un substantiv comun care reprezintă un om impunător care trezeşte admiraţie şi respect. Dese ori, când întâmplător schimbăm un cuvânt cu un asemenea om simţim parcă nevoia de a lua poziţie de drepţi cu baterea călcâielor. Regretata principesă Ana a luat chiar această poziţie în faţa Regelui Mihai, in loc să facă reverenţa normală într-un salon, când i-a fost prezentată. Puţin după aia şi-au unit vieţile cu toate că regele fusese între timp izgonit cu ură de conducătorii temporari ai poporului care-l iubea. Dar nu despre asta este vorba. 
  
Un om normal poate beneficia de maiestate. Ea se simte la simplul contat cu cei din jur Este în fapt un efect al educaţiei, al celor 7 ani de-acasă. Am întâlnit un astfel de om în faţa unei vitrine în Germania. Remarcând că privim la acelaşi obiect, mai deosebit, mi-a spus câteva amănunte folosind dialectul local. Politicos i-am răspuns în germana literară. Imediat a continuat discuţia în limba literară înlăturând familiarul „per tu” specific dialectului local. Ambii ne-am comportat maiestic, cum de fapt ar fi normal să se comporte oamenii în societate. 
  
Deşi vocabula fălos poate fi interpretată ca reprezentând un om impunător, măreţ, impozant ea rămâne antipodul noţiuni de maiestate. Cuvântul de provenienţă este fală, în sens de strălucire, măreţie, glorie, faimă sau renume, dar vocabula fălos sună peiorativ chiar jignitor cu sensul de trufie, îngâmfare, orgoliu sau mândrie. 
  
„Naşul, în măreţia sa, lipeşte cu fală mia de dolari de fruntea lăutarului.” O expresie larg folosită, dacă nu în literatura românească cel puţin în jargonul gazetăresc şi-n vorbirea curentă. Nu înţeleg pe cine preamăreşte cel ce se exprimă astfel; bogăţia infamantă a naşului sau indecenţa mirelui care chiuie cu braţele în vânt la această acţiune. 
  
Dacă numeşti asta cutumă, obicei oltenesc din străbuni, ai o foarte proastă impresie despre strămoşii şi părinţii care ţi-au dat viaţă. Tu nu eşti rezultatul unui chef, chiar de proporţia miilor de invitaţi. Mămica şi tăticul tău au muncit nu au chefuit ca să te crească. Poate, la sărbători, şi-au permis un păhărel de tărie la masa festivă cu o costiţă la grătar după o supă slabă de găină bătrână. Iar tu faci, dacă nu zilnic săptămânal, un mic dar fălos chef la care chemi suta de prieteni de pahar. Nu este de loc maiestos, deşi te consideri superior unor adevărate maiestăţi. 
  
Daţi-mi voie să mă dezbrac de educaţia primită şi să intru în pielea unui fălos milionar de carton. Nimeni n-ar mai fi ca mine. Sunt peste Legi, peste oameni şi omenie, peste cutume şi obiceiuri. Normal că astfel sunt „per tu” cu toţi cei din jur. Doar toţi îmi pupă ciubotele cu scârţ. 
  
„Bă milionarule, crezi că-mi eşti egal? Eu am miliarde la saltea. Pe tine te cumpăr cu solzi cu tot! Uite cum îmi fac ţigară din bancnota de un milion de lire şi o fumez în faţa ta.” 
  
Cam aşa ar arăta un distins discurs al unui fălos. Şi auzim astfel de discursuri zi de zi la televizor, chiar şi la emisiunile din Casa Poporului. 
  
Miliarde la saltea! Nu-i o vorbă goală. Orice ban neinvestit în locuri de muncă este ban ţinut sub saltea, neproductiv. Salteaua în speţă este paradisul fiscal în care făloşii îşi feresc agoniseala de impozitul datorat statului. Dă doamne un cutremur ca cel din Pompei care să îngroape în scrum toate băncile din Panama. Nu că aş avea ceva cu panamezii care, parcă, au câştigat şi o medalie la Olimpiada în curs. Ţine-i doamne să trăiască mai bine ca noi, dar fă scrum toţi banii din bănci că multă nenorocire mai aduc transformând oamenii normali, maiestoşi prin educaţie, în făloşi isteţi putrezi de bogaţi. Cocoşii îngrăşaţi sunt buni în supă nicidecum ca mânuitori de punguţe cu doi bani. 
  
Mulţi, prea mulţi, consideră că noţiunea de maiestate, mai ales sub forma franceză de majestate, se referă inclusiv la casa regală. Da, de regulă, casele regale, mai curând spus familiile regale, sunt compuse din membrii educaţi normal, maiestoşi în ţinută şi comportare. Există şi unele excepţii chiar şi în familia regală de România cum ar fi principesa care a organizat lupte de cocoşi (am ce am cu cocoşii buni de supă, dar nici să-i pui să se lupte cu gheare de fier de parcă ar fi aleşi prin milioane şi milioane de voturi). 
  
Fostul nostru rege, gonit de tacurile sovietice, cât şi fiica lui mai mare sunt maiestăţi înnăscute. Pe lângă educaţia desăvârşită efectuată direct de regalele lor mame, munca din fragedă copilărie i-a format oameni adevăraţi. Sunt astfel maiestăţi, nu prin rang social, ci ca membrii merituoşi ai societăţii. În ţară, cu toată republica care ne-a fost adusă în aceleaşi tancuri după veacuri de domnitori viteji există milioane de maiestăţi care trăiesc şi muncesc fericiţi în cuibuşorul lor sărman. O maiestate nu se plânge, nu cârteşte ci mulţumeşte Domnului Dumnezeului Lor pentru puţinul care le-a fost hărăzit. 
  
Un principe al coroanei Engleze se consideră urmaş al domnitorului ţării Române Vlad Ţepeş, care a domnit cu veacuri în urmă. Această înrudire poate fi o dovadă a tradiţiei monarhice din ţările Româneşti. Transilvania a fost este şi va fi oricum raiul pe pământ, iar Bărăganul grânarul Europei. 
  
Probabil există maiestăţi, adică oameni normali, şi printre republicani. Calitatea de om nu este cu nimic afectată de forma de guvernământ a ţării. Din păcate omenia nu este calitatea pe care o caută cei care fac listele de candidaţi. Din contră. Obrăznicia, interesul şi spiritul de mândrie, caracterizat în sintagma „cine mi-s eu” ne determină pe toţi să ne lăsăm influenţaţi direct sau indirect la votare. Pur şi simplu nu avem modele, iar credinţa fără zeii ei piere. 
  
Ce-ar fi să ne refacem zeii incluzând în proiectul de ţară visat şi posibilitatea unei monarhii constituţionale cu constituţia din 23, care se pare a dat roade, ca bază? 
  
Referinţă Bibliografică:
Maiestate / Emil Wagner : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 2056, Anul VI, 17 august 2016, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Emil Wagner : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Emil Wagner
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!