Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Manuscris > Foileton > Mobil |   


Autor: Emil Wagner         Publicat în: Ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015        Toate Articolele Autorului

Victoraş versus Mutu
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Vă rog să luaţi prezentul foileton drept ce este. O proastă operă literară. Orice potrivire cu situaţii reale este pur întâmplătoare şi nu m-am referit la ea. Este analizată starea unei ţărişoare oarecare, poate provenită din marea populaţie Tracă a istoriei arhaice de demult.  
 
Daţi-mi voie să încep cu un banc:  
 
La 24 februarie 1848, în timpul insurecţiei, o mulţime de tineri revoluţionari, cu ideile confuze încă, alergară într-un suflet în faţa casei poetului Alphonse de Lamartine, strigând cu putere:
- Jos Lamartine! Jos trădătorul! Vrem capul lui Lamartine!  
 
Fără a-şi pierde cumpătul, Lamartine ieşi la fereastră şi le spuse:  
 
- Nu sunt de acord cu "Jos trădătorul!", dar sunt de acord cu voi că vreţi capul meu. Sunt convins că v-ar face un mare serviciu să aveţi capul meu în loc de al vostru, deoarece aţi putea judeca mult mai limpede situaţia. Aţi fi mai calmi şi mai înţelepţi!  
 
Mulţimea a început să râdă, iar în clipa următoare l-au ovaţionat pe marele poet al Franţei.  
 
 
 
Oare ştim ce semnifică versus ? Nimic altceva decât un vers, al unei poezii sau al unui poem. Totuşi a fost folosit de mari poieţi latini în conjuncturi speciale. Citez din dex.ro:  
 
  1. FACIT INDIGNATIO VERSUS (lat.) indignarea făurește versuriIuvenal, „Satirae”
  2. QUIDQUID TENTABAT DICERE, VERSUS ERAT (lat.) orice încearcă să spună era versOvidiu, „Tristele”
Primul citat este dat în sensul peiorativ, apare că versul este stimulat de nemulţumire, de revoltă. Al doilea, din contră, ridică în slăvi în sensul că „orice spune sună ca un dulce vers”.  
 
În consecinţă eu dau noţiunii de versus o relaţie de ambiguitate care mulţumeşte şi totodată irită.  
 
Situat între două nume proprii sugerează o dublă relaţie funcţie de sens. Disputele polemice dintre cei doi sunt şi funcţie de caracteristicile fiecăruia. Cu totul altă situaţie decât „Victoraş contra Băse” care se mâncau între ei cu alte „bâte”. Mutu poate fi fotbalist dar nicidecum bătăuş.  
 
Victoraş este foarte, foarte vocal. Are pentru oricine şi orice o revărsare de „versuri” pe care le puteţi interpreta după citatul 1 sau 2 cum vă este firea. Mutu este mut, probabil din fire. Vorbeşte doar când nu are încotro. Dar tot a cerut „funcţia” lui Victoraş cînd acesta s-a îmbolnăvit într-atât încât Preşedintele Traciei şi DNA se ocupă personal de sănătatea sa. Ce să-i faci om de suprafaţă.  
 
Recitiţi vă rog bancul ca să faceţi legătura.  
 
Nu mai este cazul să vă spun ce a cerut Victoraş de la Mutu. Dar sper să-i vină mintea cea de pe urmă a rumânului la cap dacă nu-l poate chiar înlocuii cu capul la care tânjeşte.  
 
Serios glumind, în ţara asta toţi au fost culeşi nu aleşi. Ne aflăm numai în treabă când cheltuim sănătatea, şcolile salariile ţării pe mici şi găleţi. De ar fi măcar găleţile pline cu palincă! Aviz pentru anul electoral 016.  
 
Odată avem şi noi un Mutu cult în fruntea ţării. Practic, de când am gonit regele nu am mai avut asemenea minuni. În timpul regatului aveam oameni culţi până şi prin ministere sau chiar înalţi demnitare de partid. Nu mă joc cu nume dar ştiu multe care merită să fie pomenite. Din 1950 însă toţi, dar absolut toţi oamenii mari nu au depăşit nivelul elementar. Înalta Academie de Ştiinţe Politice absolvită de politicieni avea şi are un instrument special pentru nivelul de cultură al absolvenţilor. Se cheamă pluviometrul iar meteorologii măsoară astăzi cantitatea de apă de ploaie căzută în perioade de secetă cu el. Astăzi e şi mai rău. Ca să poţi deveni ministru ai nevoie de o diplomă obţinută prin plagiat. Şi aceşti „diplomaţi” în drept, economie sau chiar tehnică ştiu tot ca Victoraş al nostru suferind de genunchi. Nici el nu mai ştie care, dar se tratează în Tracia!  
 
Mutu este dascăl de profesie. Un dascăl competent care nu are nevoie de „curriculum politic” impus învăţătorilor de toate gradele de „politic” care le ştie pe toate. Oare de ce mai fac şcoală profesorii dacă nu sunt lăsaţi să predea ce au învăţat? Că nu degeaba şi-au frecat cotul de bănci zeci de ani cum o fac şi politicienii, dar fără efect. Ei bine acest dascăl cum chiar el se intitulează, are încredere în interlocutor şi toţi care primesc această încredere returnează încrederea primită. Este o zicală a saşilor :”un bărbat, un cuvânt” De ce numai bărbaţii pot fi de încredere nu a putut traduce nimeni. Dar putem avea încredere în plagiatori şi mincinoşi indiferent de sex sau apartenenţă politică? Ei bine Victoraş este campion al plagiatorilor cât şi al mincinoşilor. De aceea nu se mai consideră demn să conducă partidul cu care s-a ridicat şi se limitează „numai” la întregul popor pe care l-a înşelat.  
 
Lipsa de încredere specifică hoţilor care se tem şi de umbra lor, este astăzi politica oficială a tuturor partidelor. Toate au baronii lor care taie şi spânzură în fiefuri, însuşind-uşi merite şi bunuri necuvenite. Nu au încredere nici măcar unul în altul deşi formează împreună şleahta hoţilor de drumul mare.  
 
Victoraş a strâns în jurul lui, în coaliţii, partide care, pentru avantaje politice şi economice, îi cântă în strună. Este de nezdruncinat deoarece nici un om cinstit nu este acceptat. Şi cu această şleahtă trebuie să lupte un om care vrea să readucă încrederea între oameni odată cu bunăstarea. Reuşita lui pare îndoielnică deoarece nu mai există în fruntea ţării oameni care să merite încrederea. Partidul prin care a ajuns preşedinte are, ca toate celelalte, leprele sale. Deşi comparativ mai puţine nu poate câştiga însă încrederea unei largi majorităţi ai oamenilor cinstiţi.  
 
Cu aproape 2 secole în urmă un lider al PSD european, pe nume Karl Marx a venit cu năstruşnica idee „proletari din toate ţările uniţi-vă” Prin proletari înţelegea oamenii necăjiţi care caută un loc de muncă spre a avea cu ce îşi hrăni familia şi odraslele. Ei bine nu a reuşit deoarece alt lider, pe nume Stalin, a manevrat în aşa fel că a acaparat puterea proletarilor uniţi efectiv. Unirea aceasta a devenit cea mai cruntă dictatură în care au trăit şi părinţii noştri. De-un sfert de veac măriile şi-au schimbat pălăriile, PCR a devenit PSD care neavând absolut nimic cu PSD-ul lui Marx conduce ţara prin minciună şi înşelătorie stabilite prin frică. Da frică de aşa numitele servicii care află tot, ştiu tot şi fac tot. Frica era normală în epoca Ceauşu când spunerea unui banc te putea costa chiar viaţa. Azi serviciile nu mai au puterea de odinioară dar tot omul tot se teme. Frica a fost introdusă şi de o justiţie dirijată politic. Mai ieri o biată femeie şi-a cerut drepturile de la o judecătoare a tribunalului suprem. Consecinţa a stat arestată preventiv mai mult de o jumătate de an după care s-a dat sentinţa că este nevinovată. Drepturi nu a primit şi s-a neglijat voit amintirea lor. Oricine poate fi oricând în situaţia acelei femei care a fost larg popularizată. Toţi ştiu cine este cauza suferinţelor pe nedrept ale femeii, dar nu o arată cu degetul deoarece este pusă acolo de Victoraş, personal sau prin partidul care a fost al lui.  
 
Culmea este că un parlamentar sau chiar prim-ministrul nu pot fi schimbaţi potrivit legilor pe care ei însăşi le-au făcut ca să-şi apere scaunele. Suntem la discreţia mincinosului până la noi alegeri. Şi probabil şi după aceea deoarece marele mahăr care a măsluit alegerile precedente, mâna dreaptă a lui Victoraş, condamnat de justiţie, conduce astăzi partidul şi bineînţeles va fura voturi cât poate.  
 
Partidul care l-a generat pe Mutu are mâinile legate tocmai de Mutu care nu admite cumpărarea de voturi în parlament. Un om cinstit îi crede pe toţi din jur la fel de cinstiţi. Funcţiile de ministru se obţin numai prin câştigarea unor voturi în majoritatea diriguitoare. De exemplu ministrul de interne a adus coaliţiei 60 voturi în parlament, ministrul agriculturii alte 20. Nu-i o jucărie. De aceea ţara are astăzi complet inutil zeci de ministere pentru ca toate partidele satelit care colaborează cu Victoraş să capete funcţiile promise. Şi jumătate din ministere ar fi prea mult. Mutu, chiar dacă ar admite promisiuni neserioase nu are cum să le facă deoarece bunăstarea ţării nu se poate face cu cheltuieli nesăbuite. Ştie orice gospodar. Prima Lege pe care Mutu ar promulga-o bucuros ar fi reducerea la jumătate a parlamentarilor şi a ministerelor ţării. Prin asta se pot efectiv dubla salariile dascălilor şi alocaţia pentru medicamente a spitalelor. Pentru ca noua lege a salariilor anticipată prin mărirea salariilor conducerii celor trei puteri statale (total de cca. 50 persoane) va putea fi pusă în aplicare numai dacă bani din bugetul naţional vor contribui la autostrăzi noi, construcţia sau repararea de şcoli, spitale şi drumurile care le leagă. Ştim cu toţii ce efort este necesar să ocoleşti semnele de circulaţie plasate sub formă de gropi în mijlocul drumului. Ori Victoraş, preocupat numai de alegerile de la anul a plagiat numai primele pagini ale programului de guvernare promis de partidul care-l susţine pe Mutu. Toţi aşteaptă o schimbare care nu poate veni tocmai datorită principiilor prin care Mutu ca primar a ridicat Sibiul. Acolo însă oamenii cu care conlucra sunt oameni, nu ca leprele ridicate de Victoraş care nu fac altceva decât să-i sufle în coarne.  
 
Codul fiscal, o altă gogoaşă bine gogonată. Cine nu ar vrea reduceri de impozite, cine nu ar vrea o reducere a poverii fiscale? Bineînţeles că Mutu nu se opune reducerii TVA şi nici partidul de provenienţă a sa. Dar de unde banii necesari la buget? Legea oricum va fi aprobată deoarece Mutu nu o poate opri a doua oară. Se va întâmpla însă ceea ce s-a întâmplat în 2008 cu mărirea salariilor dăscălimii, aprobată în unanimitate şi promulgată de Băse dar inaplicabilă după alegerile respective. La fel va face Victoraş acum. Va canaliza tot bugetul micşorat substanţial al ţării pe salarii puţin mărite dar impozitele locale vor creşte de 10 ori (din vina primarilor liberi), se vor construi 19 km de autostradă ca în acest an nu 1000 cât ar fi necesare, iar şcolile vor rămâne tot cu WC-ul în curte, eventual chiar în curtea vecinului de vizavi cum a prezentat televiziunea. Cu alte cuvinte nu sunt bani pentru investiţii. Nu-i un lucru nou în guvernarea Victoraş.  
 
Iar lupta între palate se ascute. Ca să nu latre prea tare cum îi este obiceiul Victoraş a zbughit-o în Tracia spre aşi griji piciorul defectat. Mutu rămâne mut. Nu-i stă în obicei să se scuze sau să acuze. Vorbeşte rar, dar cu greutate. Poporul ar vrea mai multe de la el, dar nu-i permite Legea să acţioneze iar „să se ia în gură” cu nesimţiţi precum a făcut Băse nu-i stă în caracter. Pas cu pas însă cucereşte redută după redută cum au făcut înaintaşii săi similari în războiul de independenţă. Nici măcar un bebeluş nu poate fi creat înainte de timpul necesar pregătirii sale în marsupiul matern.  
 
Să-l lăsăm pe Mutu să se pregătească pentru lupta finală disciplinând partidul de provenienţă care nu prea este bine cotat de „reprezentanţii” poporului, anumite televiziuni. Victoraş pare pedepsit de Dumnezeu cu picioarele sale suferinde. Poate va contribui şi DNA la grăbirea pedepsei Divine.  
 
Poate!  
 
 
Referinţă Bibliografică:
Victoraş versus Mutu / Emil Wagner : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1669, Anul V, 27 iulie 2015, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Emil Wagner : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Emil Wagner
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!