Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Manuscris > Cugetari > Mobil |   


Autor: Emil Wagner         Publicat în: Ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015        Toate Articolele Autorului

Badea Cârţan şi sutana
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Revoluţia din 1848 in Moldova şi Ţara Românească (Muntenia +Oltenia) a avut loc numai la Izlaz unde „revoluţionarii” conduşi de Nicolae Bălcescu au semnat vestita Proclamaţie. Atât tot!  
Ulterior aceşti „revoluţionari” au trecut în Transilvania unde, sub comanda avocatului Avram Iancu au luptat cu arma în mână împotriva ocupanţilor teritoriului tradiţional Dac conduşi de Lajos Kossuth. Luptele pentru afirmarea românismului şi realipirea la Ţările Române au durat peste un an Revoluţia burgheză europeană a început cu afirmarea specificului naţional de sub înrobirea nedreaptă. Specific că şi Ţările Române se aflau sub călcâiul cotropitorilor Turci, dar numai vecinii Ruşi şi Francezi erau preocupaţi, poate interesaţi, de independenţa şi auto-conducerea zonei. Politicienii locali au aşteptat un rege ungurean, străin de ţară, ca să iniţieze războiul de independenţă sub conducerea bravului Principe Carol care a urmat la „tron” după Alexandru Ioan Cuza principele unirii Moldovei cu Ţara Românească. Politicianismul zonei era prea impregnat de lâncezeala orientalismului. Ca şi astăzi mai marii ţării erau ocupaţi în special de ciubuce, caftane şi averi, spre deosebire de Ardeleni care activau ferm pentru unirea populaţie române într-un singur stat.  
Dar ce au toate acestea cu Badea Cârţan care s-a născut abia în 1849? Dar cu sutanele? În fond ce sunt aceste sutane?  
Badea Cârţan, un cioban de la poalele masivului muntos Făgăraş, ştiutor de carte ca majoritatea ardelenilor aflaţi sub tirania ocupanţilor vremelnici, a fost un aprig luptător pentru unirea Transilvaniei cu Ţara devenită, la maturitatea sa, Regatul României. Ca să-şi completeze studiile sale istorice a mers la Roma spre a admira columna lui Traian, o istorie în piatră a războiului Daco-Roman.  
O istorioară preluată din Wikipedia caracterizează primirea sa la Roma: „Dorind să vadă cu propriii săi ochi momentele care erau mărturii ale istoriei poporului român, Badea Cârţan s-a hotărât să plece pe jos la Roma. Ajuns acolo, Badea Cârţan s-a dus mai întâi la Columna lui Traian. Cum era singur şi al nimănui, cum se făcuse seară, s-a aşezat pe trotuar şi s-a culcat la picioarele Columnei. A doua zi dimineaţa, trecătorii, poliţiştii, ziariştii, au avut o revelaţie: un ţăran din Corjaţi, un dac la picioarele Columnei lui Traian. Presa din Roma a scris în ziua următoare:„Un dac a coborât de pe Columnă: cu plete, cu cămaşă şi cuşmă, cu iţari şi cu opinci”. I s-a publicat fotografia, i s-au luat interviuri.” Badea Cârţan a făcut senzaţie la Roma, a fost invitat la mediile politice, culturale, jurnalistice din Italia, fiind primit cu simpatie şi prietenie”. Închei citatul.  
În bibliografia reţinută pentru Badea Cârţan nu se specifică religia sa. Presupun că era Ortodox, precum majoritatea românilor. Dar nu Ortodoxia Moldovenească, în care Isus Cristos se naşte direct la vârsta de 3 săptămâni, iar popii propovăduiesc „lenea spre a avea timp de rugăciuni”.  
In Ardeal Preoţii numblă pe stradă nemachiaţi în sutane. M-a frapat faptul că reporterul care prezenta ruinele Mânăstirii Cârţa s-a adresat uni civil „Sfinţia Voastră”. Da! Preoţii se plimbă pe stradă în cămaşă şi pantalon dacă este cald. E adevărat nu poartă chiar şorturi ca tineretul. Ruinele prezentate rămase după o catedrală construită chiar de sfinţii călugări şi păstorii unui cult foarte, foarte, forte rar. Ei susţin că rugăciunea nu împiedică munca iar Dumnezeu nu ajută decât pe cei care se ajută singuri. Badea Cârţan era între păstoriţii acestui cult şi spre a obţine ajutorul Divin muncea din toate puterilor. Adică se ajuta singur, atât pe sine cât şi vecinii în nevoie. Numai în Transilvania găseşti astfel de oameni „primitivi”. În Vechiul Regat oamenii au fost dintotdeauna „evoluaţi”. Pentru ei munca reprezintă blestemul Dumnezeirii aruncat la izgonirea in rai şi se feresc ca de foc să nu cadă în păcat. Muncesc doar să nu moară de foame. Inclusiv politicienii lor.  
Cârţişoara este locul de unde purcede „trans-făgărăşeanul” Unul din cele mai frumoase drumui alpine de pe glob. Însăşi natura vrea să arate diferenţele între ardeleni şi regăţeni. Astfel până la Bâlea Lac se întinde pe splendide serpentine tăiate în pădurile care acoperă versantul de nord. După un lunguţ tunel în care intri plecând din Bâlea şi străbate muntele vezi versantul sudic absolut în pielea goală. Serpentinele deosebit de severe sunt vizibile în întregime până la poalele masivului de unde reîncep pădurile. Nu omul a defrişat o eventuală pădure ci soarele, vânturile şi ploile care au spălat semeţele creste de orice vegetaţie.  
Am impresia că cei doi versanţi pe care se întinde Transfăgărăşeanul pot simboliza cultura omului de rând, precum Badea Cârţan, din regiunile respective. Chiar şi clerul celor două regiuni despărţite de masivul Carpatin este diferit. De-o parte se predică „Ajută-te singur ca să obţii ajutorul Divin” de cealaltă parte „Merge şi aşa!” Omul este ca Popa. De fapt şi popii sunt oameni, cel mult reprezentanţi ai Dumnezeirii. De ce oare Mahomedanii nu necesită un popă spre a fi oameni? De fapt şi popii lor, ca şi ai noştri au cam luat-o razna.  
Păcat!  
 
Referinţă Bibliografică:
Badea Cârţan şi sutana / Emil Wagner : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1600, Anul V, 19 mai 2015, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Emil Wagner : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Emil Wagner
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!