Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Impact > Pamflet > Mobil |   


Autor: Emil Wagner         Publicat în: Ediţia nr. 1597 din 16 mai 2015        Toate Articolele Autorului

Aşa-i românul!
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
O minunată emisiune TV. Din păcate nu-i vedem pa aceşti români în viaţa de toate zilele.  
Am recitit cu atenţie „Scrisoarea III” de Mihail Eminescu. O severă critică justificată atunci. Şi încă nu exista globalizarea de astăzi. Voi încerca puţin să-i folosesc pana. Nu cu talentul lui ci cu discernământul.  
Nu ştiu dacă oraşul este de vină. Poate reclama comercială care ne bagă literalmente pe gât ce nu ne trebuie, poate biserica devenită afacere, poate stresul cauzat de transportul dificil datorită drumurilor execrabil întreţinute ne complică viaţa într-atât încât uităm că suntem oameni. Cu atât mai mult români!  
La ţară, în sate şi orăşele, lumea este altfel. Boierii au palate cu zeci de camere, dar closetul în fundul curţii. Mijlocaşii au case frumoase, poate legate la canalizare acolo unde primarul pământean (adică localnic) găseşte fonduri din puţinul primit. Iar „muncitorii agricoli”, ţărani săraci şi Romi nu găsesc locuri de muncă fiind înlocuiţi de utilaje la lucrul câmpului.  
Rău este că toate comunele rurale nu se pot întreţine din fonduri proprii şi întind mâna, la propriu, către Administraţia Statului. Oricât de binevoitor ar fi primarul el nu poate angaja populaţia la voluntariat, sau nu vrea. Multe lucrări se pot face cu muncă locală, iar fondurile ar ajunge pentru materiale. Puşcăriile sunt pline ochi. Cred că este momentul să începeţi cu puşcăriaşi un canal Argeş - Oceanul Atlantic. In doi ani ar fi gata cu aportul DNA din masa de politicieni, straşnici lucrători.  
Primarii ungureni, impuşi de centru din motive electorale, se cred toţi în Oltenia. Ei nu fuseră la primărie ci fură (particula „se” nu se foloseşte în Oltenia). Aşa-i limba română!  
Oricum, ne-orăşenii sunt mai omenoşi. Exemplu este domnul Dragnea, oltean dar de la munte, cu foarte mult bun simţ. Condamnat în primă instanţă pentru o faptă oricum nesemnificativă, nu se mai consideră demn de a îndeplini funcţiile în guvern. Cinste lui! Orăşenii get beget, de exemplu Şova, nu o fac, ci asmut întreaga şleahtă pe acuzatorii pe drept sau nedrept în loc să-şi dovedească nevinovăţia prezumată de colegi.  
Deoarece am amintit de „domnişoara Cucu” într-una din lucrările postate anterior, motivat şi de surprinzătoarea decizie de ieri a domnului Dragnea, am re-ascultat pe IuTub piesa „Steaua fără nume” de Mihail Sebastian. O minunată caracterizare a diferenţei de concepţii între orăşeni şi ţărani. O întreagă filozofie asupra caracterului românilor.  
Aşa-i românul! Aş întreba: care? De la oraş sau sat, din Ardeal sau Vechiul Regat? Televiziunea insistă pe Ardeal şi Moldova de Nord (vechea Bucovină). Întâmplător? Interesantă coincidenţă că aceste regiuni sunt relativ recent alipite regatului format de regele Ferdinand. Nu sunt cumva munţii Carpaţi limita Europei civilizate? Tare mă tem că Est-ul şi Sud-ul ţării se mai află ca pe vremea suzeranităţii turceşti în orientul mijlociu? Nu mai avem boieri cu ciubuce şi caftane dar actualii bogătaşi nu diferă, în special în concepţii.  
Ne-am ales recent un Preşedinte român. Dar de etnie sas şi religie creştin luterană. Un cu totul altfel de om ca reprezentanţii comuni aleşi de fantome. Nu pun întrebarea cum de a fost electoral posibil deşi fantomele au contribuit din plin. Nici 6 luni nu au trecut de când un milion de alegători nu l-au mai preferat pe Ponta, când acesta î-şi dă frâu liber caracterului. Toţi acuză pe Băsescu că ar fi tartorul certăreţilor iar Ponta, sărmanul, trebuia să-i joace în strună răspunzând cu insulte la „glumele marinăreşti cam pipărate”. Acum de ce insultă Preşedinţia, aşa de amorul artei? Nu cumva este, el Ponta, întruchiparea Discordiei? Este clar că el a aruncat mărul prin Legea Codrului Defrişat. Iar populaţia, dusă în eroare de cântecul de sirenă, acuză Preşedinţia că se opune salvării pădurilor care au mai supravieţuit masacrului pontist. Lupul se declară singur cioban. Vai de bietele mioare.  
Românul nu-i aşa! Românul nu-i plagiator, românul nu-i mincinos, românul nu-i şarlatan. O fi Ponta român? Căutaţi vă rog influenţele sângelui părintesc cum a-ţi făcut la domnul Claus Werner. Poate Doamna Senator Firea să poată găsi că vrea „prea mulţi copii”, că strămoşul X a păscut oile prin Basarabia sau măcar a fluierat în biserică. Totul este posibil dacă vrea. Şi a vrut. Nu cumva este Ponta creştin de rit vechi şi sărbătoreşte Crăciunul de Paşte?  
Românu-i prost de bun. Înghite orice. Chiar şi bacşişul turcesc, marele venit recuperat recent la bugetul statului. Miliardele din bacşiş vor readuce investitori fugiţi datorită taxei pe stâlp. Ţara va geme de investiţii iar autostrăzile se vor face singure cu duiumul. Ce mai ţara se va umple de floricele (de porumb).  
Aşa-i Românul, dar Ponta nu pare a fi român!  
 
Referinţă Bibliografică:
Aşa-i românul! / Emil Wagner : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1597, Anul V, 16 mai 2015, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Emil Wagner : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Emil Wagner
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!