Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Eseuri > Mobil |   


Autor: Emil Wagner         Publicat în: Ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015        Toate Articolele Autorului

Aşa-i Românul !
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Care? 
  
Români suntem toţi. Între graniţele ţării sau aiurea. Cu cetăţenie sau fără datorată voturilor diasporei ne la locul lor. Orăşean sau sătean, cu concepţii şi aspiraţii foarte diferite. Tot români sunt şi transilvănenii. Chiar? 
  
Nu ! Români sunt numai aceia care agreează partidul aflat vremelnic la conducerea ţării. Ceilalţi sunt „eretici”. Termenul l-am preluat din domeniul clerical dar este perfect adaptabili. Dacă românul agreat politic, deci ROMÂNUL, se închină cui trebuie are drepturi. Toate! Dacă însă agreează altă Divinitate, aşadar este în opoziţie faţă de conducere are îndatoriri. Numai! 
  
Oare chiar că în România există două feluri de români?. Trebuie să ţinem seama că la termene electorale, sau chiar între, se mai schimbă puterea politică. Devin în acest caz drepturile îndatoriri şi viceversa?. Nicidecum. Doar ALEŞII rămân cu drepturi. Toţi ceilalţi rămân numai cu îndatoriri. TOATE! 
  
Aşa-i românul, n-ai cei face! 
  
Dar să nu generalizăm. Fiecare naţie îşi are leprele ei. Leprele sunt relativ puţine. Dar la fiecare eveniment electoral altele se mândresc cu acest epitet. Ajungem astfel ca majoritatea să trăiască între lepre majoritare. Ca ungurenii printre pământeni. Atenţie! Dacă ne luăm după Dicţionarul explicativ DEX, comuna Văleni Ungureni şi toate cele cu acest sufix ar trebui să se afle în Transilvania, ori în toată Transilvania nu există nici un cu acest sufix. Nu! Termenul ungureni este dat tuturor românilor din alte regiuni deveniţi membrii ai unei comune rurale. Ungureni devine astfel străin de comună, străin de obişnuinţele şi cutumele comunei. Termenul Pământeni este în această concepţie totalitatea locuitorilor comunei care respectă obiceiul şi cutumele din strămoşi. Explicaţiile sunt necesare tocmai pentru că aşa-i românul politician care dă definiţii politice până şi pentru apa de băut care, cică, nu mai este potabilă şi ne trebuie apa recomandată de televizor în cele 40% din program destinate exclusiv reclamei comerciale. 
  
Există în consecinţă doua „viteze” de ROMÂNI. Români politicieni, actuali, foşti sau în devenire, care deţin absolut toate drepturile „omului” fără îndatoriri. De fapt potrivit cu Legea Europeană sau Mondială ale drepturilor omului care nu prevede nici o îndatorire. Nici măcar munca! Într-a doua viteză se încadrează POPORUL ALEGĂTOR care are toate îndatoririle posibile inclusiv acela de a alege NUMAI candidaţii propuşi. Dacă n-o face poate muri în mizerie. 
  
Ce mai, aşa-i românul, n-ai cei face. 
  
O „subviteză” poate apare dacă ne uităm mai atent la viteza a doua de mai sus. 
  
Alegător orăşeni respectiv alegători rurali. 
  
Orăşenii beneficiază de toate reclamele comerciale prezentate agresiv la televizor cu o singură condiţie: să aibă un loc de muncă cu un salariu suficient de mare ca să-şi cumpere maşini de lux şi haine de marcă „absolut necesare vieţii urbane”. Pot trăi în accepţiunea politicienilor şi acei cu salariul suficient pentru o coajă de pâine dar nu şi pentru recâştigarea sănătăţii alterată de-o boală. Totul este să aibă un loc de muncă care este un drept, în consecinţă neasigurat de politicieni. Oricum orăşenii măcar caută un loc de muncă, articol din ce în ce mai rar deoarece nu este inclus în „marea binefacere reclama comercială” 
  
Sătenii au alt regim. Ei îşi produc singuri hrana şi mai au retrograda concepţie că „apa de izvor” ar fi cea mai bună băutură. Cine are posibilitatea o îndulceşte cu o picătură de vinişor creat tot prin propria muncă în vii. Totuşi nu sunt scutiţi de reclama comercială de care este plin eterul. La sat există însă o problemă. Românul este aşa dacă şi numai dacă are o parcelă de pământ pe care să o lucreze. Cum în satele unei părţi ale ţării numai o mică parte din săteni sunt proprietarii pământului rezultă inerent că majoritate sătenilor sunt muncitori agricol făcând parte din „proletari din toate ţările uniţi-vă” Dar nu se unesc, cum nu o fac nici proprietarii de pământ ca să aibă recolte mai bogate făcând investiţii în utilaj şi irigaţii. Ca să nu plătească orăşenilor impozite, proprietarii de pământ nu angajează „muncitori agricoli” ci dau de pomană o masă mai îmbelşugată consăteanului care-l ajută la muncile agricole. 
  
Ce mai, aşa-i românul, n-ai cei face. 
  
O altă parte a ţării, mai pe podişul muntos, provine din Europa în care a vieţuit mai multe veacuri înainte da a intra şi România în Europa. În aceste codiţii ţăranul, în special, este obişnuit cu munca, cerută şi de Dumnezeu ca să-l ajute. Având astfel sprijinul divin care între altele prevede şi întrajutorarea omului cu om, a ieşit de veacuri din nevoile specifice restului ţării. Proprietarii întovărăşiţi au făcut chiar în prezent mici asociaţii care dau producţii agricole mari ce pot asigura muncitorilor agricoli locali venituri consistente. Toţi a dus-o bine până ce o întreagă etnie a plecat căutând o viaţă mai demnă. Cu toată redistribuirea pământurilor nefolosite unor români din restul ţării, pământurile au rămas pârloagă iar noii împroprietăriţi mor de foame alături de toţi muncitorii agricoli locali. Politicienii n-au ochi să vadă prăpădul. Singurele locuri de muncă sunt asigurate numai de hoţii de codru. Cu ultimele legi şi acestea vor fi desfiinţate. Contribuţie la depopulare, nu numai a pădurilor. 
  
Ce mai, aşa-i românul, n-ai cei face. 
  
Aşa-i românul într-o ţară prea bogată ca noi să trăim bine. A spus-o un bard al poeziei române cu mai mult de un veac înaintea intrării ţării în Europa. 
  
Dumnezeu cu mila. 
  
Referinţă Bibliografică:
Aşa-i Românul ! / Emil Wagner : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1595, Anul V, 14 mai 2015, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Emil Wagner : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Emil Wagner
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!