Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Manuscris > Foileton > Mobil |   


Autor: Emil Wagner         Publicat în: Ediţia nr. 1315 din 07 august 2014        Toate Articolele Autorului

Felix, in memoriam
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!

Mai sunt cca. 24 ore până se va pronunţa sentinţa definitivă în cazul domnului supranumit Felix. Pe drept sau pe nedrept, sentinţa va încheia peste 6 ani de zbucium, nu numai a învinuitului beneficiar al prezumţiei de nevinovăţie, ci a întregului aparat politic al unui stat european. Şi vulgul pare preocupat de larga publicitate care dezvăluia diferite „secrete” din marele dosar.  

Peste câteva ore ne vom bucura de nevinovăţia greu dovedită sau de triumful aparatului judiciar care repară o mare gaură făcută în buzunarele noastre, ale tuturor, prin bugetul ţării.  

Nimic de discutat. Detest avocaţii care de pe acum taie şi spânzură procedurile atacabile după o sentinţă definitivă. Un om normal aşteaptă un efect înainte de a analiza prezumţiile unor cauze. Dar suntem normali?  

Nu mă interesează soarta domnului Felix. După faptă şi răsplată! Dar soarta lui Felix este foarte asemănătoare cu un caz petrecut aievea unei persoane pe care pretind că o cunosc chiar şi în adâncul sufletului.  

Ceea ce voi povesti în continuare nu este de fapt pentru urechile Dumneavoastră. Pretind că scriu o filă de istorie pentru copii nepoţilor noştri, care vor întreba cândva câte ceva despre Ceauşescu şi perioada lui.  

Subiectul uman al acestei, să-i zicem, nuvele nu are prestanţa şi prerogativele domnului Felix. Nici nu le-a avut în regimul dinaintea veşnicei tranziţii pe care o trăim. Dar nici d’Artagnian muşchetarul lui Dumas nu era Rege şi nici Cardinal. Şi a intrat totuşi în istoria literaturii.  

Numai şi numai pentru fluenţa literară voi prezenta cazul la persoana I. Nu este însă cazul unei autobiografii. Sau … ?  

 

Dint-o familie din elita burgheziei locale am avut parte de o educaţie de excepţie. Perioada zbuciumată a celui de al doilea război mondial mi-a fracţionat şcolarizarea în diferite localităţi respectiv şi în diferite limbi. Repercusiunile se simt şi astăzi. La data abdicării majestăţii Sale Regele Miahai eram licean. După această dată memorabilă am devenit dintr-odată „duşman al poporului” datorită împrejurării că părinţii au fost expropriaţi de rodul muncii lor.  

În calitate de duşman al poporului nu aveam dreptul la şcolarizare superioară. Nu se recunoştea oficial această nedreptate dar, la examenele de admitere se lua în considerare cu ponderea unei teze „nota socială” care, în cazul meu era zero.  

Cu mare greutate şi numai după profesarea funcţiei de profesor mai mulţi ani am absolvit o facultate nou înfiinţată în Politehnică. Aceea de inginer economist. Eram pregătiţi spre a deveni managerii noilor întreprinderi industriale cu cunoştinţe economice suprapuse celor tehnice. Fiind prima promoţie aproape toţi colegii au fost repartizaţi în aparatul politic. Eu, ca duşman al poporului, am fost trimis „la munca de jos”, ajutor de băgător de seamă la o schelă petroliferă din Moldova. Munca era retribuită în acord direct astfel că, prin cunoştinţele anterior acumulate, am contribuit la o mai bună organizare a locului de muncă. Am generat astfel venituri suplimentare întregii echipe în care lucram. Calităţile dovedite m-au ridicat repede în ierarhia profesională, cu dese schimbări al locului de muncă.  

Întâmplarea a vrut să ajung conducătorul unui mic atelier de proiectare afiliat pe lângă o cooperativă de frizeri şi coafeze. Dat fiind că, în epoca marilor construcţii conduse efectiv de Ceaueşescu, proiectarea acestora să rămână deficitară. Trebuia proiectat mai eficient şi în special în timp mai scurt. Din micul meu atelier de proiectare am concurat astfel institutul judeţean de proiectare şi chiar institute centrale mari. Plătind în acord direct am cooptat cei mai buni proiectanţi din judeţ, apoi din ţară care, alături de echipa de cooperatori de vreo 30 persoane, de nivel profesional mediu, redactam toate proiectele necesitate de industria locală a judeţelor limitrofe. Venitul atelierului nostru devenise cu un ordin de mărime mai mare decât al tuturor frizerilor şi coaforilor. Toţi, absolut toţi eram mulţumiţi. Până ce ….  

Unul din tehnicienii atelierului era membru în nu ştiu ce comitet judeţean şi plătea acolo cotizaţia de partid. Mărimea acesteia a atras atenţia asupra veniturilor sale astfel că atelierul de proiectare a ajuns obiectiv al procuraturii. Tocmai aveam în lucru proiectul pentru o fabrică de sticle şi borcane pentru întreprinderea judeţeană de industrie locală. Legea ne dădea dreptul să proiectăm pentru întreprinderi de acel gen. Însă pare hazliu că o cooperativă de frizeri să proiecteze fabrici cu complicate procese tehnologice. Procuratura a cerut expertize, între care şi mărimea cheltuielilor de proiectare. Din punct de vedere tehnic expertizele au dovedit calitatea de necontestat al lucrării care era deja în construcţie. Dar au apărut dubii asupra câtorva procente din preţul perceput pentru proiect. Prejudiciu constatat era mare pentru acele vremuri. Depăşea 5 mii de lei, aşadar era caz penal. Doar că acel prejudiciu constituia, eventual, un plus de retribuire a cca. 50 persoane. Nu mi se putea imputa mie. Totuşi numai eu eram implicat pentru întreaga sumă. Procesul a durat aproape un an cu recurs cu totul. Fabrica de sticle proiectată de „frizeri” ajunsese un subiect al presei de satiră. Chiar Europa liberă i-a acordat o emisiune. În cursul executării pedepsei, pe care a trebuit să mi-o însuşesc, a fost iniţiat un „recurs în supraveghere” la Curtea de Casaţii soldat cu achitarea de ori ce vină.  

Practic am fost pedepsit pentru concurenţa pe care o făceam instituţiilor de stat. Nu se putea concepe că, retribuind corespunzător un proiectant, el putea realiza parte sa repede şi bine. Spiritul de organizare lipsea pe atunci politicienilor care judecau cu ochelari de cal. Aşa erau timpurile.  

Acum este altfel şi va fi mai bine. Când spaţiul fiscal ne va permite.  

Referinţă Bibliografică:
Felix, in memoriam / Emil Wagner : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1315, Anul IV, 07 august 2014, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Emil Wagner : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Emil Wagner
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!