Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Eseuri > Mobil |   


Autor: Emil Wagner         Publicat în: Ediţia nr. 1312 din 04 august 2014        Toate Articolele Autorului

Emil Wagner
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!

Prezentare  

Mă numesc Emil, un nume ales special de mama pentru faptul că nu se modifică în alte limbi. Ea ura nume precum Ştefan care în franceză se pronunţă Etienne sau Ion care în maghiară devine Ianoş. Tata a vrut un nume „echt Deutsch” şi pe actul de naştere figurez şi cu Lothar pe care însă nu-l folosesc. Aşadar mă găsiţi la clasificarea Em.  

Mi-am ales drept simbol reprezentativ o gâscă. Albă, imaculată, nu se prinde nimic de ea. Nici măcar apa. Trecând prin apă fără să se ude devine un simbol al prostiei, al lipsei de interes faţă de tot şi toate. Eu sunt tocmai opusul. Am strâns la cutia craniană colbul unei experienţe de 80 ani, incluzând şi învăţarea numărării făcută în scutece (pe atunci nu existau pamperşi). Abia mă descurc în praful de un metru acumulat acolo.  

Nu sunt vânător de greşeli şi ascult toate antenele inclusiv anexe. Dar sunt sensibil la „perle” şi de îndată ce descopăr una se activează muza. Uneori în adânci filosofii cu care sper să nu vă plictisesc. Dese ori însă cu savuroase satire care, deşi cu tendinţă, se deghizează ca artă pentru artă. Oare mai există Artă pentru Artă după 50 ani de artă cu tendinţă urmaţi de 25 ani de tranziţie? Cu alte cuvinte se va sfârşi cândva tranziţia pe care o reînnoim la fiecare 4 ani spre a păşi din bine în mai bine? Dar să lăsăm politica. Este prea actuală ca să merite păstrarea pentru copii copiilor noştri amintirea ei.  

Sunt născut în Bucureşti prin 33, botezat Ortodox de mama. Dar mă simt mai aproape de etnia tatălui născut în Transilvania pe lângă Braşov. Aproape toate vacanţele mi le petreceam la bunici şi trăiam printre veri obligat la îndeletnicirile lor. Scularea dimineaţa la 5 în plină vacanţă, iar micul dejun după ce văcarul satului prelua animalele la păscut. Între timp spălarea animalelor şi a grajdului, vânturarea gunoiului de grajd pe platforma de macerare, măturarea curţii şi alte îndeletniciri cotidiene. De muls se ocupau fetele. Şi ce bun era laptele proaspăt muls alături de o imensă felie de pâine cu magiun de-o şchioapă pe ea.  

Tot acolo, în sat, am căpătat lecţia de căpătâi a vieţii de la un preot Luteran. În săptămâna patimilor cerul plângea de înmuiase la propriu tot pământul. Vineri cerul s-a luminat iar soarele a strălucit voios. Şi sâmbătă la fel, suficient ca să usuce brazdele. În Dumineca Paştelui tot poporul (votant, nu ştiu de ce asociez întotdeauna aceste două cuvinte) în strai de paradă la biserică. La ora 8, vitele plecaseră la păscut curate şi grijite deşi era Dumineca Paştelui. Preotul a intrat în biserica plină ochi şi, contrar uzanţelor a trecut direct la amvonul de unde ţinea obişnuit predica finală. De această dată a spus ceva in sensul: „Ştiţi cu toţii că lucrările câmpului sunt întârziate de timpul nefavorabil. Este voia lui Dumnezeu să ieşim astăzi la lucru spre a avea ce culege la toamnă.” Apoi s-a retras. Avea şi el câmp de lucrat că doar nu mânca mană cerească. În cinci minute biserica era goală iar după cca. 30 duduiau pe străzi tractoarele. Şi era Dumineca Paştelui.  

Abia atunci am înţeles ceea ce preotul Luteran nu contenea să spună: Ajută-te singur ca să te ajute şi Dumnezeu. Nu aş spune că de atunci trăiesc ca să muncesc. Munca şi răspunderea pentru ceea ce făceam mi-a fost implementată încă din faşă de către mama. Şi-mi place să muncesc. Neputând să-mi dărâm casa, ca sas-ul când nu are ce face, scriu şi-mi umplu timpul. Nenorocul Dumneavoastră dacă astfel vă plictisesc. Dacă mă citiţi!  

Urăsc scrierea la dictare. O consider drept impunerea unor idei străine de firea proprie. Şi totuşi dese ori muza dictează iar eu nici nu ştiu măcar ce scriu. Dar muza î-mi seamănă. Este concisă şi ştie ce vrea! Nu-mi rămâne decât să devin primul cititor al propriei opere şi, dese ori, să corectez mici greşeli de dactilografie. Nu ştiu dacă o păţesc la fel şi alţii.  

Acesta sunt eu. Mă veţi place sau nu! Mama nu mai poate face altul.  

Referinţă Bibliografică:
Emil Wagner / Emil Wagner : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1312, Anul IV, 04 august 2014, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Emil Wagner : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Emil Wagner
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!