Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Poeme > Sentiment > Mobil |   


Autor: Emil Iulian Sude         Publicat în: Ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016        Toate Articolele Autorului

Emil Iulian SUDE - POEME TIMIDE (2)

 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
E ca într-un lift în care respiraţia necunoscutului e terapeutică.  
necunoscutul deschide uşile liftului şi te priveste ca şi cum ţi-e prieten.  
dar tu nu ştii de ce treci de pe hol în lift. locuieşti la parter şi ai impresia.  
o vagă impresie că dacă ai urca etaj după etaj cu necunoscutul ai reuşi  
să îl cunoşti. să îl cunoşti eşti întrebat la ce etaj veţi coborî. dar necunoscutul  
locuieşte la parter. şi urci etaj după etaj şi necunoscutul nu scoate nici o vorbă  
de la tine. ai vorbit prea mult îţi spui cu necunoscutul. şi faci cunoştinţă  
cu tine. pe mine mă cheamă pe tine cine te-a chemat. de fapt taci. ai impresia  
că eşti la parterul etajului 7. şi spui un etaj oarecare după etaj. priveşti la parter  
cu necunoscutul de unde n-ai plecat. şi respirăm acelaşi aer aceeaşi apă vibrează  
cum litera de la sfârşitul rugăciunii din prelungirea rugăciunii în care respiraţia  
necunoscutului e terapeutică.  
 
A fost o dată o zi. o zi care nu purta niciun nume  
al vreunei zile cunoscute. şi era goală de semnificaţii ziua aceea.  
cineva a vrut să îmbrace ziua să-i dea semnificaţii. să le arate  
celorlalţi că nu e lasată vreo zi fără semnificaţii. să le arate celorlalţi  
că aceasta este ziua lui. o zi goală de vedeai prin ea alte zile. şi au venit  
pe la ziua goală strângătorii de zile fără semnificaţii. acolo unde orele nu se dau  
nici înapoi nici înainte şi se opresc orele încurcate. şi se aşteaptă cu toată  
seriozitatea să treacă timpul. să treacă timpul. au îngrămădit în ziua goală  
tot felul de acareturi. numai să umple ziua să fie o zi plină plină de semnificaţii.  
şi să-şi spună pe ascuns. azi am avut o zi plină am uitat o zi de moarte.  
au aşteptat ei cât au aşteptat nici ei strângătorii de zile nu mai ştiau cât au aşteptat  
să treacă timpul. au încercat ei să ţină timpul pe loc să-l prindă să le aparţină.  
şi încercau în zadar să ţină timpul pe loc. bătrâna mai bătrână ca moartea  
le-a spus. nu veţi avea niciodată timp să ţineţi timpul pe loc.  
 
În cartierul drumul taberei se numără nopţile una câte una.  
noaptea lui cain nu e de găsit. poate cain n-a murit vorbeşte lumea.  
în sânge prospăt îşi face siesta. vorbeşte lumea că am prins amândoi gustul sângelui.  
nu ne mai recunoaştem. aşa că îmi spăl mâinile eu paznicul de noapte  
îmi spăl mâinile de sânge cu puritatea lui cain îmi spăl mâinile.  
încât i-am aşezat ceafa pe un grozav bolovan şi i-am spus trezeşte-te.  
nu las pe nimeni să te trezească. m-am trezit paznicul de noapte  
cu o nemişcare în toate membrele. m-a strâns la piept nemişcarea asta.  
aşa cum fratele abel mă îmbrăţişa precum copiii lui dumnezeu.  
tata ne-a dat şi nouă din puţinul lui. din cămările lui goale ne-a dat  
puţin să înmulţim puţinul. şi atât l-am înmulţit că nu ne mai recunoaştem.  
pe abel căinatul nu l-am omorât eu minte cartea.  
se auzea în cartierul drumul taberei de o umbră lividă sub o grozavă piatră.  
că l-au găsit dându-mă drept abel. şi l-au mâncat că era aşa păcat de carnea lui bună.  
l-au mâncat pe cain şi au crezut că e abel. avea ochii deschişi. ochii deschişi  
cain cum o carte deschisă să n-adoarmă şi să cadă din orbite.  
în negura de dinaintea ochilor. să patruleze aşa pe afară cu orbitele goale.  
şi cum patrula paznicul de noapte a venit tatăl şi nu era lumină.  
erau ochii de întuneric şi i-a spus.  
să nu dormi. se aude un suflet bun cum se lasă uşor  
sufletele grele se lasă greu ridicate de la pământ. să nu dormi cui i s-a dat  
să moară de tânăr nu are nevoie de bătrâneţe.  
 
S-a apucat unul să-şi fabrice trup de unul singur. aşa de unul singur  
peste cartierul drumul taberei. şi cum lucra el ca paznic de noapte  
să se împlinească trupul a venit o boală a sufletului. se zice că boala  
nu vine niciodată singură. vine însoţită şi de suflet. bă zice boala: noi nu vrem să  
fim altfel în noi şi în afara noastră. de parcă ne-am fi ales am avea ceva.  
că dacă n-ai de-o boală perfectă pentru un suflet perfect degeaba ne lungeşti  
peste cartierul drumul taberei. să-ţi zic. tu îţi fabrici trupul pe dinafară  
că-ţi văd toţi sufletul şi boala sufletului ţi-o văd bă. cum se rostogoleşte sufletul ăsta  
şi ţi-l pun la încercări aşa pur şi simplu. şi se răceşte  
se răceşte trupul când se vede sufletul.  
te văd ăştia un bolnav că-ţi rămâne sufletul în urma trupului  
cu tot cu boală cu tot cu boală bă. şi-ţi zic lăsaţi-l în pace sa lungit pe  
dinăuntru are el ceva. şi paznicul de noapte s-a ghemuit de tot în burta  
cartierului nu mai era loc. şi s-a pus aşa pe un soare. şi morţii de trei zile erau calzi  
se plângeau morţii de căldură. s-a ridicat unul viu să ducă soarele la locul lui  
că de ţinea la morţi viul acela şi-a pus el umărul să depărteze soarele  
şi morţii tot se plângeau. e prea depărtat. e cât o stea. s-a întunecat. şi viul  
a tras de soare puţin mai aproape de pământ că se fac toate cu lumină bună.  
a studiat cerul, a calculat unghiurile soarelui, şi l-a scăpat pe pământ.  
că ziceai e unul şi acelaşi cu numele nimeni. nimeni căra geamuri pentru  
uşi şi ferestre le căra pe spate şi curioşii se întrebau cine e acesta pe care nu-l vedem.  
de câte ori se auzea un strigăt la festre şi uşi se ascundeau  
că a venit nimeni să le ceară plată  
pentru geamurile prin care au privit. şi se fereau de nimeni  
acolo unde ferestrele şi uşile caselor erau puse. numai în casele de roşu nimeni era poftit în casele de roşu.  
l-au pus pe masă şi l-au deschis. să scoată toate lucrurile. toate lucrurile nefolositoare.  
au început de la inimă că toate au un început de la inimă.  
inima nu voia să se lase scoasă din piept.  
au pus securea pe inimă şi securea s-a îmblânzit. au folosit laserul  
că e la modă.de punctul acela luminos  
nu s-au putut folosi de punctul acela luminos. zic omul acesta  
nu vrea să-şi lase inima în afara lui.  
să se ducă pe inima lui vrea. au chemat îmblânzitoarea de iepuri.  
să-i ofere inima lui îmblânzitoarei de iepuri. şi s-a trezit paznicul de noapte .  
şi îi era frică.  
 
Si vei întreba de oameni aceştia. aliniaţi şi ghemuiţi.  
te vor opri să nu pleci. că uite stai aici cât plouă afară.  
ce timp e înăuntru la oamenii aceştia aliniaţi şi ghemuitori.  
e cald şi bine. uite afară plouă. pelerinele de ploaie nu sunt îndeajuns  
sunt din coajă de copac. noi am împrumutat una şi acela  
nu s-a mai întors. s-a însurat şi are multe rude. că fiecare trece pe la noi  
cântând şi benchetuind au venit primăvara de sâmbăta morţilor  
să le dăm şi noi de la ospeţele noastre. că de la o vreme  
pământul furişat printre degete ne hrăneşte.  
când eram acoperiţi ne jucam de-a baba-oarba. şi ne ghiceam  
cu mâinile goale. şi s-a pus aşa pământul în locul nostru  
că nouă nu ne mai ardea de nimic. şi d'aia îţi zic.  
stai locului că afară plouă.  
--------------------------------------------------------  
Emil Iulian SUDE  
Bucureşti  
14 februarie 2016  
Referinţă Bibliografică:
Emil Iulian SUDE - POEME TIMIDE (2) / Emil Iulian Sude : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1878, Anul VI, 21 februarie 2016, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Emil Iulian Sude : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Emil Iulian Sude
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!