Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Orizont > Interviuri > Mobil |   


Autor: Elisabeta Iosif         Publicat în: Ediţia nr. 1325 din 17 august 2014        Toate Articolele Autorului

Inima care bate pentru limba română
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!

Elisabeta Iosif în dialog cu Lucian Marina, despre inima care bate pentru limba română  

- Aş dori să începem dialogul nostru punând în prim-plan activitatea dumneavoastră prestigioasă, susţinută, privind păstrarea şi promovarea limbii române. Apoape de fiecare dată şi revista noastră Cetatea lui Bucur a consemnat evenimentele pe care le creaţi, fiind sufletul acelor acţiuni româneşti. Vorbiţi-ne despre dumneavoastră, despre ceea ce faceţi pentru păstrarea limbii şi culturii române în spaţiul în care trăiţi şi munciţi.  

- M-am născut într-o după amiază a lunii lui Cuptor Anno Dominii 1954.  

Părinţii, mama Livia – Leana născută Brenici, a lu’ Crăciun din Sărcia, a fost învăţătoare la Voivodinţ, iar tatăl, Coriolan Marina a lu’ Păunsoare, originar din „Satul Voievodului“ a fost agronom. Aşadar, eu sunt get-beget voivodincean. Doar m-am născut la Maternitatea din Vârşeţ. Am trăit şi la Straja, unde mama era învăţătoare şi directoare la Şcoala Generală, apoi la Vârşeţ, unde am frecventat cursurile în limba română la Şcoala Generală ,,Olga Petrov-Radičić“ şi Liceul ,,Borislav Petrov-Braca“, respectiv am continuat studiile la Novi Sad. Sunt absolvent al Facultăţii de Drept, dar fiind exigent am continuat şi studiile la Facultatea de Ştiinţe Politice pe care am absolvit-o la Zagreb. Mi-am luat licenţa în jurnalistică şi anul acesta o dată cu împlinirea a 60 de ani de viaţă, sărbătoresc şi 40 de ani petrecuţi în jurnalistică dintre care 35 de ani la Postul de Radio Novi Sad şi la Televiziunea din Atena Sârbească.  

- Vă spun şi eu, în numele meu şi al cititorilor noştri de pretutindeni „La mulţi ani“ cu sănătate şi cu multe alte bucurii! Vă mulţumim pentru onoarea de a împărtăşi cu noi aceste momente importante din viaţa dumneavoastră. Sunteţi o personalitate culturală cu care ne mândrim. Să nu uităm, sunteţi şi preşedintele Societăţii de Limbă Română din Voievodina, cu o activitate de prestigiu.  

- Vă mulţumesc pentru aprecieri. După cum se subliniază şi în Brevetul acordat o dată cu Ordinul ,,Pentru Merit“, am fost decorat în calitate de „scriitor, ziarist, redactor la Televiziunea Voivodinei...“  

- Despre acest important Ordin vom vorbi imediat  

- Dar, după cum este cunoscut, aprecierea a venit şi fiindcă de un sfert de veac sunt activ şi în viaţa cultural-ştiinţifică şi de cercetare, în special în domeniul păstrării limbii române şi a cultivării limbii române literare în cadrul Societăţii de Limbă Română, în fruntea căreia mă găsesc de mai mult de două decenii.  

- Însuşi numele prestigioasei instituţii cultural-ştiinţifice „Societatea de Limba Română” din Voivodina – Republica Serbia, îl atenţionează pe „călătorul” prin meandrele istoriei că, în Provincia Autonomă Voivodina, limba română îşi trăieşte partea sa de nemurire.  

- Dar nu numai în această provincie din Nordul Serbiei. Această, cum obişnuiesc eu să o numesc, ,,Academie de Ştiinţe şi Arte a Românilor din Serbia” mai bine de jumătate de veac slujeşte la altarul culturii românilor din întreaga Serbie, din fosta Iugoslavie şi nu numai. După cum afirmă avizat, lector universitar dr. Brânduşa Juica, preşedinta Departamentului pentru Literatură al S.L.R., neîndoielnic că, ne asumăm reproşul dulcegăriilor, dar cum s-ar putea vorbi altfel despre limba care pe buze aduce miere, când o cuvântăm şi care posedă puterea magică de a ne aduna laolaltă, de oriunde am rătăci, atunci când ne este dor de ea!  

 

- Stimate domnule, Lucian Marina de curând a avut loc un eveniment, care a marcat intreaga dumneavoastră activitate şi anume, faptul că aţi fost decorat cu Ordinul Naţional ,,Pentru Merit“ în grad de Ofiţer, alături de alte personalităţi din comunităţile istorice româneşti, care au apărat identitatea românească în spaţiile în care s-au aflat.  

- Am avut onoarea să mă găsesc printre bravii ,,...apăratori ai limbii române şi ai românismului“, decoraţi cu cel mai înalt Ordin Naţional al României ,,Pentru Merit“. La festivitatea de decernare a înaltei recunoştiinţe care a avut loc la data de 7 mai 2014, la Palatul Cotroceni, am trăit adevărate momente de revelaţie în special, când preşedintele României le-a spus celor decoraţi că lupta lor pentru păstrarea românismului este ,,eroică” şi este apreciată.  

Am fost decorat cu Ordinul ,,Pentru Merit“, în grad de Ofiţer, ordin pe care în baza legii îl pot deţine doar 1.500 de români de peste hotare. Ce onoare mai mare îţi poţi dori? Să fii decorat cu un ordin de la Ţara-Mamă, România? Un vis. Care s-a realizat.  

- Să subliniez şi faptul, că acest Ordin Naţional al României ,,Pentru Merit“ l-aţi primit în calitate de scriitor, ziarist, redactor la Televiziunea Voivodinei după cum s-a subliniat, citez ,,În semn de înaltă preţuire şi recunoştinţă pentru contribuţia remarcabilă avută, de-a lungul timpului, la afirmarea şi apărarea identităţii etnice şi culturale a comunităţilor româneşti din vecinătatea ţării noastre, contribuind, pe această cale, la strângerea legăturilor dintre românii de pretutindeni“. Cum aţi trăit aceste momente, când aţi aflat, când aţi fost decorat?  

- Am fost plăcut surprins, când am aflat ştirea că Preşedintele României, domnul Traian Băsescu a decorat 15 personalităţi române din Republica Moldova, Ucraina, Serbia şi Republica Macedonia pentru promovarea românismului, inclusiv pe mine, român din Voivodina. Este firesc că am fost nespus de bucuros să am onoarea să mă găsesc printre cei cărora le-a fost conferită prestigioasa recunoştiinţă naţională. Bucuria a fost şi mai mare când, în timpul ceremoniei, desfăşurată la Palatul Cotroceni, am fost consideraţi printre aceia, care servesc românismul, păstrarea limbii române, a culturii limbii române în comunităţile de români din jurul frontierelor:  

,,Nu pot să nu apreciez faptul că, deşi veniţi din zone cu tensiune maximă pentru populaţie, cu îngrijorări mari, aţi găsit timp să faceţi drumul până la Bucureşti, pentru ca această ceremonie să se desfăşoare. Ştiu că celor mai mulţi din dumneavoastră vă este greu şi să promovaţi limba română şi să menţineţi comunităţile româneşti unite, vă este greu şi să promovaţi cultura românească şi ştiu că aveţi şi resurse foarte puţine. România, deşi a alocat tot mai multe resurse în ultimii ani, încă are foarte multe de făcut pentru comunităţile de români din jurul frontierelor”, a spus preşedintele Băsescu. Aceste momente ne-au emoţionat pe toţi şi le vom păstra o frumoasă amintire, la fel ca şi atmosfera care a dominat, căldura şi spontaneitatea cu care, în urma festivităţii de decorare, ne-am antrenat la discuţii despre evenimentele actuale. Clipele senine sunt de neuitat.  

- Aţi fost alături şi de alţi români iubitori de limbă şi de neam. V-a însoţit cineva din Serbia, din spaţiul Voievodina?  

- Prietenul meu drag, Fratele Cristian Căpinaru care m-a însoţit la festivitate, la rândul său a rămas plăcut surprins când i-am mărturisit că nominal acest ordin mi-a fost decernat mie dar eu îl consider ca o recunoştiinţă pentru toţi colegii scriitori, ziarişti şi publiciştii români din Serbia, pentru toţi cei care păstrează şi promovează limba română şi spiritualitatea românească.  

Dar, după cum este cunoscut, de un sfert de veac sunt activ şi în viaţa cultural-ştiinţifică şi de cercetare, în special în domeniul păstrării limbii române şi a cultivării limbii române literare în cadrul Societăţii de Limbă Română, în fruntea căreia mă găsesc de mai mult de două decenii.  

- Însuşi numele prestigioasei instituţii cultural-ştiinţifice „Societatea de Limba Română” din Voivodina – Republica Serbia, îl atenţionează pe „călătorul” prin meandrele istoriei că, în Provincia Autonomă Voivodina, limba română îşi trăieşte partea sa de nemurire.  

- Nu numai în această provincie din Nordul Serbiei. Această, cum obişnuiesc eu să o numesc, ,,Academie de Ştiinţe şi Arte a Românilor din Serbia” mai bine de jumătate de veac slujeşte la altarul culturii românilor din întreaga Serbie, din fosta Iugoslavie şi nu numai. După cum afirmă avizat, lector universitar dr. Brânduşa Juica, preşedinta Departamentului pentru Literatură al S.L.R., neîndoielnic că, ne asumăm reproşul dulcegăriilor, dar cum s-ar putea vorbi altfel despre limba care pe buze aduce miere, când o cuvântăm şi care posedă puterea magică de a ne aduna laolaltă, de oriunde am rătăci, atunci când ne este dor de ea!  

- Cu o asemenea grijă pentru limba literară românească, de care au grijă iubitorii de neam românesc, nu e loc să rătăcim! Iată, de curând, aţi avut o acţiune, aflându-vă printre organizatorii Festivalului Internaţional ,,Joc românesc“ de la Jâtcoviţa  

- Într-adevăr, sunt numeroase şi diverse activităţile desfăşurate de Societatea de Limba Română. Din păcate aş zice că, opinia publică nici nu este informată despre multe dintre nobilele acţiuni, uneori mai mult apreciate în Ţara-Mamă, România şi, în genere, în străinătate. De exemplu, una dintre complexele acţiuni de amploare pe care le-am organizat recent şi la care au venit participanţi şi oaspeţi de pe trei continente a fost ediţia a 8-a a Festivalului Internaţional de Folclor al Românilor din Balcani care s-a desfăşurat la Golubaţ şi Jâtcoviţa, în perioada 17-21 iulie 2014, sub genericul ,,Joc Românesc“. De fapt, este vorba de o serie de manifestări concepute ca sărbătoare a românităţii, care are loc în Serbia de Răsărit. Aceasta este şi o contribuţie a Societăţii de Limba Română la trezirea conştiinţei naţionale a românilor din Timocul Sârbesc, de la cele mai tinere vlăstare dar şi un aport la cultivarea limbii, la păstrarea obiceiurilor strămoşeşti şi la promovarea patrimoniului cultural şi naţional. Să nu uităm de motto-ul Societăţii de Limba Română din Voivodina: ,,Vorbirea omului este fiinţa lui” (Constantin Noica), ceea ce ne arată profunzimea sufletească a limbii rostite. Limba decide naţionalitatea spiritului, nu delimitarea geografică. Societatea de Limba Română din Voivodina organizează tradiţional această manifestare multimedială împreună cu Asociaţia ,,Sandu Timoc“ a părinţilor care doresc ca şi copii lor să înveţe limba română la şcoală, cu Centrul de Cultură ,,Mihai Eminescu“ şi Comunitatea Locală Jâtcoviţa, cu asociaţia ,,In medias res“ şi Forumul European pentru Istoria şi Cultura Românilor. Acest eveniment internaţional are caracter educativ, competitiv şi de trecere în revistă şi la Jâtcoviţa care a fost din nou capitala românităţii au sosit ansambluri folclorice, orchestre, grupuri vocale, precum şi solişti vocali şi instrumentişti atât din Serbia, România, Republica Moldova, Austria, Elveţia, Franţa, Italia, Macedonia, Marea Britanie, Spania, Ucraina, cât şi din Statele Unite ale Americii şi din Asia, respectiv din Rusia, Republica Kazahstan etc. Am organizat şi tradiţionalul Festival de Jazz şi Muzică Etno, dar şi numeroase reuniuni cultural-ştiinţifice, mese rotunde, consfătuirii pe teme istorice, literare, folclorice, dezbateri despre limba română şi instruirea în limba maternă în şcolile de stat, deosebit de agreate fiind şi numeroasele competiţii: gastronomice, etnografice, etnologice, expoziţiile cu nestemate din lăzile de zestre, alegerea celor mai frumoase costume naţionale, ii şi ciupage, alegerea celei mai frumoase românce la Competiţia Naţională ,,Românca – Miss Serbia“ şi a celei mai frumoase românce participante la Festivalul Internaţional ,,Joc Românesc“.  

- Este şi un mesaj către românii din jurul frontierelor României dar şi pentru aceia aflaţi oriunde pe meridianele globului, încurajându-i să folosească asemenea acţiuni culturale pentru păstrarea identităţii  

- Omul munceşte onest, în interesul obştii, unii observă şi laudă acest lucru dar, mult mai mulţi, invidioşi, sunt nemulţumiţi. De sine, în esenţă. Dar, astfel vine şi ziua în care realizezi că, ai trăit mai mult pentru alţii, în consecinţă ai uitat să trăieşti pentru tine, pentru fiinţele care îţi sunt dragi. Să le acorzi lor mult mai multă atenţie, căldură, dorindu-ţi să-i vezi pe alţii fericiţi. Dar important este să nu ajungi în situaţia de a face atâtea compromisuri, încât să îţi pierzi propria identitate. Cât timp voi avea forţe şi capacitate de a activa, nu voi neglija acest deziderat. Sunt ferm decis să lupt pentru păstrarea identităţii noastre, pentru românism. Fiecare mişcare a naturii sau a vietăţilor, tot ceea ce se petrece în jurul nostru, are un sens, are un rol important în viaţă, nu doar pe Pământ dar şi în întregul Univers... Parafrazez, în esenţă încerc să dezvolt o idee bine întemeiată, să-i explic esenţa, mesajul. Fiecare cuvânt pe care îl pronunţăm, fiecare sunet, tot, absolut tot ce se petrece în jurul nostru participă la buna desăvârşire a lucrurilor, darămite dacă mai deţinem şi puterea de a dirija evenimentele, de a ne pune amprenta pe viaţa altora, de a izbândi în intenţiile pe care ni le-am propus. Atunci, putem să ne înobilăm şi pe noi şi pe cei din jurul nostru. În viaţă avem nevoie de lumină în inimă, avem nevoie de înţelegere şi deschidere, iar eu purtătorul numelui de Lucian, avându-le de la naştere, la rândul meu le ofer semenilor, le împărtăşesc cu ei.  

- “Eu cu lumina mea sporesc a lumii taină -/…aşa îmbogăţesc şi eu întunecata zare/ cu largi fiori de sfânt mister/ şi tot ce-i ne-nţeles/ se schimbă-n ne-nţelesuri şi mai mari/ sub ochii mei - căci eu iubesc şi flori şi ochi şi buze şi morminte”, spune un mare filozof şi poet al neamului, pe care îl chema tot Lucian – Lucian Blaga (Eu nu strivesc corola de minuni a lumii)...  

- Poetul, care vorbea despre realitatea lăuntrică a visurilor pe care vrem să le înfăptuim şi despre adevărul pe care îl creează întregul nostru eu – Lucian Blaga avea o aplecare „peste întrebările lumii“. Aş dori ca şi spiritul nostru liber să se transforme în iubirea pe care o dăruim cu abnegaţie fiinţelor dragi, semenilor noştri. Astfel, pe măsură ce vom proceda la o permanentă re-descoperire, re-creare, re-evaluare, re-formare, re-naştere, ne vom surprinde şi singuri de faptul că, omul poate să redevină ceea ce crede că este şi anume sub semnul iubirii universale, care ne conectează pe toţi la divinitate. Şi să nu uităm, că lumea poate povesti de toate despre tine dar faptele tale vorbesc adevărul. Iar, Ţara-Mamă şi românii de pretutindeni ştiu să aprecieze oamenii care, deşi pe pământ străin, luptă cu vehemenţă pentru valorile noastre naţionale şi pentru spiritualitatea românească de parcă ar trai într-o mică Românie.  

- Voi încheia acest dialog, pentru care vă mulţumesc, tot cu câteva vorbe înţelepte rostite de Lucian Blaga „Fiecare idee(...) are o inimă care bate pentru ceva şi fiecare simţământ un cap care cugetă“.  

Elisabeta IOSIF  

August, 2014, Bucureşti  

 

Referinţă Bibliografică:
Inima care bate pentru limba română / Elisabeta Iosif : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1325, Anul IV, 17 august 2014, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Elisabeta Iosif : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Elisabeta Iosif
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!