Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Cultural > Patrimoniu > Mobil |   



Patrimoniul national SOS
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Jurnal pesimist de vacanta 
  
Nu am ales sa ma nasc roman, dar aleg sa imi iubesc tara in care am crescut, copilarit si mi-am definit propria identitate culturala si nationala si imi pasa de mostenirea spirituala pe care o voi lasa copiilor mei. 
  
Traiesc in strainatate de 6 ani si de fiecare data cand ma intorc in Romania descopar cu o amaraciune crescanda cum usor, usor, pierd din ea. Pierd pe de o parte, devenind tot mai acuta senzatia ca distantarea iti accentueaza o stare de adaptabilitate fragila la randuielile dupa care se conduc lucrurile si oamenii in propria ta tara, iar pe de alta parte pierd, vazand cum imi este afectata pastrarea identitatii nationale chiar acasa, in tara mea, in care cultura si valorile, patrimoniul national nu au nicio valoare si sunt lasate sa dispara de catre autoritatile statului, care asista impasibile la acest proces, manate de febra aproape schizofrenica a propriei imbogatiri si a furtului din gradina publica sau, am putea spune, din propria gradina. 
  
Incerc fara succes sa cladesc in afara, in tara in care locuiesc temporar, o Romanie in miniatura, un prunc slab si subnutrit, pe care Romania mama, tara in care m-am nascut nu ma ajuta sa-l fac sa creasca. Am luptat si lupt, din pacate inutil, sa sensibilizez autoritatile statului responsabile de romanii de pretutindeni. Nu sunt bani, nu sunt resurse, nu exista interes, nu exista dorinta sa ne protejam si conservam identitatea peste hotare. Dar acum inteleg si mai bine fenomenul, intrucat, daca o tara lasa sa ii curga printre degete cu atata nepasare si usurinta elemente de patrimoniu, ce ar mai conta cateva milioane de copii care pleaca peste granite si isi uita limba materna? 
  
Traiesc intr-o tara adoptiva, in care autoritatile cumpara pe bani grei cultura, iar noi o vindem pe a noastra cu propriile maini, asa cum, de altfel, ne vindem inteligenta si valorile umane, manate peste granite de indiferenta cu care sunt tratate in propria lor tara. 
  
Romania este o colectie de bijuterii arhitectonice de o valoare inestimabila, este un paradis verde admirat mai mult de straini decat de noi. 
  
Anul acesta am avut surpriza sa intalnesc peste tot in tara turisti de diferite nationalitati veniti sa viziteze Romania. Din pacate, nu am putut sa nu remarc si deficientele pe care le avem in calitate de gazde. Suntem o tara care nu si-a pregatit si curatat casa inainte sa isi primeasca oaspetii. E un lucru pe care musafirii nostri nu au cum sa nu il remarce. 
  
Am mers cu trenul alaturi de turisti si nu am putut sa nu remarc, atat eu, cat si ei, printr-un pact nedeclarat, dar vizibil pe expresiile noastre, cum gunoaiele si mizeria salasluiesc in voie de-o parte si de alta a sinei de tren, care inoata prin iarba crescuta pe sine pana la brau, cum cainii comunitari inca se plimba pe drumuri scarpinandu-se relaxati de purici. 
  
Mai mult de atat, in gari si trenuri, in mijloace de transport in comun, care transporta turisti, nu exista aer conditionat vara, cand canicula e la ea acasa, nu exista panouri informative in limba engleza, ca in toate tarile civilizate. 
  
In muzee turistii nu pot intelege valoarea colectiilor expuse, intrucat nu exista materiale informative in limba engleza. Si acestea, sunt cateva deficiente. Nu mai vorbesc de aspectul garilor, de lipsa punctelor informative pentru turisti. Am vazut grupuri de turisti care vizitau Romania si care, odata coborati din tren nu stiau in ce directie sa se indrepte. Nu exista nici o sansa pentru ei sa vorbeasca cu cineva in engleza, fara sa adaug de posibilitatea de a gasi un taxi, un mijloc de transport care sa ii duca la hotel, iar daca mai vorbim si de starea dezolanta si degradarea anumitor orase, puncte turistice importante pe harta Romaniei, deja intram intr-un alt subiect sensibil. 
  
Insa, lucrul care ma intriga cel mai mult este felul in care Romania isi protejeaza si conserva obiectele de patrimoniu. 
  
Am vizitat orase din Romania anul acesta si nu poti sa nu remarci contrastele. Romania socheaza prin contrastul dintre zone foarte curate si zone foarte murdare, intre cladiri foarte ingrijite si multe altele foarte neingrijite, intre oameni civilizati, care pastreaza ordinea si oameni needucati, care arunca gunoaie pe strada. 
  
Mijloacele de transport in comun sunt un alt subiect fierbinte, in unele dintre ele, in mijlocul Bucurestiului, vara, in zone centrale, iti este frica sa calatoresti. Este o adevarata fauna, compusa din aurolaci si drogati, oameni pe care controlorii de trafic nu ii gasesc, culmea, niciodata. 
  
Ar mai fi de descris universul pitoresc al strazilor pline de vanzatori de flori, care alearga cu marfa si se ascund pe la colturi, dupa care reapar nestanjeniti, dupa ce gardianul fara simt civic si-a facut rondul relaxat, fara sa ia nicio masura de anihilare a lor. 
  
Este o lume balcanica, o lume arhetipala, o lume care sta intepenita in niste mecanisme vechi si ruginite, si pe care cetatenii romani o savureaza zi de zi, pasivi si ei. 
  
Vizitand anul acesta muzee si colectii private, am aflat cu stupoare cum ca multe dintre muzeele de arta populara din tara si-au stopat, din lipsa de fonduri achizitionarea de piese valoroase, de patrimoniu. Si, culmea, nu altundeva decat in zone de mare importanta culturala, cum ar fi in Timisoara. Stim ca Banatul este o zona geografica cu un specific aparte si cu o valoare istorica deosebita, prin prisma diversitatii etnice care a caracterizat si mai caracterizeaza zona. Am avut ocazia deosebita de a cunoaste vara aceasta un colectionar de arta populara care mai incearca sa salveze ultimele piese de valoare inestimabila, inainte ca acestea sa fie distruse prin ignoranta sau instrainare. Acest om care se numeste Marius Matei colectioneaza textile vechi de sute de ani, care atesta armonia in care au trait sute de ani minoritatile in tara noastra. Cum pot lupta oamenii acestia sa salveze ceea ce Statul ar trebui sa faca, prin atragerea unor fonduri europene? 
  
Acest om depune eforturi uriase de recuperare si conservare si nu primeste niciun ajutor din partea autoritatilor romane, care se arata nepasatoare. 
  
Cum putem fi atat de pasivi???Chiar nu ne mai intereseaza ce lasam in urma noastra??? 
  
Ce vom lasa noi mostenire copiilor si nepotilor nostri in comparatie cu generatiile care ne-au lasat o mostenire nepretuita si cu care stim doar sa ne mandrim in lume??? 
  
Ei au luptat pentru noi, au creat un tezaur, ni l-au transmis. Rolul nostru este acela de a-l pastra nealterat si de a-l transmite mai departe. Suntem o generatie care nu vom lasa nimic in urma si, in plus, vom si distruge tot ce ni s-a lasat, fara sa meritam efortul. 
  
Referinţă Bibliografică:
Patrimoniul national SOS / Eleonora Stoicescu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1698, Anul V, 25 august 2015, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Eleonora Stoicescu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Eleonora Stoicescu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!