Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Eveniment > Actualitate > Mobil |   


Autor: Elena Trifan         Publicat în: Ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016        Toate Articolele Autorului

FESTIVALUL „CONŞTIINŢA”, EDIŢIA A IV-A, 2016
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
FESTIVALUL „CONŞTIINŢA”, EDIŢIA A IV-A, 2016 
  
În perioada 2-7 octombrie 2016, la Ploieşti, din iniţiativa şi sub coordonarea preotului dr. Claudiu Băzăvan de la Biserica „Eroilor Tineri” din Ploieşti, s-a desfăşurat cea de-a IV-a ediţie a Festivalului „Conştiinţa”, care a reuşit să strângă laolaltă specialişti din domenii diferite: muzică, sculptură, literatură, religie, istorie, medicină, fizică şi un public numeros dornic de cunoaştere. 
  
Festivalul a început pe data de 2 octombrie la Muzeul de Artă din Ploieşti, cu un spectacol muzical susţinut de elevi de la Colegiul Naţional „Carmen Silva” din Ploieşti şi din foşti elevi ai acestui colegiu, acum studenţi la Conservatorul „Ciprian Porumbescu” din Bucureşti, coordonaţi de către profesor Robert Marcaş. 
  
Printre interpreţii şi piesele muzicale interpretate pot fi amintiţi: Mădălin Pandelescu – J.S. Bach – Sarabanda din partita nr. 2, Radu Sara – Ridica-voi ochii, Mădălin Pandelescu şi Cristina Manu - Jules Massenet – Meditaţie, Alexandru Băzăvan – O Isis und Osiris, Mircea Ene – Kak Molody, Cristina Manu – George Gershwin – The man i love, Melvy Irimiea – At last – Etta James; Denisa Iamandi şi Florin Nae – Cinema Paradiso, Cristiana Nichifor – Clopote albe, clopote negre, Mădălin Pandelescu şi Cristiana Manu – Schidler’s list, Andrei Petre – Parla piu piano. 
  
În zilele de 3, 4, 5, 6 octombrie au fost susţinute conferinţe la Biblioteca „Nicolae Iorga” din Ploieşti care totdeauna şi-a oferit spaţiul cu generozitate pentru astfel de activităţi. 
  
3 octombrie 2016 - prof.dr.univ. Georgeta Filitti a susţinut conferinţa cu tema „Rămas bun, suflet blând!” dedicată reginei Ana a României. 
  
Georgeta Filitti este absolventă a Facultăţii de Istorie a Universităţii Bucureşti, doctor în istorie-filosofie, istoric modernist, editor, cercetător la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române, lector la Fundaţia „Calea Victoriei”, colaborator al revistei „Conştiinţa”, fost consilier la Fundaţia „Ion Ghica”, şef de serviciu la Biblioteca Metropolitană Bucureşti, cercetător la Institutul Naţional pentru Memoria Exilului Românesc. 
  
Pentru prodigioasa activitate ştiinţifică şi editorială i-au fost conferite distincţia „Crucea Casei Regale a României” din partea Majestăţii Sale, regele Mihai I, şi Premiul „Nicolae Bălcescu”. 
  
După cum însăşi mărturiseşte Georgeta Filitti, scopul acestei conferinţe nu a fost de a-i determina pe auditori să devină promonarhişti şi de a le prezenta portretul moral al femeii care a fost soţia regelui Mihai, pe care a avut ocazia să o cunoască direct şi care ar trebui să fie un model pentru noi toţi datorită aleselor Sale însuşiri de caracter: modestie, dragoste şi devotament familial, căldură sufletească, calm, răbdare, încredere în oameni, atitudine de mamă ocrotitoare, grijă, solicitudine, suferinţă îndurată cu demnitate. 
  
Părintele Claudiu Băzăvan şi-a exprimat recunoştinţa faţă de Doamna Profesor care, şi de data aceasta, a scos la iveală cu multă delicateţe lumini, frumuseţi din întunericul istoriei pentru a ne face să ne iubim ţara şi de a fi mai buni şi i-a sfătuit pe cei prezenţi să fie oameni naturali, după cum a spus şi Iisus, deoarece cei care îşi pierd naturaleţea îşi pierd şi mântuirea. 
  
4 octombrie 2016 – Lector univ. dr. Mariana – Cristiana Rotaru, a susţinut conferinţa cu tema „Regele – Unsul lui Dumnezeu”, subiect pe care l-a aprofundat şi prin teza dumneaei de doctorat. 
  
Părintele Claudiu Băzăvan a vorbit despre semnificaţiile ritualului mirungerii în timpul botezului creştin - ortodox şi al mirungerii domnitorilor. 
  
Copilul este uns cu Sfântul Mir pe frunte pentru a avea mintea racordată la cer, în dreptul gurii pentru a rosti cuvinte ziditoare, în urechi pentru a auzi Cuvântul lui Dumnezeu, în dreptul inimii pentru ca aceasta să vibreze pătrunsă de Duhul Sfânt, pe mâini pentru a săvârşi fapte bune, pe picioare pentru a merge pe drumul drept, pe spate pentru a avea îngeri păzitori. 
  
În timpul încoronării monarhilor aceştia sunt unşi cu Sfântul Mir, într-un mod semănător cu cel al mirungerii din timpul botezului, dar cu semnificaţii uşor deosebite, adaptate misiunii pe care o au de îndeplinit. 
  
Este uns pe frunte pentru a aduce binele supuşilor săi, pe inimă pentru a fi sensibil la durerile poporului, pe urechi pentru a auzi glasul celor aflaţi în suferinţă şi nevoi, pe gură pentru a rosti cuvinte care motivează o naţie, pe umeri pentru a săvârşi fapte bune pentru naţiune, pe picioare pentru a merge pe calea adevărului, pentru a deschide calea spre adevăr şi lumină, pe spate pentru ca în spatele lui să fie cei care îl recunosc drept monarh, dorit de Dumnezeu. 
  
Mariana Cristiana Rotaru a definit mirungerea ca fiind actul prin care cel ales primeşte harul divin, cât şi responsabilitatea morală de a respecta legile umane şi divine şi a făcut constatarea că în fiecare act de mirungere există a faţă vizibilă şi una invizibilă. 
  
A făcut o incursiune în istoria ceremonialului de încoronare de la vremurile vechi prezentate în textele biblice şi până astăzi, cu referiri speciale la istoria Ţărilor Române şi a Marii Britanii. 
  
Regii biblici care au beneficiat de ritualul mirungerii au fost Saul şi Solomon. 
  
În ceea ce priveşte Ţările Române a prezentat descrieri ale ritualului încoronării şi inclusiv ale mirungerii aşa cum apar în scrierile lui Dimitrie Cantemir, stolnicului Constantin Cantacuzino şi lui Axinte Uricariul. 
  
Mirungerea şi încoronarea voievozilor români au fost privite înainte şi după intervenţia turcilor în actul de alegere şi încoronare a domnitorilor. 
  
Au fost prezentate pe videoproiector şi comentate imagini ale unor tablouri votive ale domnitorilor români Radu Paisie, Matei Basarab, Constantin Brâncoveanu, remarcându-se, în mod deosebit, prezenţa îngerului sau direct a lui Iisus Hristos ca dovadă a învestirii divine a domnitorului. 
  
În timpul intervenţiei turceşti în actul încoronării coroana domnească a fost înlocuită cu o cucă, căciulă împodobită cu pene de struţ şi pietre preţioase. 
  
Schimbări şi mai mari s-au remarcat în timpul încoronării regilor români din dinastia de Hohenzollern. 
  
Primii doi regi nu au beneficiat de actul mirungerii, deoarece erau catolici, li s-a făcut doar slujba de binecuvântare a coroanei, afară, în faţa bisericii. 
  
Carol al II-lea nu a beneficiat nici de ritualul încoronării, nici al mirungerii, a purtat doar un sceptru sau un baston de mareşal. 
  
Regele Mihai a depus jurământul în Sala Tronului din Palatul Regal şi a fost uns ca domn în Catedrala Patriarhală. A avut dreptul să intre în altar prin Uşile Împărăteşti şi să şi ia singur anafura. 
  
Au fost descrise, de asemenea, coroanele regilor români. 
  
În continuare atenţia Cristianei Rotaru s-a îndreptat asupra ritualului încoronării regilor englezi. Astfel au fost descrise obiectele care alcătuiesc regalia britanică, adică acele obiecte folosite în actul încoronării, precum: Globul Crucifer, Coroana Sfântului Eduard Confesorul, Coroana Imperială, Sabia de Stat (a Justiţiei Spirituale, a Justiţiei Temporale, a Milei), Sabia cu Nestemate, Fiola cu Sfântul Mir, Linguriţa Mirungerii, Pintenii, Inelul Suveranului sau al Încoronării, Brăţările Înţelepciunii, veşminte de natură sacerdotală (Dalmatica, Mantia Imperială), Sceptrul Regal, Sceptrul Porumbel. 
  
A fost descris ceremonialul încoronării reginei Elisabeta şi a fost vizionat şi un film cu încoronarea acesteia, atrăgându-se atenţia asupra faptului că regina nu a acceptat să fie filmat sau fotografiat momentul mirungerii. 
  
Părintele Claudiu Băzăvan a apreciat mirungerea ca fiind un act de autoritate, puritate, glorie, nobleţe şi a afirmat că toţi suntem împăraţi consacraţi. 
  
5 octombrie 2016 - Prof. univ. dr. Pavel Chirilă, medic şi teolog, ctitorul mai multor aşezăminte medicale şi de cult religios, autorul mai multor cărţi printre care pot fi amintite: „Meditaţie la medicina biblică”, „Introducere în medicina pastorală” etc., a ţinut o conferinţă despre conceptul de medicină creştină al cărui promotor este. 
  
Expunerea medicului şi teologului Pavel Chirilă s-a bazat deopotrivă pe studierea scrierilor religioase, a bibliografiei medicale, cât şi pe propria practică. 
  
Dumnealui defineşte medicina creştină ca descoperire a cauzelor spirituale ale bolilor, ca ajutor acordat bolnavului de a-şi descoperi singur aceste cauze şi urmărire a pacientului până la sfârşitul vieţii. 
  
Pornind de la textele biblice au fost menţionate participarea efectivă a lui Dumnezeu în procesul de facere a omului după chipul şi asemănarea sa când în actul creaţiei universale pentru a face Universul material Dumnezeu a spus „Să fie lumină!”, iar pentru crearea omului a spus „Să facem!”. 
  
Au fost prezentate cauzele prime ale apariţiei bolilor pe pământ după căderea lui Adam din rai ca urmare a păcatului, relaţia dintre trup şi suflet, viaţă şi moarte, inimă ca centru al medicinei creştine şi creier, dintre ochi şi ureche (văz şi auz), cauzele spirituale ale bolilor, metode de vindecare, deosebirea dintre posedat de demon şi atacat de demon, definiţii ale nebuniei, cazuri de sinucidere din Biblie ca urmare a trădării, relaţia medicină creştină-medicină laică. 
  
Boala este considerată o formă de încercare a credinţei, moartea „cel mai glorios moment din viaţa omului”, o continuare a vieţii, iar frica prima boală cunoscută de omul căzut din rai. 
  
Printre cauzele spirituale ale bolilor au fost menţionate: păcatul, idolatria, mâncarea cu sânge, adulterul sau intenţia de adulter, trufia puterii, dispreţuirea aşezămintelor lui Dumnezeu, păcătuirea după vindecare, încrederea în regi şi în doctori, ci nu în Dumnezeu, luarea împărtăşaniei fără vrednicie, îndoirea de mesajul divin. 
  
Din pedagogia vindecării fac parte următoarele metode: credinţa că te poţi vindeca, voinţa de a te vindeca, pocăinţa, iertarea, căutarea şi găsirea cauzelor spirituale ale bolilor, rugăciunea, asumarea, necârtirea, asceza, postul, practicarea virtuţilor, conştiinţa că oamenii au fost creaţi. 
  
6 octombrie 2016 – Ramiro Sofronie, specialist al operei lui Constantin Brâncuşi, profesor emerit şi Doctor honoris causa al Universităţii Tehnice de Construcţii din Bucureşti, conducătorul Catedrei UNESCO din Bucureşti a susţinut o prelegere cu tema „Paradoxul Cuminţeniei”, cu referire specială la opera „Cuminţeania pământului” a lui Brâncuşi din perspectivă gravitaţională. 
  
Prima parte a comunicării a fost dedicată fenomenului de gravitaţie privit din perspectiva oamenilor de ştiinţă: Aristotel, Socrate, Platon, Arhimede, Galilei, Newton, Einstein, Stefen Hawking, din perspectivă antroplogică în relaţie cu poziţia bipedă a omului şi fenomenul de conştientizare a acestuia identificat în legenda lui Oedip, în relaţie cu fenomenul de oglindire din legenda lui Narcis şi din „Republica” lui Platon. 
  
În ziua de 11 septembrie 2001, când la New York cădeau Turnurile Gemene, Ramiro Sofronie prezenta la Paris comunicarea „Brâncuşi şi arta gravitaţiei.” 
  
În comunicarea de la Ploieşti a prezentat în esenţă rezultatele cercetărilor proprii cu privire la lucrările lui Brâncuşi: „Sărutul”, „Cuminţenia pământului” şi „Coloana infinitului”. 
  
„Sărutul” se remarcă prin verticalitatea trupurilor identificate cu gravitaţia tăiată de braţele orizontale ale perechii de îndrăgostiţi, absenţa diferenţei dintre bărbat şi femeie, ancorarea perfectă a trupurilor în braţele Universului. 
  
Sculptura „Cuminţenia pământului” lucrată de Brâncuşi la Paris în 1907 este considerată un exemplu de verticalitate racordată la Univers, un corespondent al gravitaţiei, al desăvârşirii omului prin integrare în Univers, iar prin capul ei, un simbol al Pământului încărcat energetic, amintind de Atlas care purta Pământul pe umeri. 
  
Ramiro Sofronie a ţinut trează curiozitatea ascultătorilor şi prin părerile proprii despre „Coloana infinitului” ale cărei corpuri geometrice le aseamănă cu nişte sicrie, statuia fiind un monument dedicat memoriei eroilor, şi pe care o aseamănă cu capodopere arhitectonice precum: Turnul Eiffel, Turnul Babel, cu Templul de la Stonehenge şi cu cel de la Sarmisegetusa. De asemenea, identifică în construirea statuii şi fenomenul de oglindire. 
  
Concluzia la care ajunge cercetătorul este că omul se integrează în Univers prin gravitaţie, dar că până în prezent gravitaţia a fost definită, dar nu şi lămurită: „Newton o descrie, Brâncuşi o învinge, dar niciunul, nici altul nu o descifrează.” 
  
Părintele Claudiu Băzăvan a făcut referiri la prezenţa gravitaţiei şi la explozia energetică din momentul facerii Universului şi a asemănat complexul sculptural de la Târgu Jiu cu un drum iniţiatic. 
  
7 octombrie 2016 - La Biserica „Eroilor Tineri” din Ploieşti Grupul „Trandafirul prahovean” al Palatului Copiilor din Ploieşti, coordonat de prof. Nicoleta Stănescu, aflat la cea de-a X-a aniversare, a susţinut un spectacol folcloric. 
  
Toţi protagoniştii acestui festival au fost dăruiţi cu aplauze din partea publicului şi diplome din partea părintelui Claudiu Băzăvan. 
  
Prin diversitatea temelor prezentate, prin profunzimea şi originalitatea cercetărilor şi calitatea artistică a interpretărilor Festivalul „Conştiinţa” desfăşurat aproape o săptămână la Ploieşti a reuşit să îmbogăţească cunoştinţele celor prezenţi, să le stimuleze dorinţa de cunoaştere, să le creeze o stare sufletească de încântare şi relaxare. 
  
A consemnat Elena TRIFAN 
  
Referinţă Bibliografică:
FESTIVALUL „CONŞTIINŢA”, EDIŢIA A IV-A, 2016 / Elena Trifan : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 2111, Anul VI, 11 octombrie 2016, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Elena Trifan : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Elena Trifan
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!