Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Manuscris > Studii > Mobil |   


Autor: Elena Trifan         Publicat în: Ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016        Toate Articolele Autorului

ASPECTE ALE POLISEMIEI ÎN LIMBAJUL PUBLICISTIC ACTUAL
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
ASPECTE ALE POLISEMIEI ÎN LIMBAJUL PUBLICISTIC ACTUAL 
  
Îmbogăţirea lexico-semantică a limbii române după 1990 s-a realizat pe mai multe căi: formarea de cuvinte prin mijloace interne, împrumuturile, calcul lingvistic, atribuirea de sensuri noi unor cuvinte deja existente în limba română. 
  
Cuvinte anterioare anului 1990 au reuşit să dezvolte sensuri noi prin: calc semantic, elipsă, extinderi contextuale, înnobilări de sens şi cu ajutorul figurilor de stil. 
  
Unele din cuvintele nou formate sau împrumutate în limba română au dezvoltat relaţii semantice de sinonimie, antonimie, polisemie. 
  
În cele ce urmează vom prezenta câteva aspecte ale polisemiei în limbajul publicistic al anilor 1990-2001, având ca sursă de informare pentru cuvintele/sensurile noi Dictionarul de neologisme şi abrevieri recente de Elena Trifan şi Adrian-Ioan Trifan. 
  
Sursa polisemiei o constituie: 
  
1) calcul semantic: 
  
Cuvântul caracatiţă este înregistrat în DEX cu sensul propriu, „Animal marin din încrengătura moluştelor, cu corpul rotund, în formă de sac şi cu opt braţe puternice, prevăzute cu ventuze (Octopus vulgaris)” şi cu cel figurat: „Persoană lacomă, apucătoare hrăpăreaţă” (din rus. karakatiţa). 
  
După 1990, a fost folosit ca substantiv propriu, constituind traducerea filmului italian „La Piovra” care a avut ca temă corupţia din societatea italiană şi a fost prezentat de Televiziunea Română „Şi că în unele locuri se vorbeşte de un nou serial care ar bate de departe .” R., IV, 22/1993, p. 3 
  
El a devenit substantiv comun care denumeşte „Fenomenul amplu de corupţie ce s-a extins în ţara noastră, asemenea unei caracatiţe”: „ trezeşte Ministerul Justiţiei”.J.n., V, 1350/1997, p. 17; „[…] e un pretext cusut cu aţă albă pentru ca o veritabilă caracatiţă economică să-şi facă afaceri pe scară largă.” RM., VIII, 378/1997, p. 18 
  
Sensurile cuvântului caracatiţă au componenta comună „care acaparează”. 
  
Cuvântul huligan „Persoană care comite acte de huliganism” provenit din limba rusă, huligan, a dobândit sensul „Suporter violent,” după engl. hooligan. 
  
„Huliganii englezi provoacă noi incidente la Saint Etienne” Ad., 2510/1998, p.9; „Huliganii germani au avut ceva de împărţit cu forţele de ordine din Lens […].” Rl., 2504/1998, p.8 
  
Înţelesurile cuvântului huligan sunt unite de trăsătura comună: „Care perturbă liniştea şi ordinea publică”. 
  
Cuvântului naş i se atribuie în DEX următoarele sensuri: „1) Persoană care ţine în braţe pruncul în timpul botezului, devenind astfel rudă cu familia respectivă. Expr. A fi naşul cuiva - a şti să potolească, să facă inofensiv pe cineva; a-i veni cuiva de hac, a învăţa pe cineva minte. A-şi găsi naşul - A da de o persoană care ştie să pună la punct pe cineva, să strunească pe cineva. 
  
2) Nun (ă), (Din nun şi suf. -aş) 
  
El dezvoltă sensul nou „Şeful unui clan mafiot” după substantivul italian „Il Padrino”, numele unui film al cărui personaj principal este o persoană de tip mafiot. 
  
„Naşii asiatici controlează traficul pe Marea Neagră […]. La sfârşitul lunii august 1998, naşul mafiei ruse activând în sudul Moldovei a fost arestat pentru a doua oară […].” Rl., 2703/1999, p.2 
  
Sensul nou aminteşte de expresiile româneşti mai vechi: a fi naşul cuiva, a-şi găsi naşul, tot naşul îşi are naşul lui, explicate mai sus şi sensul depreciativ al cuvântului naş, „Controlor necinstit, de bilete în tren”. 
  
Transparenţă are în DEX sensul „(adesea fig.) Proprietate a unor corpuri sau a unor medii de a fi transparente” din fr. transparence. 
  
După modelul cuvântului rusesc glasnost şi-a extins sfera de întrebuinţare denumind „Faptul de a face cunoscute aspecte ale vieţii economice, politice, sociale, culturale” „[…] A pus la dispoziţia clienţilor săi – Telefonul clientului – din dorinţa de a practica o transparenţă totală asupra activităţii băncii.” Rl., supl. O.f. 133/2000, p. 2 
  
Destul de numeroase sunt cazurile în care cuvintele româneşti preiau sensuri ale unor termeni englezeşti din domeniul informaticii. 
  
Antivirus are sensul anterior anului 1990, specific medicinei şi biologiei „Substanţă care împiedică dezvoltarea viruşilor” din fr. antivirus. 
  
În informatică dobândeşte sensul „Program împotriva viruşilor informatici” după engl. antivirus: „Softwin a prezentat un AVX (Anti-Virus eXpert, un antivirus comparabil cu produse similare internaţionale.” M., XLI, 26/1998, p.5 
  
Verbul a naviga este specific domeniului maritim şi are în DEX următoarele sensuri „1. (Despre nave, la persoana a III-a) A se deplasa pe apă; a pluti (despre aeronave), a se deplasa în aer sau în cosmos, a zbura. 
  
(Despre oameni) A călători cu o navă sau cu o aeronavă, a conduce mersul unei nave sau al unei aeronave” (din lat. it. navigare, fr. naviguer) 
  
În domeniul informaticii a dobândit şi sensul „A accesa, a fi conectat şi a utiliza Internetul”, după engl. surf the net – „Un cuptor cu microunde, care navighează pe Internet, plăteşte facturi, transferă bani în bancă, face cumpărături la sfârşit de săptămână şi poate fi folosit şi ca televizor în timp ce prepară mâncarea, a devenit ultima găselniţă în materie de aparatură electrocasnică în Anglia.” C., III, 77/1999, p.24, „Utilizatorii pot naviga foarte uşor printre cele peste 20.000 de anunţuri publicitare” (Reprodus după LLR, 4/2001, p. 7) 
  
Accesarea Internetului care de obicei este făcută cu pasiune şi durează mult este asemănată cu o călătorie în lumea apelor. 
  
Substantivul navigator, tot din domeniul maritim are în DEX următoarele sensuri: „Persoană care întreprinde lungi călătorii pe mări şi oceane; Persoană care conduce o navă (1) sau poate face parte din personalul unei nave; p.ext. persoană care călătoreşte pe apă. 2. Membru al echipajului unei aeronave care conduce efectiv zborul ei. (din fr. navigateur, it. navigare) 
  
În domeniul informaticii primeşte sensul nou „Persoană care accesează Internetul”, după engl. net surfer. 
  
„Navigatorii pe Internet pot accesa un sit creat de Alistar Fraser […].” M., XLII, 11/1999, p.5 
  
Cel care accesează calculatorul este asemenea unui navigator la cârma unei nave pe care o conduce cu pricepere şi pasiune şi uneori pentru timp îndelungat. 
  
Cuvântul vierme este specific domeniului biologic şi are sensul propriu – „1. Nume dat unor animale nevertebrate, lipsite de picioare, cu corpul moale, lunguieţ, de obicei, cu o piele lucioasă, care trăiesc în sol, în apă sau ca parazite pe plante şi animale; 2) (pop.) Nume dat larvelor unor insecte.” (din lat. vermis) 
  
În terminologia informaticii primeşte sensul „Virus conceput să găsească toate datele din memorie sau de pe disc şi să le modifice.”, după engl. worm. 
  
„Virusul informatic – ILOVEYOU – […] aparţine tipului – vierme (worm), care transmite rapid şi distruge anumite fişiere din ordinatorul infectat.” (R.l., 3077/2000, p.9) 
  
Cele două sensuri ale cuvântului polisemantic vierme au trăsătura comună : „acţiune distrugătoare exercitată asupra unui obiect” 
  
Cuvântul virus, a fost folosit în biologie şi medicină cu sensul – „Agent patogen, invizibil cu microscopul obişnuit, care se introduce numai în interiorul celulelor vii şi provoacă diverse boli infecţioase. p. ext. Toxina acestui agent.” şi „Fig. Sursă a unui rău moral” din fr. lat virus 
  
În domeniul informaticii dobândeşte un sens nou „Program care introdus într-un calculator poate perturba funcţionarea acestuia, putând să evolueze el însuşi”: „În ceea ce priveşte termenul virus, atribuit acestui gen de programe, el este de dată mai recentă. A fost introdus în anul 1996 de către matematicianul Fred Cohen ce l-a folosit pentru a caracteriza un program care putea să infecteze alte programe, să le modifice şi în final chiar să sufere el însuşi un proces de evoluţie.” M., XLIV, 30/2001, p.3, provenit din engl. virus 
  
Ca şi în cazul cuvântului vierme sensurile cuvântului virus sunt unite de trăsătura „Care poate infecta un obiect”. 
  
Cuvintele care au dobândit sensuri noi preluate din informatică au depăşit graniţele domeniului respectiv, tinzând să pătrundă în limba comună, datorită popularizării lor prin intermediul mass-mediei şi procesului de informatizare a societăţii româneşti la care deocamdată sunt receptivi mai ales tinerii. 
  
2) Elipsa din denumirea oficială sintagmatică a unor partide politice contribuie la atribuirea de sensuri noi, denotative unor substantive comune. 
  
Irina Preda (1992, p.585) exemplifică acest procedeu prin cuvintele front şi convenţie, care sunt folosite în domeniul politic în locul substantivelor proprii compuse, nume de formaţiuni politice: Frontul Salvării Naţionale şi Convenţia Democratică: „Consideră frontul drept o formaţiune rău intenţionată” Cot., 29 VII 1991, p. 1; „Cei care susţin frontul şi guvernul […].” E. 23-29 VII 1991, p. 5; „În alegerile locale din Iaşi […] conduce convenţia.” Rl., 19 V 1992, p.3”. 
  
3) Interferenţele lexicale: 
  
Substantive din domeniul sportiv sunt utilizate cu referire la viaţa militară şi socială. 
  
Balcaniadă „Competiţie sportivă care are loc la intervale regulate cu participarea sportivilor din ţările balcanice.” (din Balcani şi sufixul -iadă), recent a dobândit sensul denotativ „Lupte interetnice care se desfăşoară în Balcani”: „Demersurile de până acum arată că nu va fi vorba în nici un caz de o nouă sângeroasă de inspiraţie iugoslavă.” Tl., 90-92/1993, p.12 
  
Deşi semantic nu au comună decât denumirea regiunii de unde provin participanţii la competiţie sau unde se desfăşoară acţiunea, le considerăm polisemantice din cauza originii comune. 
  
Universiadă „Competiţie sportivă internaţională la care participă tineretul din universităţi” (din Univers[itate] şi sufixul -iadă) în timpul evenimentelor din 1989 s-a îmbogăţit cu un nou sens cu valoare atât denotativă, cât şi conotativă în funcţie de intenţia vorbitorului „Miting anticomunist desfăşurat în piaţa Universităţii din Bucureşti” care îl situează în relaţie de sinonimie cu golaniadă. 
  
„Prima universiadă anticomunistă din lume.” Z-Z., I, 11/1990, p.8 
  
Este foarte greu de stabilit dacă acest cuvânt se înscrie în categoria cuvintelor polisemantice sau a omonimelor. Din punct de vedere semantic se asemănă numai prin elementul „universitate” ai cărei reprezentanţi participă la competiţie sau în piaţa căreia are loc mitingul. L-am considerat totuşi cuvânt polisemantic, datorită originii comune. 
  
4) Metafora: 
  
a) Se poate obţine prin devierea sensurilor unor termeni tehnici şi ştiinţifici asanare, atomizare, emana, emanaţie, colaps etc care în presa actuală sunt utilizaţi în contexte referitoare la viaţa socială, politică, economică, culturală etc. (Cf. Bidu-Vrănceanu, 1995: 38-44). 
  
Verbul a asana în DEX este înregistrat atât cu sensuri proprii: „A înlătura surplusul de ape dintr-o regiune (cu scopuri economice, de salubritate sau estetice (prin lucrări hidrotehnice executate pe spaţii întinse. P. ext. A seca o apă stătătoare”, cât şi cu sensul figurat „A îmbunătăţi, a redresa”. 
  
Substantivul asanare, un derivat de la a asana, are sensul „Acţiunea de asana”. 
  
În presă el a fost folosit frecvent cu sensul figurat: „Îmbunătăţire, redresare”: „asanarea societăţii româneşti” Rl., 665/1992, p.4; „asanarea bugetului american” C., II, 109/1998, p.3 
  
În exprimarea orală cuvântul circulă şi cu sensul „curăţare”: „Poliţia municipiului Ploieşti a organizat o razie pentru asanarea localităţii de elementele infractoare.” 
  
Atomizare, un derivat de la a atomiza, apare în DEX cu sensul „Acţiunea de a atomiza”, iar a atomiza numai cu sensul propriu: „A transforma un lichid în picături foarte fine”. 
  
După 1990 cuvântul atomizare este întrebuinţat cu sensul figurat „Divizare” cu referire la domeniul politic: „Să mai permitem atomizarea vieţii politice”. RM., VIII, 383/1997, p. 17 
  
Cuvintele a emana şi emanaţie sunt înregistrate în DEX numai cu sensuri propii, specializate. 
  
În timpul evenimentelor din decembrie 1989 şi după aceea au fost folosite cu sensuri figurate care au la bază trăsătura: „care a apărut în mod spontan, imprevizibil şi care nu mai poate fi oprit”, asemenea unei erupţii vulcanice. 
  
S-a auzit adeseori spunându-se „Frontul Salvării Naţionale este o emanaţie a revoluţiei”, adică o apariţie spontană. 
  
Ele au fost folosite cu o dublă conotaţie: pozitivă de către cei care le-au atribuit sensuri noi şi au fost implicaţi în evenimentele din decembrie 1989 şi negativă, ironică de către cei care nu au crezut în spontaneitatea revoluţiei. 
  
De la verbul a emana s-a format substantivul de genul masculin emanaţii „Persoană care a participat spontan la revoluţie”, întrebuinţat numai cu valoare depreciativă. Au fost utilizate mai frecvent atâta timp cât realitatea care le-a generat a constituit obiectul discuţiilor şi al dezbaterilor, la ora actuală sunt întrebuinţate din ce în ce mai puţin şi vor fi, probabil, total uitate când din amintirea vorbitorilor se vor şterge anumite detalii ale evenimentelor din decembrie 1989. 
  
Verbul a demara are în DEX sensuri proprii: „1. Intranz. (Despre autovehicule, motoare etc.) A se pune în mişcare, a porni”; „2. Tranz. A dezlega odgoanele unei corăbii în vederea plecării”.”; 3. (Fig.), „(Sport) A-şi lua avânt, a porni în viteză într-o cursă”. 
  
În presă, în media, în general, şi în stilul colocvial îşi pierde caracterul de mişcare şi este folosit tranzitiv cu sensul „A începe o afacere, o acţiune, o dezbatere, o discuţie etc.”: „După părerea lui, practic, lovitura de stat a demarat deja.” Rl., 668/1992, p.1 
  
Aceeaşi trăsătură semantică a fost transmisă şi celorlalte cuvinte din familia lui: demarare, demarat. 
  
Din limbajul publicistic a pătruns în vorbirea curentă, dintre termenii tehnici utilizaţi în alte contexte bucurându-se de frecvenţa cea mai mare în uz. 
  
Foarte numeroase sunt cuvintele din domeniul medical folosite în contexte referitoare la viaţa socială, politică, economică etc.: anestezie, cancer, colaps, epidemie, psihoză, perfuzie, sindrom etc. 
  
Vom încerca să exemplificăm numai cuvintele colaps şi sindrom. 
  
Cuvântul colaps are în DEX sensul medical : „Insuficienţă circulatorie, periferică, manifestată prin pierdere a oricărei forţe, scăderea bruscă a tensiunii arteriale, puls rapid şi foarte slab etc.” După 1990 este folosit frecvent cu sensul „Decădere, prăbuşire”: „colaps economic” Fl., 41/1992, p.3; „colaps cultural” RL., 668/1992, p.13; „colaps administrativ” E.m., IV, 17/1993, p. 4 
  
Cuvântului sindrom în DEX i se atribuie sensul de bază „Totalitatea semnelor şi ale simptomelor care apar în cursul unei boli, dându-i nota caracteristică.” (DEX) 
  
În presa postdecembristă apare frecvent în sintagme cu sens figurat care denumesc acţiuni, atitudini, manifestări, tendinţe, sentimente simţite ca maladive şi care reflectă un tablou al epocii în care au fost create: plecarea masivă a românilor la muncă în ţări foarte îndepărtate, autoincendieri în semn de protest, lupte între politicieni, neagrearea celor corecţi, program de alimentaţie raţională, excesivă, impus, relaţii neadecvate dintre sexe, fuga investitorilor, neputinţa de a călători în spaţiul Schengen, dorinţa de performanţă cu orice preţ, depozitarea de deşeuri radioactive pe teritoriul României, criza de anumite produse, teamă provocată de pierderea locului de muncă, de scumpiri, de proteste din partea populaţiei, autoiluzii, tergiversări, laşitate etc. 
  
sindromul algoritmelor, sint.s. – „România va depăşi numai pe măsura maturizării mecanismelor democratice ale statului de drept.” R., VIII, 16/1997, p.5 
  
sindromul Argentina, sint.s. – „De aproape o lună, o parte a societăţii româneşti este bântuită de o maladie necunoscută până acum: sindromul Argentina. Până nu de-mult,
  
sindromul autoincendierilor, sint.s. – Boală manifestată prin incendierea propriei persoane – „Sindromul autoincendierilor i-a atins şi pe braşoveni.” Ad., 2623/1998, p.16 
  
sindromul autonomist, sint.s. – „Lăsând la o parte asemenea sumbre previziuni să reţinem totuşi, că sindromul autonomist din Europa, fie normală sau tranzitivă, a tra-versat Atlanticul şi produce alergii la Washington.” Tin.l., V, 864/1994, p.3 
  
sindromul Bârlădeanu, sint.s. – „Dincolo, în Frontul puterii asistăm la ceea ce s-ar putea numi Sindromul Bârlădeanu. De fapt, disputa de principiu între cele două tabere este o aparenţă. Jos în groapa cu lei a pasiunilor nu opţiunile politice primează, ci bătălia surdă, înverşunată pentru schimbarea gărzii palatului. Pe tabla de şah a Puterii, Bârlădeanu, Brucan, Severin şi ceilalţi gladiatori politici scoşi în arenă sunt piese care îşi dau silinţa să încline balanţa victoriei fie spre Iliescu, fie spre Roman.” Ghil., II, 19/1991, p.1 
  
sindromul celei mai frumoase, sint.s. – „Sindromul celei mai frumoase. Modestia, simţul realităţii şi sentimentul recunoştinţei sunt calităţi din cele mai rar întâlnite la o candidată la titlul de miss, şi cu atât mai puţin la una care a câştigat vreo etapă. Poate că nici nu-i de mirare, fiindcă înţelepciunea se însoţeşte mai greu cu tinereţea şi frumuseţea. Aflaţi în căutarea perfecţiunii, însă, organizatorii unor concursuri de frumuseţe nu se sfiesc să testeze şi existenţa unor astfel de calităţi.” E.m., IV, 32/1993, p.18 
  
sindromul celui orbit de lumina prea multor iluzii, sint.s. – „În condiţiile când opoziţia, care nu dispune de un program politic credibil şi coerent – fapt recunoscut chiar din rândurile sale – dar vrea sa treacă imediat la guvernare, iar guvernul aplică totuşi un program, mai mult sau mai puţin înţeles şi apreciat social-politic, apare limpede că, pe lângă alte anomalii ale tranziţiei acţionează, cu consecinţe negative specifice, incapacitatea de adaptare. Sau, mai explicit, mai aproape de procesele şi fenomenele reale se poate spune că unii politicieni suferă de sindromul celui orbit de lumina prea multor iluzii. Întocmai ca în zicala indiană potrivit căreia <întotdeauna e mai întuneric sub lampă>, cei care iau propriile iluzii drept realitate ajung să circule prin viaţa socială numai ţinuţi de mânecă şi purtând bastonul alb al orientării de sine şi recunoaşterii de către cei din jur.” R., VI, 14/1995, p.2 
  
sindromul Clinton, sint.s. – „Până la urmă, sloganurile laburiste au avut succes, mai cu seamă că liderul opoziţiei, John Helwson, se pare că a căzut victimă . Tânăr şi atrăgător, cu o soţie asemenea, el a dorit să le ofere australienilor şansa de a-şi alege un Clinton al lor.” Tin.l., V, 889/1993, p.3 
  
sindromul columbian, sint.s. – „Opoziţia consideră că , adică promiscuitatea dintre putere şi mafie, a atins deja un stadiu avansat în noua Iugoslavie.” Tin.l., V, 905/1993, p.3 
  
sindromul decomprimării, sint.s. – „Ceea ce trebuie câştigat este, pe de o parte, un ambient care să valorifice inteligenţa, iar pe de altă parte, mijloace prin care să se poată recuceri timpul pierdut în cursul celor 45 de ani de administraţie comunistă. În momentul de faţă, România suferă, ca toate ţările ce au ieşit de sub regimurile totalitare, un . R., V, 2/1994, p.4 
  
sindromul eliberatului de puşcărie, sint.s. – „Ce înseamnă în mintea lui Ivan 49,5 miliarde de dolari, ajutor obţinut de la G7? Este ceva abstract şi vag, iar incomen-surabilul sumei îl sperie. De aici, sindromul se petrece la scară mare.” Cot., III, 91/1993, p.8 
  
sindromul est-european, sint.s. – „Pană de curând, mai toate partidele de esenţă socialistă din Europa occidentală suferiseră din cauza , adică suportaseră indirect efectele prăbuşirii comunismului.” Tin.l., V, 934/1993, p.3 
  
sindromul gigolo, sint.s. – „Aceasta este forţa clişeelor, a stereotipiilor. Să numim aceasta recunoscut ca evident de toţi care gândesc că bărbaţii n-ar trebui să fie atraşi decât de femei de vârsta lor sau mai tinere, în timp ce femeile, bineînţeles cele nu ar trebui să cedeze decât bărbaţilor de vârsta lor sau celor mai bătrâni.” Tin.l., 894/1993, p.5 
  
sindromul Hrebenciuc, sint.s. – „După cum se vede treaba, cei care nu acceptă să încalce legea nu sunt pe placul Puterii. Deci nu este o întâmplare, ci o obişnuinţă […].” R.l., 1232/1994, p.9 
  
sindromul Iliescu, sint.s. – „Ei cred că toată lumea le seamănă, ori au făcut o boală gravă psihică, numită şi .” R., VI, 23/1995, p.2 
  
sindromul imperial, sint.s. – „Un consilier al preşedintelui Elţîn a oferit şi argumentul pentru rolul proeminent al Rusiei în această .
  
sindromul laşităţii conştiente, sint.s. – „În consens cu această opinie analiştii militari consideră că acţiunile ce contravin acestei aserţiuni sunt de natură să inducă în instituţia militară a ţării sindromul laşităţii conştiente.” E.z., III, 577/1994, p.4 
  
sindromul locurilor limitate, sint.s. – „Altfel spus, sindromul locurilor a dispărut.” R.l., 2909/ 1999, p.1 
  
sindromul Mafiei, sint.s. – „La Varşovia, a avut loc, în sfârşit, o conferinţă internaţională, având o temă strict imposibilă cu trei ani în urmă: Mafia răsăriteană. , a afirmat la conferinţă Pierre Lacoste, fostul şef al serviciilor de informaţii franceze.” E.m., IV, 13/1993, p.5 
  
sindromul , sint.s. – „Sindromul . După privatizarea din 1992, la fabrica de mobilă a crescut numărul de şomeri.” Cot., IV, 80/1994, p.5 
  
sindromul mesianismului, sint.s. – „Fiecare om are o misiune, ar putea spune, fără a cădea în sindromul mesianismului.” Lic., 17/1997, p.49 
  
sindromul Mincu, sint.s. – Program de alimentaţie raţională iniţiat de ministrul Mincu – „Sindromul Mincu ne ameninţă sănătatea pe zi ce trece.” A.C., VI, 2/1996, p.3 
  
sindromul Pitulescu, sint.s. – „Nu suferim noi chiar de , a cărui carte: , a început parcă să fie transpusă capitol cu capitol în practică (vezi Zaher, Temeşan, Păunescu ş.a.), dar tare ne-ar plăcea ca în virtutea spiritului de castă al sacoşarilor, să vedem şi nişte miliardari dovediţi de Justiţie.” R., VIII, 16/1997, p.2 
  
sindromul primarilor neputincioşi, sint.s. – „O altă influenţă, deosebită, o exercită sindromul primarilor neputincioşi.” Ad., 344/1993, p.2 
  
sindromul privatizării, sint.s. – Teamă provocată în rândul bugetarilor de vestea privatizării instituţiilor la care lucrează şi rămânerea inevitabilă fără locuri de muncă – „Sindromul privatizării. La majoritatea dintre ei, zvonul privind privatizarea, cu binecunoscuta consecinţă a restructurării care îi succede inevitabil, a produs o creştere semnificativă a colesteroului, accidentele cardiace crescând cu peste 60% faţă de perioadele anterioare. Căzuţi pradă depresiei, salariaţii au neglijat exerciţiile fizice, s-au îngrăşat, au început să doarmă mai mult de nouă ore pe noapte (fără a se simţi totuşi odihniţi), crescând şi rata divorţurilor în mod semnificativ în comparaţie cu cei ce nu se simţeau ameninţaţi.” M., XLII, 28/1999, p.6 
  
sindromul Québec, sint.s. – „În plus, sindromul Québec (fuga investitorilor) ameninţă şi Scoţia.” R.l., 2541/1998, p.4 
  
sindromul războiului onomastic, sint.s. – Acţiune a primarului Clujului de schimbare a denumirii străzilor – „Să nu uităm că napocafrenia se manifestă covârşitor prin sindromul războiului onomastic” A.C., VI, 2/ 1996, p.3 
  
sindromul RDG-ist, sint.s. – „După ce comuniştii au pornit ofensiva sportivă, ajungând la performanţe extraordinare prin cele mai necinstite mijloace posibile, Occidentul s-a lăsat prins în cursă şi cazul Ben Johnson este numai un exemplu despre ce a însemnat goana nebună pentru performanţă cu orice preţ. Şi astfel s-a născut , care, la 16 milioane de locuitori număra mai mulţi campioni decât populaţia Luxemburgului.” Cot., IV, 25/1994, p.7 
  
sindromul Roman – septembrie ’91, sint.s. – „De nimic nu s-a temut mai mult Guvernul, în tentativa sa de a face reformă, decât de reacţia imprevizibilă a maselor de proletari de sub pământ. Reflexul de apărare împotriva sindromului , groaza de a nu se trezi din nou cu cohortele negre în Piaţa Victoriei, a frecat cu atâta osârdie ridichea subconştientului guvernamental, încât acesta a clocit o decizie atipică pentru felul său de a dirigui.” Z., IV, 581/1997, p.2 
  
sindromul scumpirii, sint.s. – „Ţinând seama că ponderea alimentelor şi cheltuielilor cu locuinţa în cadrul unui buget este de 70% şi că toţi agenţii economici vor fi cuprinşi de ne putem aştepta la noi puseuri inflaţioniste.” Cot., V, 118/1995, p.5 
  
sindromul Shengen, /şengăn/, sint.s. – Suferinţă spirituală provocată de neputinţa românilor de a călători liber în spaţiul Shengen – „Sindromul Shengen (titlu)” C., II, 107/1998, p.15 
  
sindromul Sibiu, sint.s. – „ în Basarabia. Deocamdată putem da ştirea că e vorba de 500 de tone de reziduuri nucleare aduse din oraşul Naberejnte Celnî (Tatarstan made in URSS). Cu alte amănunte vom reveni pe parcursul desfăşurării acestui .” Tin.l., V, 919/1993, p.3 
  
sindromul sticlelor goale, sint s. – „Sindromul sticle-lor goale. E caniculă, vreme când iţi frige sufletul să bei o bere rece sau un suc, dar directorul unei fabrici de bere ridică din umeri neputincios. Nu are sticle goale. […] Ar fi de pus la punct reţeaua centrelor de preluare a sticlelor goale, cum era cândva. Dar asta înseamnă să ne contrazicem pe noi, îndreptând o situaţie gravă cu un remediu simplu. Ar însemna să ne propunem să scăpăm de , care nu acţionează doar în reţeaua recuperării lor, ci peste tot.” Ad., I, 182/1990, p.2 
  
sindromul tergiversării, sint.s. – „Raportul făcut de o echipă multidisciplinară, sub coordonarea d-lui Dorel Sandor, afirmă că tinde să devină o caracteristică dominantă a tranziţiei noastre şi a regimului politic.” R., IV, 46/1993, p.1; „Nu cumva ne confruntăm tot cu , cu aşa-numitele

, probleme de regim şi de sistem transmise moştenire din guvernare? Bâlbele şi ezitările din ultimele circa 330 de zile, câte s-au scurs de la alegeri şi până acum confirmă că da, cu sublinierea că toate aceste probleme reziduale s-au accentuat sub noua guvernare.” C., I, 2/1997, p.1 

  
b) are în vedere forma (mărimea) obiectelor: 
  
Transferul se face de la inanimat la inanimat: 
  
Mamut este înregistrat în DEX cu două valori morfologice, una substantivală şi una adjectivală şi cu două sensuri: unul propriu şi unul figurat. 
  
În calitate de substantiv are sens propriu: „Specie fosilă de elefant care avea corpul acoperit cu peri lungi şi fildeşii foarte dezvoltaţi (Elephas primigenius), iar ca adjectiv invariabil este folosit figurat cu sensul „De mari proporţii” cu specificarea „(Despre întreprinderi, organizaţii etc.).” 
  
În presa actuală are valoare substantivală şi sensul figurat „Sistem foarte puternic”: „[…] mamutul birocratic, cadavrul administrativ care e economia de stat nu poate fi rentabil […].” Fl., 50/1994, p.4 
  
Mastodont este înregistrat în DEX numai cu valoare substantivală şi cu un sens propriu „Mamifer pahiderm fosil uriaş, asemănător cu elefantul.” 
  
După 1990 a căpătat sensul figurat „Obiectiv industrial de proporţii şi cu capacitate foarte mare”: „A împânzit ţara cu mastodonţi energofagi, care înghiţeau mari cantităţi de materii prime.” Ad., I, 6/1990, p.2 
  
La baza apariţiei sensului nou a stat trăsătura „De dimensiuni foarte mari.” 
  
c) Asemănarea dintre cuvinte are la bază culoarea. 
  
Metafora este combinată cu un calc lingvistic. Transferul se face de la animat la animat. 
  
Cuvântul roşioară are în DEX mai multe sensuri proprii printre care şi pe acela de „Peşte cu corpul turtit lateral şi acoperit cu solzi mari, cu ochii şi în otătoarele roşietice.” 
  
De la acest sens îl dezvoltă pe cel figurat, depreciativ „Comunist”, care are la bază şi un calc lingvistic: „[…] roşioarele astea verdeţe se vor iar bastionul proletariatului” E.m., II, 14/1992, p.6. După 1989 în limba română cuvântul roşu atât ca substantiv cât şi ca adjectiv sub influenţa unor termeni internaţionali a dobândit sensul „comunist”. Sensul actual al substantivului roşioară este accentuat de determinantul verdeţe, un adjectiv provenit din substantivul propriu Ilie Verdeţ, fost lider comunist. 
  
d) Asemănarea dintre cuvinte are la bază modul de viaţă şi transferul se realizează de la animat la inanimat. 
  
Căpuşă are în DEX sensuri proprii specifice domeniului zoologic şi botanic : „I Gen de artropode parazite din clasa arahnidelor, care se înfig în pielea animalelor şi a omului şi se hrănesc sugându-le sângele”, (la sg.) animal care face parte din acest gen; II 1. (bot.) Ricin. 2) Mugur de viţă, din care se dezvoltă coardele şi rodul: Ochi” 
  
În publicistica actuală a apărut substantivul comun compus firmă-căpuşă cu sensul „Firmă care şi-a realizat fondurile prin transferuri ilegale ale marilor întreprinderi” sau altfel spus „care a supt sângele marilor întreprinderi asemenea unei căpuşe.”: „Când s-a opus rezistenţă s-a mers pe varianta ocolitoare numită firme-căpuşă, prin care s-au sleit de vlagă întreprinderile-mamă, producătoare de bunuri materiale, în timp ce căpuşele s-au îngrăşat rapid.” Rl., 2887/1999, p.1 
  
Din substantivul compus firmă-căpuşă s-a desprins cuvântul căpuşă care a preluat sensul întregului compus. 
  
e) Cuvintele folosite metaforic, au circulat înainte de 1990 pe cale orală, iar după 1990 au apărut şi în presa scrisă. Ele sunt o expresie a hazului de necaz pe care românii l-au făcut în anii grei ai dictaturii ceauşiste. 
  
Transferul de sens se face de la inanimat la inanimat. 
  
Cuvântul adidaşi este înregistrat în DCR 2 cu următoarele sensuri: 1) Tip de încălţăminte comodă, iniţial folosită exclusiv de sportivi, utilizată mai ales de tineri în anii 1980 –1990; 2) Om care poartă adidaşi, om obişnuit – „De la vlădică (ministrul culturii, dl MG) până la opincă (diverşi adidaşi păşitori pe cărările gazetăriei) lumea s-a înveselit […].” Rl., 27 III 1993, p. 8; 3) Picioare de porc omniprezente înainte de decembrie 1989 pe rafturile magazinelor alimentare: „Adidaşi de porc sau tacâmuri de pui” Rl, 5 XII, 1996, p. 24 
  
Pentru cel de-al treilea sens s-ar putea face completarea „Partea inferioară a picioarelor de porc, prevăzută cu copite”. 
  
Cuvântul adidaşi cu sensul 1 a apărut în limba română prin antonomază de la numele creatorului acestui tip de încălţăminte, Adi Dassler, sensul al doilea este figurat şi a fost creat prin sinecdocă, iar cel de-al treilea sens este metaforic, având în vedere partea inferioară a piciorului şi considerarea copitelor de porc drept încălţăminte a acestuia. 
  
Calculator în DEX este înregistrat numai cu sensuri proprii: „1) Tabel care cuprinde rezultatele unor calcule, folosit pentru simplificarea operaţiilor: Carte, broşură care cuprinde asemenea tabele. 2) (Şi în sintagma calculator electronic) Ordinator, computer; calculator de buzunar - calculator de dimensiuni foarte mici, destinat publicului larg pentru efectuarea unei game de probleme matematice limitate; (impr.) minicalculator; 3) Persoană specializată în calcule mai ales economice. 
  
Înainte de 1989 el a dezvoltat sensuri metaforice, neînregistrate în dicţionare: 1) „Capul omului”, lăcaşul minţii cu care se fac calculele şi, de obicei la plural, „Capete de porc expuse spre vânzare în magazine, în absenţa cărnii în timpul dictaturii ceauşiste”. După cum se poate observa, cel de-al doilea sens metaforic este dezvoltat din primul, trecerea făcându-se succesiv de la inanimat la animat pentru sensul metaforic (1) şi de la animat la animat pentru sensul metaforic (2). 
  
Cuvinte precum adidaşi şi calculatoare, cu o conotaţie glumeaţă utilizate frecvent în stilul colocvial înainte de 1990 au o frecvenţă din ce în ce mai redusă din cauza uitării sau necunoaşterii contextului extralingvistic care le-a generat. 
  
5) Sensurile noi, figurate apar în argou 
  
a) Cuvintele sunt din sfera semantică a delaţiunii: 
  
Ciripitor apare în DEX numai ca adj. cu sensul „care ciripeşte, ciripiu” (din ciripi şi suf.- tor) 
  
Încă înainte de 1990 a dobândit şi sensul „Informator al Securităţii, pârâtor”, care după dispariţia cenzurii ceauşiste a apărut şi în presa scrisă: „Informatori. Delatori. Turnători. Supraveghetori şi alţi ciripitori.” Cuv., I, 35/1990, p.1. Folosirea lui în context alături de sinonimele sale îi accentuează caracterul depreciativ-ironic. 
  
Metafora este explicată de Rodica Zafiu (2001: p. 207) prin interpretarea turnătoriei, atât în română, cât şi în alte limbi ca un fel de cântare. 
  
Turnătorie în DEX are sensurile: „1. Atelier, secţie, întreprindere în care se execută operaţiile de turnare a metalelor. 2. Meseria turnătorului (1): tehnica turnării metalelor. 3. Fig. Pâră, denunţ, calomnie la adresa cuiva (din turnător şi suf. -ie). În DNAR este înregistrat numai cu sensul figurat „Furnizarea de informaţii către serviciile secrete”: „[…] am intrat în posesia incredibilei turnătorii pe care Tokes ăsta a făcut-o împotriva statului român la 26 martie 1991 […].” RM., II, 47/1991, p.1 
  
Rodica Zafiu care a studiat câmpul semantic al turnătoriei, asociază cuvântul cu verbul a turna cu sensul 1 din DEX „A vărsa un lichid sau p.ext. un fluid în, pe sau peste ceva”, turnătoria fiind interpretată „ca o , golire de un lichid” (2001: p. 207) 
  
În sprijinul acestei interpretări aduce şi substantivele concrete, nume de instrumente prin care sunt denumiţi turnătorii: doniţar, sifon etc. 
  
b) Cuvintele sunt din limbajul hoţilor, înşelătorilor 
  
Ţeapă „Par lung şi ascuţit la un capăt (folosit în trecut ca instrument de supliciu). Prelungire ascuţită şi ţepoasă la spicele cerealelor; (la pl.) resturile tulpinilor unor păioase, rămase în pământ după ce plantele au fost cosite.” 
  
După 1990, cuvântul apare în argou cu sensul „Înşelătorie, furt”, mai ales, în expresii ca a da o ţeapă, a lua o ţeapă: „Ţeparii recunosc că au dat ţeapa […]”. Rl., 2880/1998, p.9 
  
Sensul actual al cuvântului ţeapă este posibil să fi avut în vedere efectul dureros produs de o ţeapă (înşelătorie) asupra unei persoane. 
  
Tun, cuvânt din domeniul militar este înregistrat în DEX numai cu sensuri neutre. 
  
În DNAR este considerat termen argotic, cu sensul „Delapidare, înşelătorie, lovitură financiară”. Un sens mai complet îi este atribuit de Rodica Zafiu (2001: p. 215) „Afacere ilegală (escrocherie, furt, spargere etc.) de proporţii, cu mari sume puse în joc, cu beneficii considerabile pentru participanţi.” (2001: p. 215). 
  
În studiul consacrat evoluţiei semantice a cuvântului tun, folosit argotic, Rodica Zafiu (2001: p. 215-216) îl asociază cu lovitura de tun care este foarte puternică, cu valoarea adverbială a cuvântului tun în construcţii superlative precum: a dormi tun, îngheţat tun etc şi cu faptul că apare în combinaţie cu verbul a da: a da un tun. 
  
Autoarea însăşi se întreabă dacă sensul actual al cuvântului tun a apărut prin metonimie, elipsă sau direct din sensul mai vechi al lui tun „lovitură de tun”. 
  
c) Cuvintele sunt termeni tehnici: 
  
Râşniţă este definit în DEX „1.Maşină rudimentară de măcinat sare, porumb etc. compusă din două pietre suprapuse dintre care cea de deasupra se învârteşte cu ajutorul unui mâner. Moară primitivă mişcată cu ajutorul animalelor de tracţiune. 2) Instrument de bucătărie cu care se macină boabe de cafea, de piper etc.” din bg. rasnica. 
  
În argoul marinarilor şi al utilizatorilor de calculatoare apare cu sensurile metaforice „Navă veche; Calculator vechi, neperformant”, care au în comun cu sensurile mai vechi trăsătura „neperformant, rudimentar”. 
  
5) Cuvintele sunt din limbajul persoanelor fără locuinţă, al cerşetorilor: 
  
Înainte de 1990 cuvântul aurolac a avut numai sensul „Marcă de lac pentru vopsit elemente metalice, conţinând solvenţi cu efecte halucinogene”, menţionat de Adriana Stoichiţoiu -Ichim (2001: 14) şi neînregistrat în DN 4, în DEX 2, în DCR 2. 
  
Prin metonimie, a ajuns să aibă sensul depreciativ „Copil al străzii care se droghează inhalând dintr-o pungă de plastic vapori emanaţi de soluţia numită aurolac”: „Până nu de mult se ştia despre aurolaci doar că există pe undeva prin fundăturile Bucureştiului şi că se droghează cu o soluţie care provine din ceea ce se numeşte .” Cot., IV, 269/1994, p. 3 
  
În stilul colocvial este folosit glumeţ sau depreciativ pentru a denumi persoana adultă care nu are un loc de muncă, are o situaţie materială foarte proastă sau este lipsită de calităţi intelectuale. 
  
Enescu în argoul cerşetorilor a primit sensul „Bancnotă de 50.000 de lei” prin metonimie de la chipul lui George Enescu imprimat pe ea: „Ia lasă abureala şi cardeşte-mi-l pe Enescu.” A.i., 1228/1997, p.16 
  
Concluzii 
  
Polisemia este un fenomen lingvistic destul de complex şi de productiv în limba română actuală. Inventarul cuvintelor care au dobândit sensuri noi în publicistica actuală fiind mult mai mare decât cel oferit de noi aici. 
  
Ea este o dovadă a posibilităţilor nelimitate şi multiple pe care le are limba română de a se îmbogăţi din punct de vedere lexical. 
  
Pentru înţelegerea ei sunt necesare luarea în consideraţie atât a contextului extralingvistic, cât şi lingvistic care au generat anumite sensuri ale cuvintelor, cât şi interpretarea lor deopotrivă de către lingvişti şi stilisticieni. 
  
Uneori este foarte greu de făcut diferenţa între cuvintele polisemantice şi omonime, de exemplu, ca în cazul cuvintelor balcaniadă, naş, universiadă. 
  
Contrar afirmaţiilor care s-au făcut în studiile de specialitate potrivit cărora cuvintele polisemantice aparţin fondului vechi al limbii, majoritatea cuvintelor studiate de noi sunt neologisme. 
  
Bibliografie: 
  
Afana - Parpală, Emilia, (2006) – Introducere în stilistică, Paralela 45, Piteşti 
  
Coteanu, Ion/Forăscu, Narcisa/Bidu-Vrănceanu, Angela, (1985) – Limba română contemporană. Vocabularul, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, p.124-128 
  
Bidu-Vrănaceanu, Angela – Forăscu, Narcisa, (1988) – Cuvinte şi sensuri, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, p.39-111 
  
Bidu-Vrănceanu, Angela, (1995) – ale termenilor tehnico-ştiinţifici>, în Limbă şi literatură, I, p.38-44 
  
Bidu-Vrănceanu, Angela, (1997) – în Limbă şi literatură, III-IV, p. 39-43 
  
Bucă, Marin – Evseev, Ivan, (1976) – Probleme de semasiologie, Editura Facla, Timişoara, p.31-98 
  
Dicţionar explicativ al limbii române (DEX2), (1998), Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti 
  
Dicţionar general de ştiinţe. Ştiinţe ale limbii (DGŞL), (1987) – Editura Ştiinţifică, Bucureşti 
  
Dimitrescu, Florica, (1997) – Dicţionar de cuvinte recente (DCR2), Editura Logos, Bucureşti 
  
Forăscu, Narcisa, (1999) – , în Limbă şi literatura română, 3, p.18-23 
  
Marcu, Florin, (1997) – Noul dicţionar de neologisme (DN4), Editura Academiei, Bucureşti 
  
Preda, Irina, (1992) – <Îmbogăţirea lexico-semantică a limbii române actuale (cu privire specială la perioada postdecembristă)>, în Limba română, XLI, 10, p.585-590 
  
Stoichiţoiu – Ichim, Adriana, (2001) – Vocabularul limbii române actuale. Dinamică. Influenţe. Creativitate, Editura All 
  
Şerban, V. – Evseev, Ivan, (1978) – Vocabularul românesc contemporan, Editura Facla, Timişoara, p.149-171 
  
Trifan, Elena/Trifan, Ioan-Adrian (2003) – Dicţionar de neologisme şi abrevieri recente (DNAR), Editura Scrisul Prahovean, Ceraşu 
  
Zafiu, Rodica, (2001) – Diversitate stilistică în româna actuală, Editura Universităţii din Bucureşti 
  
ELENA TRIFAN 
  
Referinţă Bibliografică:
ASPECTE ALE POLISEMIEI ÎN LIMBAJUL PUBLICISTIC ACTUAL / Elena Trifan : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1913, Anul VI, 27 martie 2016, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Elena Trifan : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Elena Trifan
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!