Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Eveniment > Actualitate > Mobil |   


Autor: Elena Trifan         Publicat în: Ediţia nr. 1702 din 29 august 2015        Toate Articolele Autorului

FESTIVALUL “PRAHOVA IUBEŞTE BASARABIA”, PLOIEŞTI, 2015
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
FESTIVALUL “PRAHOVA IUBEŞTE BASARABIA”, PLOIEŞTI, 2015  
 
În zilele de 21-23 august 2015, în cadrul Programului Naţional “România 100”, sub egida Consiliului Judeţean Prahova şi a Centrului Judeţean de Cultură, sub directa coordonare a doamnei Ludmila Sfîrloagă, consilier judeţean şi preşedinte al Comisiei de Integrare Europeană, în judeţul Prahova s-a desfăşurat Festivalul folcloric “Prahova iubeşte Basarabia” la care au participat formaţii artistice din judeţul Prahova, din Republica Moldova şi din Ucraina, principalele activităţi având loc în municipiul Ploieşti şi în Parcul “Constantin Stere” din comuna Bucov, judeţul Prahova.  
 
Deschiderea festivalului a avut loc pe data de 21 august, în Amfiteatrul Palatului Culturii, Ploieşti.  
 
Fanfara Consiliului Judeţean Prahova a intonat “Imnul de Stat” al României, “Imnul de Stat” al Republicii Moldova şi “Hora Unirii”. Reprezentanţi ai Consiliului Judeţean Prahova, ai Primăriei Ploieşti şi ai raioanelor invitate din Republica Moldova şi din Ucraina au rostit alocuţiuni în care au evidenţiat specificul relaţiilor de prietenie dintre ţările participante şi, în mod deosebit, dintre localităţile şi zonele înfrăţite.  
 
În continuare a avut loc un spectacol folcloric la care au participat formaţii artistice din Republica Moldova: “Pruteanca” – raionul Leova, “La Izvor” şi “Busuioc moldovenesc” – raionul Cimişlia, “Mărunţica” – raionul Basarabeasca, “Pe-un picior de plai” - raionul Hînceşti, “Codrenii” - raionul Călăraşi, “Mugurel” – Cernăuţi, Ucraina, “Periniţa” – Consiliul Judeţean Prahova, “Floare de Cireş”, - Băneşti, judeţul Prahova.  
 
A doua zi s-a desfăşurat Parada portului popular, care s-a deplasat în cântec de fanfară, de la statuia ecvestră a domnitorului Mihai Viteazul, pe Bulevardul Republicii până la Palatul Culturii, Ploieşti.  
 
A fost urmată de un spectacol folcloric susţinut de aceleaşi formaţii artistice, la Amfiteatrul Palatului Culturii, Ploieşti.  
 
Pe data de 23 august, festivitatea s-a desfăşurat, în mod simbolic, în Parcul Cosntantin Stere din localitatea Bucov, judeţul Prahova.  
 
Constantin Stere, scriitor, om politic, jurist, scriitor, s-a născut în 1865 în Basarabia, în perioada 1886-1892 a fost surghiunit de autorităţile ruseşti în Siberia, după care s-a stabilit în România, petrecându-şi ultima parte a vieţii pe domeniul soţiei sale, din localitatea Bucov, judeţul Prahova, unde a şi murit în anul 1936. A fost un militant înverşunat pentru realizarea Unirii Basarabiei cu România. În Muzeul amenajat în casa scriitorului din Parcul Bucov sunt expuse copii de pe cuvântarea rostită de C. Stere pe 27 martie 1918 în procesul de pregătire şi înfăptuire a Unirii şi de pe Rezoluţia Adunării Naţionale de la Alba Iulia, din 18 Noiembrie – 1 Decembrie, 1918.  
 
În amintirea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 în Parcul C. Stere din localitatea Bucov, în 2008 au fost înălţate trei coloane de mărimi diferite, reprezentând cele trei provincii româneşti unite: Moldova, Ardealul, Ţara Românească. La baza coloanelor a fost depusă o placă din marmură albă pe care se află harta României Mari.  
 
Spectacolul desfăşurat în parc, pe data de 23 august, a început cu un moment solemn.  
 
Fanfara a intonat „Hora Unirii”, Imnul de Stat al României, Imnul de Stat al Republicii Moldova, preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, Mircea Cosma, a rostit o alocuţiune entuziasmantă în care a evocat personalitatea scriitorului şi patriotului român Constantin Stere, a recitat fragmente de poezii patriotice scrise de poeţi români şi basarabeni, a adresat repetat îndemnul la Unire.  
 
Reprezentanţilor ansamblurilor participante le-au fost conferite diplome de excelenţă şi machete pe care se află busturile domnitorilor români întregitori de ţară: Mihai Viteazul, Al.I. Cuza, Ferdinand I.  
 
A urmat un spectacol folcloric în aer liber la care şi-au dat concursul formaţiile amintite anterior.  
 
Pentru o mai bună convingere despre asemănările de limbă, de port, dans şi cântec popular dintre cele trei Ţări Române participante la festival vom face o scurtă prezentare a ansamblurilor.  
 
Ansamblul “Pruteanca”, din Leova, este mixt, coordonat de Radu Trandafir, a fost înfiinţat în anul 2005, are 37 de membri, dansatori, solişti vocali şi instrumentişti. A executat dansuri populare precum: “Sârba şi bătuta”, “Brâul”, “Hora strămoşească”, “Sârba de concert”.  
 
Solista Ana Râileanu a interpretat cântecul “Am venit cu drag la voi”, Aleana Semen, cântecul “Pe toloaca satului”, Suruc Mihai, piesa “Părinţii”.  
 
Membrii ansamblului poartă costume specifice regiunii de sud a Moldovei.  
 
Fetele au cătrinţă, fustiţă, ie, brâu, bondiţă, pantofi.  
 
Băieţii: pantaloni, cămaşă, bondiţă, brâu şi ciubote.  
 
În ansamblu se află şi solista Claudia Postu, cu un repertoriu de cântece vechi: “Trece neica şuierând”, “Toarnă în pahare”, “Bate calul”, “Aseară la poarta mea”.  
 
Judeţul Cimişlia a evoluat în festival cu două ansambluri: “La izvor” şi “Busuioc moldovenesc”.  
 
Ansamblul de dansuri populare “La izvor” este coordonat de Ştefan Golovatei, a fost înfiinţat în 1995, are 20 de membri, bărbaţi şi femei între 16-40 de ani.  
 
Are în repertoriu dansuri: “Sărbătoreasca”, “Coşer”, “Hangul”; din zona de nord a ţării: “Hora de la Cimişlia”, “Suita din Deleni”, “Hora cu bătăi”, “Ostropăţul”, “Suite bulgăreşti”, “Suite ţigăneşti”.  
 
Costumul femeiesc este compus din: ie, fustă, cătrinţă, brâu, bondiţă, pantofi, opinci, iar costumul bărbătesc din: cămaşă, fustanelă, iţari, brâu, bondiţă, căciulă de cârlan, cizme, opinci.  
 
Ansamblul “Busuioc moldovenesc”, din satul Ialpujeni, este coordonat de Pânzar Larisa, a fost înfiinţat în 1995, este compus din 20 de membri, dintre care unii au vârste între 7-9 ani şi alţii până la 50 ani.  
 
Au un repertoriu autentic folcloric, tradiţii şi obiceiuri: botez, cununie, tradiţii şi obiceiuri de iarnă: “Căiuţii”, “Steaua”, “Ursul” şi colinde, cântece pascale, sărbători familiale.  
 
Costumul femeiesc se compune din: opinci, cătrinţă, fustă, bondiţă, broboadă şi costumul bărbătesc din: opinci, ciorapi de lână, iţari, cămaşă cu poale, căciulă, pălărie.  
 
Ansamblul “Mărunţica”, din raionul Basarabeasca, sat Carabeatovka, este mixt, coordonat de Ion Drăcilă, înfiinţat în 1980, are în jur de 80 de membri de la 10 la 32 de ani, are în repertoriu folclor din toată Moldova şi România.  
 
Au executat dansuri din nordul Moldovei: “Joc mare”, “Bulgăreasca de la Cosăuţi”, 2 dansuri bănăţene, denumite “2 şi 7 paşi”, “Ţărăneasca de la Reghi”, “Hora de la Cimişlia”, “Brâul”, “Hora de la sud” şi “Tropăita”.  
 
Costumul femeiesc se compune din: cătrinţă, cămaşă, bluză, fustă, opinci, brâu, tuflă (pantofi negri) şi cel bărbătesc din: cămaşă, brâu, pantaloni, cuşmă, opinci.  
 
Ansamblul cu nume mioritic “Pe-un picior de plai”, din raionul Hînceşti, comuna Paşcani, este mixt, coordonat de Ecaterina Ursu, înfiinţat în 1985, are 28-30 membri, cu vârste de la 5 la 16-17 ani.  
 
Din 2 în 2 ani participă la Festivalul Cântecului Popular Pascal, înfiinţat în 1994 de către Andrei Tamazlâcaru, care se desfăşoară la Chişinău.  
 
Au fost laureaţi la toate ediţiile.  
 
Au un repertoriu bogat de dansuri şi cântece culese de la vatră.  
 
Printre dansurile cu care au evoluat în acest festival pot fi amintite: Coasa, Raţa, Şaierul, Sârbele de la Paşcani. Interpretează şi cântece sociale, de recruţie, de joc, populare, pascale. Un loc aparte îl ocupă folclorul copiilor.  
 
Prin bunăvoinţa doamnei Ecaterina Ursu vom reproduce câteva cântece de dragoste şi din folclorul copiilor.  
 
Dragă mi-I pădurea deasă  
 
Dragă mi-I pădurea deasă  
 
A dai na da şi dai na da,  
 
Cu mândruţa mea frumoasă.  
 
Când părinţii ne-or căta  
 
Şi pădurea nu ne-a da.//  
 
Pădure, la umbra ta  
 
Cu mândra o viaţă-aş sta  
 
La cântat de pasărele  
 
Şi miros de floricele.//  
 
La izvor cu apă rece  
 
A dai na da şi dai na da,  
 
Pe unde dragostea trece  
 
Şi-acolo cu mândra mea  
 
Om împărţit dragostea.  
 
Frunză verde trei alune  
 
Drag mi-I cântecul pe lume  
 
I la I la I lai la  
 
Veselie şi mult dor  
 
Le cântăm oamenilor  
 
I la I la la//  
 
Frunză verde trei alune  
 
Dragă mi-I cântecul pe lume.  
 
Dragă mi-I să cant, să joc  
 
Cu tot neamu la un loc.//  
 
Frunză verde busuioc,  
 
Drag mi-I cântecul şi joc!  
 
Dar mai drag în satul meu  
 
Să cânt la mine mereu!  
 
Cântece folclorice pentru copii  
 
Cântec de joc cu copilul  
 
Horai ţâca ş-un ţâcoi  
 
Ş-un ţâcoi ş-un ţâcoieş  
 
Să creşti mare, Mihăieş!//  
 
Să creşti mare, puişor,  
 
Să fii mamei de-ajutor!  
 
Hai, ding, ding, ding!//  
 
Mititel şi-nfăşăţel,  
 
Puiul mamei boţocel!  
 
Hai, ding, ding!  
 
Cântec de joc între copii  
 
(Se apucă de mână câte 2)  
 
Joacă, joacă, tânără fetiţă!  
 
Eşti frumoasă ca o garofiţă.  
 
La, la, la, la//  
 
Joacă, joacă, tinere băiete!  
 
Jocul nostru o să te-înveţe.  
 
La, la, la, la  
 
Cântec de huţa-huţa  
 
Huţa, huţa, huţa, cu căruţa!  
 
Huţa, huţa, pîn’ la lelea Măriuţa!//  
 
Huţa, huţa, huţa, cu căruţa  
 
Pân la lelea Măriuţa!//  
 
Huţa, huţa, ţa, ţa  
 
Huţa, huţa, ţa, ţa//  
 
Să-mi dai fire de mălai  
 
Şi fir dulce de susai.//  
 
Huţa, huţa, huţa,  
 
Huţa, huţa, huţa!  
 
Costumul femeiesc se compune din: fustanelă la poale cu broderie şi gherghef, fotă ţesută la stative, dintr-o singură bucată, ie din in topit, bondiţă, pantofi, opinci, cizme, în funcţie de împrejurări. Fetele au coroniţe pe cap, iar persoanele mature: moţoc (coc) cu floare la ureche.  
 
Costumul bărbătesc se compune din: pantalon, cămaşă, stan (stănuţi), bondiţă sau cojoacă bărbătească, cuşmă sau pălărie, cizme, opinci.  
 
Ansamblul “Codrenii”, din judeţul Călăraşi, este mixt, coordonat în prezent de Gheorghe Furculiţă. A fost înfiinţat în 1952 de către Grigorie Radu, care acum conduce seniorii. La ora actuală membrii ansamblului sunt constituiţi în trei grupe, fiecare având câte 32 de persoane de vârste cuprinse între 7-12 ani, 12-14 ani, 14-18 ani. Cei peste 18 ani merg la seniori.  
 
Au în repertoriu dansuri din zona de centru a Moldovei: “Bătrâneasca de la Vărzăreşti”, “Şaerul”, “Coasa”, dansuri din Moldova de Sud, dansuri bulgăreşti, deoarece în localitate trăiesc bulgari, dansuri ţăgăneşti specifice ţiganilor din Basarabia.  
 
Ansamblul are o orchestră bogată, profesionistă, solişti de toate vârstele şi interpretează cântece din toate zonele.  
 
Pe scena de la Bucov, Mihaela Stratan, în vârstă de 12 ani, a interpretat cântecele: “Aşa-i jocul pe la noi”, “Sunt o fată frumuşică”.  
 
Costumul bărbătesc este alcătuit din pantofi, opinci, cătrinţă, ie, brâu, fustanelă, bondiţă, marame scurte şi lungi, iar cel bărbătesc din: cizme, pantofi, iţari, brâu, cămaşă, bondiţă, căciulă, pălărie.  
 
Ansamblul “Mugurelul”, din Ucraina este coordonat de Ion Popescu, Comunitatea Românilor din Ucraina, europarlamentar.  
 
Ansamblul a fost înfiinţat în 2004, are 60 de membri, constituiţi pe trei grupe de vârste: 7-10 ani, 18-20 ani, peste 20 ani.  
 
Este format din solişti şi dansatori.  
 
În repertoriu au sârbe, bătute moldoveneşti autentice din Valea Siretului, din zona Cernăuţi - Bucovina: “Bătrâneasca”, “Ardeleanca”, “Coasa”, “Hora din Pătrăuţi”. La festival a fost interpretat cântecul “Crenguţă verde de brad”, specific zonei, din repertoriul artistei emerite, Iliuţă Maria, originară din Cernăuţi.  
 
Membrii ansamblului poartă costume din care unele sunt vechi de peste 100 de ani.  
 
Costumul fetelor se compune din: cătrincioare, cămeşoi, bondiţă ornamentată cu flori de câmp, brâu, ciorapi împletiţi, opinci, iar cel al băieţilor: cămeşoi, iţari, bondiţă, brâu lat, cuşmă de miel, ciorapi, opinci.  
 
Judeţul Prahova a fost reprezentat la festival de Ansamblul “Periniţa” al Consilului Judeţean Prahova şi de Ansamblul “Floare de cireş”, din Băneşti.  
 
Ansamblul “Periniţa” a fost înfiinţat în anul 1978 de către folcloristul, profesor Constantin Manolache. Şi-a propus să facă cunoscut folclorul românesc şi, in mod deosebit, prahovean, în ţară şi în lume. Este laureat al numeroase concursuri naţionale şi internaţionale.  
 
Este compus din tineri, fete şi băieţi, de diferite profesii. Au interpretat dansuri şi cântece populare din întreaga ţară.  
 
Fetele poartă părul în coc, cu coroniţă de flori, cămaşă, ilic brodat cu motive florale, ciucuri, fotă, poale, pantofi.  
 
Băieţii: ie, ilic brodat, cu ciucuri, iţari din postav, chimir lat din piele, brodat cu motive florale, cizme.  
 
Pe lângă dansatori, a fost reprezentat la festival de soliştii vocali: Cătălin Anghel şi Bogdan Şeitan.  
 
Ansamblul “Floare de cireş” de la Băneşti, judeţul Prahova, coordonator Mihaela Tudose, coregraf Cristi şi Vali Colezea, are în total 100 de membri din care sunt prezenţi 20.  
 
Au în repertoriu dansuri populare din Muntenia, Dobrogea şi Moldova.  
 
La festival au dansat “Geamparaua” şi “Braşoveanca”.  
 
Poartă costume specifice judeţului Prahova. Fetele au pantofi, poale, ie, şorţuri, brâu, maramă, iar băieţii: pantaloni, brâu, cămaşă, fustiţă, pantofi.  
 
Reprezentanţi ai Platformei Unioniste “Acţiunea 2012”şi ai organizatorilor au distribuit cocarde şi steguleţe tricolore.  
 
Pentru acest eveniment Platforma Unionistă “Acţiunea 2012” a confecţionat tricouri pe care erau imprimate imagini reprezentative pentru unirea Basarabiei cu România.  
 
Pe timpul desfăşurării festivalului au fost scandate lozinci: “Basarabia este România”, “Unire!”, “Vrem să ne unim!”, au fost purtate şi fluturate drapele ale ţărilor participante.  
 
Ne reţine atenţia, în mod deosebit, domnul Gelu Costin, care pe o lance arborase 3 drapele, unul al României şi două ale Republicii Moldova.  
 
Am participat cu toţii la un festival al unei profunde trăiri patriotice, al relevării identităţii româneşti a trei ţări surori vecine, pe care valuri istorice nemiloase le-au desprins din trunchiul mamă, al prieteniei, al unui îndemn înflăcărat la Unire.  
 
Îi felicităm pe organizatori şi pe toţi cei care cu pasiune şi dăruire au contribuit şi contribuie la menţinerea şi promovarea spiritualităţii româneşti, chiar în condiţii vitrege.  
 
Elena TRIFAN  
 
Referinţă Bibliografică:
FESTIVALUL “PRAHOVA IUBEŞTE BASARABIA”, PLOIEŞTI, 2015 / Elena Trifan : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1702, Anul V, 29 august 2015, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Elena Trifan : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Elena Trifan
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!