Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Cultural > Traditii > Mobil |   


Autor: Elena Trifan         Publicat în: Ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015        Toate Articolele Autorului

NEDEIA MOCĂNEASCĂ
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
NEDEIA MOCĂNEASCĂ  
 
Voineşti, judeţul Covasna, un cuib de rai, situat în inima vechii Dacii, se remarcă prin aerul tămăduitor, puternic încărcat în ioni negativi, prin obiective turistice, precum: Biserica „Sfântul Nicolae”, Expoziţia documentară a episcopului Iustinian Teculescu, fiu al satului, cu o bogată activitate religioasă, culturală, istorică, Cetatea Dacilor, Valea Zânelor, Planul înclinat, prin priceperea şi hărnicia locuitorilor în ale păstoritului, prin consecvenţa cu care au păstrat vechi tradiţii păstoreşti.  
 
În fiecare an, de Sfântul Ilie sau în preajma acestuia aici se organizează sărbătoarea numită Sântilia-Nedeia Mocănească.  
 
Cu această ocazie, toţi cei interesaţi au posibilitatea să vadă aspecte semnificative ale nunţii ţărăneşti, aşa cum s-a desfăşurat ea de-a lungul timpului, în această localitate.  
 
Nuntaşii s-au adunat în faţa bisericii, de unde în căruţe însoţite de aproximativ 40-50 de tineri călare pa cai, s-au îndreptat către micul paradis din Valea Zânelor, un loc liniştit, situat pe malul Covasnei, înconjurat de brazi puternici şi ocrotitori.  
 
Asemenea oricărei case ţărăneşti, cabana a fost împodobită pentru sărbătoare, cu brazi la poartă, cu crenguţe de brad şi cu ştergare tradiţionale pe pereţi.  
 
După ce mireasa a fost cerută de la părinţii ei, au urmat gătitul acesteia, în acompaniament muzical, desculţatul, un obicei străvechi, în care mirii trebuie să îi descalţe pe naşi pentru a li se proba puterea şi iuţeala, şi dansul desculţatului, Ardeleana, la care participă mirii şi naşii care dansează pe un foc de paie cu rol de purificare şi de fortificare.  
 
Nunta s-a încheiat cu concheluirea miresei, adică dezgătitul care i-a adus trecerea din lumea fetelor în cea a nevestelor.  
 
Au urmat obiceiuri specifice vieţii păstoreşti.  
 
Mocanii trebuie să fie oameni puternici, capabili să înfrunte intemperiile naturii, cât şi duşmanii de tot felul, fie ei oameni sau animale ale pădurii.  
 
Pentru fortificarea şi încercarea puterii viitorilor păstori au fost organizate concursuri de trântă mocănească şi de ridicare a bolovanului, la care au luat parte puii de daci, copii şi tineri din localitate.  
 
Câştigătorilor li s-au acordat premii de către Asociaţia Cultural-Creştină „Iustinian Teculescu”.  
 
Participanţilor la sărbătoare li s-a oferit un spectacol de cântece şi dansuri populare româneşti, susţinut de formaţiile artistice „Junii Voineştiului” şi „Ciobănaşul” din Voineşti,” „Cununa Carpaţilor” din Întorsura Buzăului, „Ţara Vrancei” din Focşani, de solişti vocali: Costea Cristina, Bârlă Alexandra, Săndulea Ana, Chelemen Paul, Baciu Alexandru, Maria Murgoci etc.  
 
Tinerii din ansamblurile locale au fost acompaniaţi la orgă de Săndulea Ioan Laurenţiu, de 14 ani, din Covasna.  
 
Spectacolul s-a remarcat printr-un repertoriu variat, de pe întreg cuprinsul ţării, predominante fiind cântecele şi dansurile inspirate din viaţa păstărilor, din care nu a lipsit capodopera creaţiei populare româneşti „Mioriţa” interpretată cu mare măiestrie de Maria Costin Murgoci venită de pe plaiuri mioritice.  
 
Membrii ansamblului „Ţara Vrancei” au adus în cântecele lor şi obiceiuri specifice altor zone ale ţării, precum jucatul găinii.  
 
Din rândurile ansamblului „Junii Voineştilor”, s-au auzit nelipsitele strigături de la petrecerile satului: „Foaie verde bob de linte  
 
Mânioasa înainte”  
 
„Foaie verde ca aluna  
 
Ia măi dă drumu’ la una.”  
 
„Foaie verde bob de rouă  
 
Ia mai dă drumu’ la două.”  
 
„Du-te tu şi alta vine  
 
Mai frumoasă decât tine.”  
 
„Foaie verde lobodă  
 
Mânioasa tropotă.”  
 
„Foaie verde de mohor  
 
Hai să facem două hori  
 
De fete şi de feciori.”  
 
„Foaie verde foaie-aleasă  
 
Hai mândruţa mea acasă.”  
 
„Foaie verde ş-o lalea  
 
Asta e mândruţa mea.”  
 
„Foaie verde ş-o sipică  
 
Fugi de-aici că eşti prea mică.”  
 
„Foaie verde de cucută  
 
Fugi de-aici că eşti urâtă.”  
 
Sărbătoarea ne-a oferit şi o adevărată paradă a costumului popular de pe tot cuprinsul românesc, de la portul dacilor de care ne-au amintit costumele tinerilor şi adulţilor din Voineşti, la o varietate de costume purtate de dansatorii formaţiilor „Cununa Carpaţilor” şi „Ţara Vrancei”.  
 
În câteva ore, numai patru formaţii au reuşit să ofere o sinteză a cântecului şi dansului popular românesc, a complexităţii sufletului de român în care încap deopotrivă viaţă şi moarte, muncă, dragoste, jale, duioşie, voie bună, triumf al binelui asupra răului.  
 
Din iniţiativa doamnei Maria Costin Murgoci au fost cântate hora înfrăţirii tuturor românilor şi „La multi ani!” pentru Nedeia Mocănească.  
 
Suntem impresionaţi de talentul, pasiunea, maturitatea şi dăruirea cu care au fost interpretate cântecele, de ritmicitatea şi vitalitatea dansurilor, de bogăţia costumelor care s-au succedat în faţa noastră, pe scena împodobită cu cetină, în aer iber, la poalele muntelui.  
 
Pentru a crea o atmosferă tipic ţărănească organizatorii au amenajat în spaţiul de la Valea Zânelor staule cu oi şi o expoziţie cu obiecte specifice vieţii păstoreşti.  
 
Cu toate acestea, simţim nevoia de a urca pe pajiştile munţilor, acolo unde de veacuri, mocanii din partea locului îşi pasc turmele în umbra şi răcoarea pădurii, în bătaia vântului şi a ploii, în cântecul fluierelor şi în dangătul tălăngilor.  
 
Şi pentru ca tradiţiile locului să fie respectate pe deplin, vizitatorilor li s-a oferit şi posibilitatea de a se plimba cu mocăniţa pregătită special pentru această sărbătoare.  
 
Sărbătoarea de la Valea Zânelor rămâne un elogiu adus frumuseţii umane, muncii şi dragostei de viaţă, muntelui, cântecului şi dansului popular românesc, permanenţei poporului român pe aceste meleaguri.  
 
Reproducerea strigăturilor s-a făcut cu ajutorul doamnei învăţătoare Liliana Lungu, Şcoala „Avram Inacu” din Voineşti.  
 
Elena TRIFAN  
 
Referinţă Bibliografică:
NEDEIA MOCĂNEASCĂ / Elena Trifan : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1661, Anul V, 19 iulie 2015, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Elena Trifan : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Elena Trifan
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!