Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Eveniment > Actualitate > Mobil |   


Autor: Elena Trifan         Publicat în: Ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015        Toate Articolele Autorului

BOBOTEAZA, SARBATOAREA SFINTIRII APELOR ŞI A CAILOR, PIETROSANI, JUD. PRAHOVA
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
BOBOTEAZA, SĂRBĂTOAREA SFINŢIRII APELOR ŞI A CAILOR, PIETROŞANI, JUD. PRAHOVA  
 
În fiecare an pe data de 6 ianuarie creştinii ortodocşi sărbătoresc Boboteaza, ce semnifică botezul Domnului Iisus Hristos în apa Iordanului de către Ioan Botezătorul. Cuvântul „Bobotează” provine din limba greacă unde înseamnă „arătare”, „epifanie” şi marchează prima apariţie a lui Iisus în public şi începutul activităţii lui mântuitoare, precum şi refacerea purităţii primordiale a apelor distruse prin căderea omului în păcatul originar.  
 
Iisus Hristos a fost botezat cu apă, dar aşa cum spune Ioan Botezătorul el va boteza cu apă şi foc, deoarece a pogorât asupra apostolilor săi Duhul Sfânt sub forma limbilor de foc.  
 
În amintirea Botezului Mântuitorului şi în speranţa că vor fi feriţi de boli şi de alte rele, în bisericile ortodoxe, în fiecare an pe data de 6 ianuarie se face aghiasmă, apă sfinţită, cu care se stropesc credincioşii, ogoarele, animalele şi care este păstrată în casă şi consumată zilnic până la data de 15 ianuarie sau băută în caz de boală sau alte necazuri.  
 
În oraşele port din România, precum Constanţa, Galaţi, Brăila, Tulcea, sfinţirea apelor aduce elemente originale, precum deplasarea procesiunii pe malul mării sau al Dunării, unde preotul aruncă în apă crucea şi câţiva bărbaţi mai curajoşi, în ciuda temperaturii apei foarte scăzute în anumiţi ani, se aruncă în apă pentru a o recupera, în speranţa că astfel vor fi vindecaţi şi feriţi de boli şi de alte necazuri, în alte localităţi are loc Botezul cailor sau păzitul fântânilor pentru a nu pătrunde spiritele rele în ele.  
 
În anul acesta am participat la slujba de Bobotează din localitatea Pietroşani, comuna Pucheni, judeţul Prahova, unde slujba relioasă afost oficiată de preotul paroh Dumitru Ioan şi de către preotul Mihail Spătaru.  
 
Slujba a început în zorii zilei când părintele paroh Dumitru Ioan a sfinţit apa făcând semnul crucii cu mâna şi cufundând de trei ori crucea în apă, în timp ce a rostit cuvintele: „Tu însuţi dar, Iubitorule de oameni, Împărate, vino şi acum prin pogorârea Sfântului Duh care sfinţeşte toate şi sfinţeşte şi apa aceasta.” Ultima parte a slujbei a fost dedicată botezului. După ce li s-a vorbit credincioşilor de importanţa şi semnificaţiile Bobotezei, le-au fost prezentate cele opt tipuri de botez, aşa cum au fost stabilite de Ioan Damaschin „Primul botez a fost potopul, pentru curmarea păcatului. Al doilea botez a fost trecerea evreilor prin mare şi prin nor, căci norul este simbolul duhului, iar marea al apei. Al treilea botez a fost botezul legii vechi, numit . Al patrulea este botezul lui Ioan, numit botezul pocăinţei. Acest botez a fost introductiv şi conducea pe cei botezaţi la pocăinţă şi la credinţă în Hristos. Iată ce spune Sfântul Ioan Botezătorul .  
 
Hristos s-a botezat în Iordan nu pentru că avea nevoie de curăţire, ci pentru că şi-a luat asupra sa curăţirea mea şi ca să zdrobească capetele balaurilor din apă, cum spune psalmistul.  
 
Apoi ca să se înece păcatul, ca să înmormânteze pe Adam cel vechi în apă şi să-l sfinţească pe botezător ca să se împlinească Legea, ca să descopere taina Treimii şi ca să ne dea nouă pildă şi exemplu cum să ne botezăm.  
 
Al cincilea botez este botezul creştin prin apă şi prin Duhul Sfânt, instituit de Domnul nostru Iisus Hristos, prin cuvintele adresate ucenicilor Săi: Acesta este cel mai mare botez din cele amintite până acum. El se face prin scufundare în apă, în numele Preasfintei Treimi şi este mântuitor pentru că iartă toate păcatele şi aduce în inimile noastre harul Sfântului Duh.  
 
Noi toţi ne botezăm cu acest botez desăvârşit prin apă şi prin Duh, fără de care nimeni nu se poate mântui. Se zice că Hristos botează pentru că a revărsat Duhul Sfânt peste Apostoli, în chipul limbilor de foc, după care spune Însuşi Domnul: Al şaselea botez care este de o măsură cu botezul creştin, prin apă şi prin Duh este botezul prin pocăinţă şi prin lacrimi, adică Sfânta Spovedanie, prin care ni se dezleagă toate păcatele. Al şaptelea şi cel mai desăvârşit este botezul prin sânge şi mucenicie pentru dreapta credinţă cu care însuşi Hristos S-a botezat pe Cruce în locul nostru. El este foarte cinstit şi fericit, pentru că nu se mai pângăreşte a doua oară cu întinăciunea păcatului şi singur le poate înlocui pe toate celelalte. Al optulea şi ultimul botez este focul cel veşnic de după judecata obştească. Acest botez nu este mântuitor, ci pe de o parte distruge răutatea şi păcatul, iar pe de altă parte pedepseşte necontenit.” (Arhimandrit Cleopa Ilie, Predici la praznice împărăteşti şi la sfinţii de peste an, Ediţia a doua, Editura Episcopiei Romanului, 1996, p. 148-149)  
 
În continuare enoriaşilor le-a fost prezentat specificul botezului creştin, ortodox, cel mai desăvârşit botez care curăţă păcatele noastre, adică botezul prin apă şi Duh, pe care îl primim după naştere, fără de care nu se poate intra în Împărăţia Cerurilor. Dreptul de a boteza îl au: episcopii, preoţii şi în cazuri excepţionale părinţii copilului sua mirenii. În ceea ce priveşte timpul şi locul botezului, trebuie să fie cât mai aproape de ziua naşterii, în orice zi de sărbătoare, după Sfânta Liturghie, în pronaosul sau pridvorul bisericii. Părţile botezului sunt: sfinţirea apei, ungerea cu untdelemn, introducerea copilului de trei ori în apă, în timp ce se spun vorbele: „Se botează robul (roaba) lui Dumnezeu (numele), în numele Tatălui, Amin; şi al Fiului, Amin; şi al Sfântului Duh, Amin.”  
 
Tuturor celor prezenţi le-a fost adresat îndemnul de a rosti cântarea Botezării Domnului: „În Iordan botezându-Te Tu, Doamne, închinarea Treimii S-a arătat; că glasul Părintelui a mărturisit Ţie, Fiu iubit pe Tine numindu-Te. Şi Duhul în chip de porumb a adeverit întărirea cuvântului. Cel ce te-ai arătat, Hristoase Dumnezeule şi lumea ai luminat, mărire Ţie!”  
 
A urmat Botezul cailor, obicei străvechi care până acum câţiva ani se desfăşura în faţa bisericii. Anul acesta Botezul cailor a avut loc pe izlazul satului, unde s-au adunat aproximativ 200-300 de persoane din Pietroşani şi împrejurimi şi unde au fost aduşi aproximativ 20 de cai foarte bine întreţinuţi, împodobiţi de sărbătoare cu funde roşii şi clopoţei.  
 
După ce au fost botezaţi cu aghiasmă proaspătă de către preotul satului, Dumitru Ioan, caii au participat la un concurs ce a constat din probe de galop şi de trasul buşteanului. De simpatie din partea participanţilor la sărbătoare s-a bucurat şi poney-ul olandez, Robert, foarte mic, de numai 70 cm. şi pufos, care a tras după el o căruţă în care se aflau 20 de copii. În loc de gerul Bobotezei Dumnezeu i-a binecuvântat pe pietroşăneni cu o ploaie atât de necesară în această iarnă secetoasă, iar Primăria Pucheni le-a oferit celor prezenţi la sărbătoare mici şi vin fiert.  
 
Oamenii s-au îndreptat spre casă cu bucuria întipărită pe chip, mai veseli şi mai fortificaţi, convinşi fiind că ziua aceasta le va fi de bun augur.  
 
ELENA TRIFAN  
 
Referinţă Bibliografică:
BOBOTEAZA, SARBATOAREA SFINTIRII APELOR ŞI A CAILOR, PIETROSANI, JUD. PRAHOVA / Elena Trifan : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1467, Anul V, 06 ianuarie 2015, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Elena Trifan : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Elena Trifan
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!