Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Cultural > Traditii > Mobil |   


Autor: Elena Trifan         Publicat în: Ediţia nr. 1312 din 04 august 2014        Toate Articolele Autorului

TÂRGUL DE SFÂNTUL ILIE, BUCUREŞTI
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
TÂRGUL DE SFÂNTUL ILIE, BUCUREŞTI 
  
„Eu sunt viţa, voi sunteţi mlădiţele. 
  
Cel ce rămâne în Mine şi Eu în el, acela 
  
aduce roadă multă, căci fără mine 
  
nu puteţi face nimic.” 
  
(Evanghelia după Ioan, cap. 15) 
  
În fiecare an creştinii ortodocşi pe data de 20 iulie sărbătoresc ridicarea la cer a Sfântului Ilie Tesviteanul, unii din marii proroci ai Vechiului Testament, „mare făcător de minuni şi aducător de ploi în vreme de secetă” , patronul apicultorilor şi al aviatorilor. 
  
De ziua Sfântului Ilie românii au foarte multe sărbători şi obiceiuri: slujbe religioase obişnuite, hramuri, procesiuni, târguri, bâlciuri, nedei, împărţirea de mere pentru sufletele celor morţi şi mai ales ale copiilor, adunarea în zorii zilei a plantelor de leac, sfinţirea busuiocului la biserică şi arderea lui în scopuri apotropaice, recoltarea mierii după un ritual străvechi, organizarea de spectacole aviatice.  
  
În acest an bucureştenii în zilele de 20-22 iulie au avut parte de un miting aviatic desfăşurat în zona aeroportului Băneasa, susţinut de cei mai buni profesionişti din România, Italia şi Turcia şi de un târg anual organizat la Muzeul Ţăranului Român unde au putut fi admirate, vândute sau cumpărate obiecte de pictură, sculptură, ceramică, ţesături, hand made, antichităţi, cât şi produse culinare: miere, sucuri, dulceaţă şi brânzeturi. 
  
Imaginea Sfântului Ilie, mai ales într-un car de foc, a fost şi este unul din subiectele pictorilor români, printre care poate fi amintită şi Aurelia Ciobanu din Craiova care participă la Târgul de la Muzeul Ţăranului Român din acest an cu o expoziţie de icoane pe sticlă pictate în culori vii şi strălucitoare.  
  
În formarea ca pictor de icoane şi restaurator de pictură murală a Aureliei Ciobanu harul divin a fost pus în aplicare datorită muncii, pasiunii, seriozităţii şi perseverenţei autoarei, unor cadre didactice care i-au observat talentul, sfaturilor primite pe calea visului de la tatăl ei plecat în lumea cerurilor. 
  
De mică Aurelia a avut plăcerea de a picta peisaje, de a decupa crochiuri (schiţe cu corpul uman), de a confecţiona din hârtie obiecte de îmbrăcăminte pentru păpuşi. 
  
În timp ce era elevă la Colegiul Tehnic de Arte şi Meserii din Craiova, în pauze o urmărea pe profesoara Rodica Lăcătuş, care picta icoane pe sticlă. A cerut permisiunea să picteze şi ea şi profesoara i-a remarcat talentul şi îndemânarea în modularea liniei în schiţa pregătitoare pentru icoană. A realizat şi aplicarea cromatică invers faţă de icoana pe lemn, de la deschis la închis.  
  
Şi-a propus să urmeze Universitatea Naţională de Arte, secţiunea Modă, dar în timp ce susţinea examenul de Bacalaureat, într-un vis i-a apărut tatăl ei trecut în lumea umbrelor şi o întreba „Ce faci, de ce te-ai oprit şi nu mai pictezi?”, ceea ce a determinat-o să se înscrie la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Patriarhul Iustinian”, din Bucureşti, secţia Conservare şi Restaurare Pictură Murală. Pe lângă specializarea în conservare şi restaurare pictură murală, a continuat să practice pictură pe sticlă, pictură pe lemn, pictură al secco, pictură al fresco, pictură de peisaje, mozaic. 
  
În realizarea icoanelor pe sticlă are ca model pictura Şcolii de la Făgăraş, icoane pictate după izvoade. În icoanele ei se observă desenul modelat (o linie ce curge unduit şi care susţine cromatica icoanei). Contrastul este viu, predominând roşul, verdele, albastrul, amestecul cald-rece, foiţa de aur, uşor patinată. Icoana pe sticlă este încadrată de o ramă lată de 5-6 cm., în funcţie de dimensiunea acesteia. Prin felul în care este patinată aceasta pune în evidenţă tematica icoanei.  
  
Pe icoanele ei pot fi admirate chipuri de sfinţi şi scene biblice: Maica Domnului îndurerată, Răstignirea Domnului, Iisus cu viţa-de-vie, reprezentând împărtăşania, Izvorul Tămăduirii, Sfântul Ilie, Sfântul Nicolae, Sfântul Dimitrie Izvorâtorul de Mir, Afinţii Arhangheli Mihail Şi Gavril. 
  
În ceea ce priveşte icoana Sfântului Ilie expusă la Târgul de la Bucureşti, are două reprezentări, în partea de sus apare imaginea Sfântul Ilie în carul lui în cer şi în partea de jos apare Elisei arând pământul cu un plug tras de boi. 
  
Foarte bună cunoscătoare a cărţilor sfinte, Aurelia Ciobanu justifică cele două reprezentări ca şi relaţia dintre ele cu citate preluate din Vechiul Testament, cărţile Regilor. 
  
Scena lui Ilie ungându-l proroc pe Elisei este ilustrată în III Regi, 19-20: „Ilie a trecut pe lângă ţarină şi i-a aruncat mantia sa. Atunci a lăsat Elisei boii şi a alergat după Ilie zicând: Iar el i-a zis:  
  
În IV Regi 2 Ilie rânduieşte proroc pe Elisei. În acest capitol este relatată dorinţa lui Elisei de a-l urma pe Ilie la Betel, la Erihon, la Iordan. Ilie îi spunea să rămână acolo unde se aflau, însă Elisei zicea: „Cât este de adevărat că Domnul este viu şi cum este viu şi sufletul tău, tot aşa de adevărat este că nu te voi lăsa singur!” IV Regi, 2, 6 
  
După ce Ilie a lovit Iordanul cu mantia sa şi s-a făcut uscat de au putut trece Ilie l-a întrebat pe Elisei: „Cere ce să-ţi fac, înainte de a fi luat de lângă tine.” Iar Elisei a zis: „Duhul care este în tine să fie îndoit în mine!” Răspuns-a Ilie: „Greu lucru ceri! dar de mă vei vedea când voi fi luat de lângă tine, va fi aşa: iar de nu mă vei vedea nu va fi.” IV Regi, 2, 9-10 
  
Reprezentarea Sfântului Proroc Ilie suindu-se la cer, apare menţionată în IV Regi, 2, 11-13: „Pe când mergeau ei aşa pe drum şi grăiau deodată s-a ivit un car şi cai de foc, despărţindu-i pe unul de altul, a ridicat pe Ilie un vârtej de vânt la cer. Iar Elisei se uita şi striga: Şi apoi nu l-a mai văzut.” 
  
Şi apucându-şi hainele le-a sfâşiat în două. Apoi apucând mantia lui Ilie, care căzuse de la acesta, s-a întors înapoi şi s-a oprit pe malul Iordanului. 
  
Din cele menţionate mai sus şi în versetele următoare, respectiv 14-16 se observă că Elisei a primit Duhul lui Ilie prin mantia acestuia.  
  
Deşi este tânără, Aurelia Ciobanu are o activitate foarte bogată, contribuind până în prezent la reastaurarea picturii mai multor biserici şi mânăstiri din judeţul Vâlcea şi din Bucureşti şi participând cu lucrări proprii la expoziţii de pictură din Craiova, Balş, Slatina, Bucureşti, Balcic. Dorinţa ei este de a realiza expoziţii de pictură proprii.  
  
Atelierul de Creaţie Creştin-Ortodoxă Cetatea Sfântă Noul Ierusalim îşi fascinează vizitatorii printr-o expoziţie inedită de sculptură religioasă, pictată. 
  
Într-un spaţiu restrâns ce poate fi asemănat cu o căsuţă de poveste sau cu un altar unic şi original pot fi admirate căuşe, blidare, farfurii de formă rotundă sau de inimioară, pristolnice (pecetare), harta României şi foarte multe cruci, de mărimi şi forme diferite, pictate cu chipuri de sfinţi, motive geometrice şi flori de câmp. 
  
Expoziţia a adunat loalaltă harul sculptorului şi al pictorului, într-un adevărat sincretism al artelor, puterea gândului şi a sufletului, elemente sacre şi profane învestite cu virtuţi simbolizatoare şi tămăduitoare, elemente religioase, vegetale, animale şi minerale, cunoştinţe religioase şi de medicină naturistă, credinţă şi recunoştinţă faţă de Dumnezeu căruia a reuşit să îi prezinte creaţia în imagini cât mai vii şi luminoase.  
  
Pe cruci sunt scrise fragmente pline de învăţătură luate din cărţile sfinte şi pictate imagini de sfinţi şi de îngeri, predominante fiind Maica Domnului şi Mântuitorul, motive geometrice, câmpuri de flori şi cruci formate din buchete de flori pline de semnificaţii şi întrebuinţări: maci, muşeţel, levănţică, mentă, busuioc, cât şi viţa-de-vie, simbolul Creatorului ce îşi trimite veşnic harul şi mângîierea către noi prin intermediul împărtăşaniei. 
  
O cruce de flori pictată peste o cruce sculptată în lemn!!! 
  
Poate fi ceva mai grăitor pentru originalitatea unui creator, pentru credinţa lui în Dumnezeu, pentru sacrificiul Mântuitorului, pentru relaţia omului cu El întru dragoste, credinţă şi putere de sacrificiu, dorinţă de vindecare a trupului şi a sufletului? 
  
Aceleaşi imagini şi culori vii, pure şi strălucitoare: alb, roşu, galben, albastru, mov sunt prezente şi pe căuşe şi blidare, simboluri ale hranei duhovniceşti.  
  
Expoziţia conţine şi două hărţi ale României sculptate în lemn: pe una este pictat un câmp cu flori vii, pure şi luminoase, pe cealaltă imaginea Sfintei Treimi alcătuită din tronul hetimasiei pe care se află un porumbel alb, în spatele mesei o cruce şi pe laterale aripi de îngeri.  
  
În viziunea creatorului România este cu adevărat grădina lui Dumnezeu, o ţară binecuvântată şi ocrotită de Sfânta Treime şi de harul izbăvitor al Sfintei Cruci. 
  
Expoziţia care se adresează plăcut şi incitant tuturor simţurilor, deopotrivă sufletului şi minţii, ne lasă impresia unui spaţiu vast, ocrotit de un Dumnezeu blând, atotputernic, luminos şi generos, coborât în florile câmpului, în esenţa lemnului, în gândurile şi mâinile omului pe care le-a zidit din dragoste pentru frumos, pentru creaţie, înţelepciune şi ingeniozitate. 
  
Harul pictorului şi cel al sculptorului se împletesc şi în expoziţia lui Jianu Dan din Ploieşti, în care pot fi admirate picturi pe sticlă şi pe lemn, tablouri cu motive religioase, florale, cinegetice, sculptură în lemn, dintre piesele expuse atrăgându-ne atenţia, în mod deosebit, nişte scaune mici, de forma unor miei sau oi, cu husă din blană naturală sau artificială de oaie.  
  
Ceramica este reprezentată la târg de firma Calidano din Braşov şi de familia Carmen şi Petre Brâncoveanu din Bucureşti.  
  
Firma Calidano aparţinând familiei Postăvar Cătălin, Liliana şi Noemi expune obiecte de ceramică lucrate din lut şi argilă, manual sau la roată, decorate la cald şi la rece, în culori naturale, calde, de nuanţa pământului sau a lemnului. 
  
Piesele lucrate de dumnealor utilitare şi decorative aduc în actualitate vechi motive ale vieţii materiale şi spirituale ale poporului român: blidare, butoiaşe, ploscă, opinci, vaze de forma stupului împletit din nuiele, folosit acum 200-300 de ani, figurine reprezentând ţărani, cobiliţe, sticle ce reproduc chipuri de domnitori: Ştefan cel Mare şi Vlad Ţepeş etc.  
  
Dorinţa familiei Postăvar este de a produce obiecte tradiţionale româneşti: ii, linguri de lemn, cu coada în ceramică, blidare, hărţi specifice fiecărei zone. 
  
Familia Carmen şi Petre Brâncoveanu din Bucureşti produc şi comercializează obiecte din ceramică pictată cu motive tradiţionale româneşti. Ideea de a crea acest tip de ceramică le-a fost inspirată de o ţesătură foarte veche moştenită de la bunica, al cărei model au vrut să-l salveze prin pictarea lui pe o farfurie. Prietenii veniţi în casă au fost încântaţi de creaţia familiei Brâncoveanu, ceea ce i-a făcut să transforme momentul de inspiraţie într-un meşteşug. Dumnealor colecţionează ţesături cu motive populare de pe tot cuprinsul ţării, indiferent că aparţin românilor sau etniilor şi pictează modelele pe farfurii din ceramică, sperând ca într-o zi aceste modele să se întoarcă de pe farfurii pe ţesături, într-un circuit al artelor şi al meşteşugurilor.  
  
Domnul Brâncoveanu însuşi pare un personaj provenit din fondul autohton românesc, prin port amintind de vechii daci care parcă au străbătut veacurile pentru a veni la Târgul de la Bucureşti şi prin spiritul mucalit şi inteligent, amintind de personajele din snoavele populare româneşti, înviorează atmosfera moleşită de arşiţa verii. 
  
Gabriel Costan din Bucureşti, actor de profesie, a valorificat calităţile terapeutice ale sării, într-o formă modernă, realizând lămpi electrice cu sare benefice pentru tratarea afecţiunilor respiratorii: rinită, sinuzită, bronşită, silicoză pulmonară, cât şi ale sistemului nervos: nevroză, stare de oboseală, declin la stres. 
  
În speranţa că va spori eficacitatea tratamentului a prelucrat sarea din mine autohtone.  
  
Iniţial a realizat lămpi pentru uzul propriei locuinţe, după care observând interesul celor apropiaţi pentru ele a început o mică afacere.  
  
Deşi par a avea aceeaşi formă, ne reţine totuşi atenţia lampa care reprezintă pasărea din flori de mină. 
  
Este de ajuns să te aproprii de taraba cu lămpile miraculoase ca să simţi că ai pătruns pentru o clipă în adâncurile pământului şi mirosul binefăcător de sare îţi împrospătează respiraţia. 
  
Foarte mulţi bucureşteni au venit să îşi valorifice la târg produsele hand made, important fiind şi motivul care i-a determinat să practice o anumită artă sau un anumit meşteşug.  
  
Ştefănescu Roxana este absolventă a Facultăţii de Instalaţii în Construcţii, dar a avut de mică pasiunea de a tricota, fapt ce i-a fost de mare folos în momentul când nu a mai avut loc de muncă. Atrasă de nou, dornică să realizeze lucruri utile şi originale doamna Ştefănescu a început să practice un meşteşug mai puţin cunoscut în România, denumit fetru manual, nunofelt sau împâslire, creat de o australiancă în 1992, practicat pe scară mai largă în Anglia şi Rusia.  
  
Cu multă amabilitate, fără teama că îi vom fura meşteşugul pe care l-a învăţat după luni de studiu, domna Ştefănescu Roxana ne face cunoscut procesul tehnologic. 
  
Lâna de import sau românească din rasa Ţurcană, netoarsă se aşază în mai multe straturi, se toarnă peste ea apă fierbinte şi săpun de casă. I se face masaj, la început uşor, spre final mai puternic. Se trânteşte chiar de podea ca să se împâslească.  
  
Pentru fetru manual lâna se aşază în straturi pe masă, pentru nunofelt se pune pe mătase naturală sau pe bumbac. 
  
Firele de lână intră unele în altele şi interacţionează şi cu materialul. În final se limpezeşte în multe ape, se stoarce prin presare şi se usucă pe o suprafaţă plană. În funcţie de modelul ales începe modelatul manual. 
  
În expoziţia dumneaei pot fi admirate obiecte rare, fine şi elevate, obţinute prin această tehnică: mănuşi, pardesie, rochiţe, veste, broşe, inele, coliere, cât şi produse din mătase naturală şi bumbac: bluze, ponci, şaluri. 
  
Alis Gabriela produce şi comercializează bijuterii, magneţi şi brelocuri obţinute din lână filţuită, adică lână netoarsă, tunsă, scărmănată, decolorată, vopsită cu ceaiuri, frunze de nuc, de ceapă, vopsea de ouă. Cu un ac i se dă forma dorită, realizându-se, de fapt, un fel de sculptură în lână.  
  
Firma Hand Made for Fun by Cristina expune obiecte plăcute şi atrăgătoare realizate prin tehnica quilling „arta de a rula hârtia”: coliere, cercei, brăţări, broşe, felicitări, invitaţii de nuntă, botez, iepuraşi, balerine, suzete, caleaşcă, coroniţe, tablouri de diferite dimensiuni, magneţi de frigider, prăjituri, scaune în miniatură, ghivece cu flori, obiectele fiind, în general, adaptate marilor sărbători: nunţi, botezuri, Paşte, Crăciun. 
  
Expoziţia este o dovadă că graţie priceperii şi creativităţii autorului, orice obiect din realitate poate fi reprodus prin această artă.  
  
Carmen Catană Tornea este specializată în pictură de icoane pe sticlă, pe lemn şi în modelaj. 
  
Expune la târg bijuterii din ceramică pictată lucrate cu multă migală şi rafinament. 
  
Ioana Nae este biolog, dar având în vedere că soţul dumneaei lucrează armuri şi cămăşi de zale, perioada antică, de aproximativ doi ani a început să lucreze bijuterii de zale, din sârmă de aluminiu, din cupru şi alamă, model standard: persan, bizantin, Romanov, japonez, celtic etc. Modelele sunt învăţate, dar structura bijuteriei în sine este originală.  
  
Firma Easyrider's Design, designer Marius Georgescu, produce şi comercializează bijuterii unicat, lucrate din răşini epoxilice, la rece şi polimerizate la temperaturi înalte. Pentru efect foloseşte foiţă de aur şi argint întrebuinţată în iconografie.  
  
Au ca model de inspiraţie bijureria antică egipteană.  
  
Mihai Adina, croitoreasă, croşetează broşe în formă de flori, fluturi şi inimioare, poşete din saten, bumbac, piele, dantelă. 
  
Petrescu Georgiana lucrează broşe din organza, broşe din fermoar, bentiţe, coliere împletite din lanţ, din lanţ şi pamblică, cerceluşi din mărgele, tricouri pictate manual. 
  
Stela Costache creează icoane, măşti, podoabe din sârmă şi aţă, lavabile.  
  
Cristina din Bucureşti expune bijuterii din pietre naturale, perle. 
  
Acum cinci ani a început să lucreze bijuterii din dorinţa de a-şi face brăţări ca ale Mihaelei Rădulescu şi acum a ajuns la o adevărată artă. 
  
Janeta Ionescu din Bucureşti are o expoziţie foarte bogată de bijuterii din pietre naturale, pietre naturale lucrate cu argint, metal placat cu argint, metal comun, de la rădăcini de pietre semipreţioase, până la pietre preţioase (safir, turmalină, topaz, cuarţ solar). 
  
A început să producă bijuterii după ce cu 2-3 ani în urmă o prietenă îi oferea de ziua dumneaei coliere, brăţări din pietre naturale despre care îi spunea că îi vor purta noroc.  
  
Cornelia Untilov din Bucureşti este absolventă a Facultăţii de Arte Decorative şi Design a Universităţi Naţionale de Arte şi şi-a adaptat preocupările cerinţelor pieţii. 
  
Iniţial a lucrat obiecte din ceramică şi sticlă, dar nu prea avea vânzare. 
  
O întâmplare particulară a făcut-o să înceapă un nou meşteşug.  
  
I s-a rupt încălţămintea, şi-a făcut singură o pereche de sandale, după aceea o gentuţă, o curea şi observând că astfel de obiecte prezintă interes şi pentru alţii, a transformat totul într-o mică afacere pentru a-şi putea câştiga cele necesare unui trai modest. La târg expune obiecte create după modele proprii, cu un design original şi atrăgător: poşete, sandale, curele, coliere, şepcuţe, pălării, sticluţe îmbrăcate în piele. 
  
Târgul de la Bucureşti a atras şi mulţi colecţionari de antichităţi. Ne reţine atenţia în mod deosebit expoziţia domnului Ştefănescu Eugen din Târgu-Jiu, restaurator, membru al Uniunii Creatorilor Populari din România, dornic să recupereze obiecte foarte vechi, aparţinând vieţii de la ţară de care îl leagă amintirile copilăriei. Lăzi de zestre, dulăpioare, piuliţă (piuă), putinei, postăvioare, copăiţă, ceramică veche, unelte pentru ţesut, rămase fără utilitate în lumea satului, pot fi admirate la început de secol XXI, în curtea Muzeului Ţăranului Român din Bucureşti, ca o dovadă a unui mod de viaţă definitoriu pentru existenţa poporului român.  
  
Timp de trei zile în Târgul de Sfântul Ilie de la Bucureşti am avut ocazia să cunoaştem oameni, care în ciuda dificultăţilor prin care trece societatea românească, sunt hotărâţi să îşi continuie existenţa şi să supravieţuiască aici pe pământ românesc prin isteţimea minţii şi iscusinţa mâinilor, prin continuarea unor vechi meşteşuguri sau crearea şi adoptarea altora noi, valorificarea ideii creatoare indiferent pe ce cale le-a venit ea: în familie, de la bunici, părinţi, soţ, soţie, prieteni, vedete, în realitate sau în vis. 
  
Câştigul mic, obţinut prin efort îndelungat, prin gândire şi creaţie este o ţintă modestă a unor oameni care ştiu să modeleze lutul şi să îi dea forme originale, să prelucreze într-un mod original darurile solului şi ale subsolului şi derivate ale acestora: bumbacul, inul şi lâna, piatra, sticla şi lemnul, sarea, hârtia, metalul.  
  
Privit în ansamblul său, Târgul de Sfântul Ilie de la Bucureşti oferă o imagine a părţii trainice şi frumoase a României, a acelui nucleu care a rămas neschimbat de-al lungul timpului, alcătuit din: legătură cu pământul strămoşesc, dorinţă de a crea, de a schimba şi adapta într-un stil original, de a asocia, de a se bucura de răsplata pentru lucrul bine făcut.  
  
Cât timp vor exista oameni asemenea celor cunoscuţi la acest târg şi alţii asemenea lor, adăpaţi la şcoala tradiţiilor şi a respectului pentru muncă şi corectitudine, putem fi convinşi că în ciuda norilor cenuşii şi a furtunilor ce ar putea veni, identitatea materială şi spirituală a poporului român va fi salvată şi pământul românesc va înflori. 
  
Elena Trifan  
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
TÂRGUL DE SFÂNTUL ILIE, BUCUREŞTI / Elena Trifan : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1312, Anul IV, 04 august 2014, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Elena Trifan : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Elena Trifan
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!