Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Cultural > Traditii > Mobil |   


Autor: Elena Trifan         Publicat în: Ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014        Toate Articolele Autorului

TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR, MUZEUL ŢĂRANULUI ROMÂN, BUCUREŞTI 
  
Bucuria venirii primăverii la Muzeul Ţăranului Român din Bucureşti este sărbătorită în fiecare an printr-un târg de mărţişoare la care participă artişti plastici şi meşteri populari din toată ţara selectaţi pe principiul calităţii şi al originalităţii.  
  
În acest an târgul s-a desfăşurat în intervalul 27 februarie - 3 martie, într-o atmosferă sărbătorească, puternic animată de trăirile afective ale expozanţilor, cât şi ale cumpărătorilor veniţi în număr foarte mare pentru a se bucura de frumosul artistic revărsat în micile amulete care au umplut tarabele, într-o diversitate de materiale, forme, culori şi simboluri cu care vor reuşi la rândul lor să ajungă la sufletele celor cărora le vor dărui în prag de primăvară.  
  
Maricel Apalaghiei (comuna Hulub – Dânceni, judeţul Botoşani), inginer mecanic, meşter popular, vicepreşedintele Asociaţiei Meşterilor Populari din Moldova, a învăţat de copil arta crestării în lemn de la unchiul său Molocea Neculai. 
  
În 1997 împreună cu soţia a înfiinţat o întreprindere familială în care lucrează linguri, troiţe, blidare, mobilier bisericesc, mărţişoare din lemn reprezentând crestături în lemn. 
  
Ne spune legenda mărţişorului aşa cum este cunoscută la dumnealui în sat. 
  
Baba Dochia, o bătrână care mergea cu oile la munte, avea cu ea şi furca de tors.  
  
A legat o para turcească la un fir de lână. Mărţişorul a fost iniţial alcătuit dintr-un ban purtat la gât pe un şnur împletit din două fire, unul alb şi unul negru, în timp firul negru a devenit albastru, fiind înlocuit ulterior de un fir roşu, deoarece era mai atrăgător.  
  
În expoziţia domnului Apalaghiei pot fi văzute şi mărţişoare cu şnur albastru. 
  
Şnurul simbolizează împletirea zilei cu noaptea, a iernii cu vara. 
  
Neavând bănuţi de aur, tinerii au cioplit din lemn un obiect-amuletă, pe care l-au dăruit iubitei, soţiei, mamei, bunicii. 
  
Domnul Apalaghiei îşi prezintă mărţişoarele sub forma unei poveşti proprii, prezentată pentru prima dată la un Simpozion organizat de Institutul Naţional al Lemnului din Bucureşti, la ROMEXPO Bucureşti, ocazie cu care a captivat audienţa celor prezenţi. 
  
Odată pe vremuri, în ţinutul Botoşanilor un cioban s-a retras cu turma de oi, departe de casă la umbra pădurii. 
  
Acolo de dragul soţiei a crestat două păsări, simbol al dragostei, dragobetele. 
  
Gândind că aşa cum soţia are grijă de copil, aşa cum păsările pădurii au grijă de puii lor, a crestat o pasăre şi un pui, simbol al dragostei materne. 
  
A crestat apoi rozeta, simbolul soarelui, reprezentând mişcarea veşnică, viaţa veşnică, gândind că vor trece zilele şi nopţile şi va ajunge şi el acasă lângă cei dragi. 
  
Îl bucura faptul că a lăsat acasă cocoşul, simbolul speranţei, cel care prin cântecul lui, în noapte alungă spiritele întunerciului şi vesteşte venirea zorilor, iar fiecare zi care urmează se speră să fie mai bună decât cele care au trecut. 
  
A crestat o pasăre măiastră care să-l ducă şi pe el casă, aşa cum l-a dus pe Făt-Frumos cel din poveste. 
  
Familia Apalaghiei îşi lucrează mărţişoarele în lemn de ulm, dud, jugastru, măr, cireş, nuc, tei. Motivele de pe mărţişoare sunt luate de pe lingurile de lemn. 
  
Unele mărţişoare o reprezintă şi pe Baba Dochia, mai veselă sau mai posomorâtă, aşa cum sunt şi primele nouă zile ale lunii martie. 
  
Culorile sunt naturale, pentru a scoate în evidenţă testura lemnului, o parte din ele se tratează cu ulei de măsline. 
  
Materialul trebuie să fie uscat, se taie la grosime de 3 milimetri, se desenează, se încrestează cu dăltiţe în colţ, se sculptează, se finisează, se racordează (rotunjirea marginilor) şi se ataşează şnurul. 
  
Mihalaş Dumitru şi soţia Mihalaş Paraschiva, pensionari din Gura Humorului, lucrează mărţişoare din mătase după modele tradiţionale din Bucovina. 
  
Peste mătase aplică o plăntuţă numită măturiţă despre care se spune că are rolul de a alunga necazurile.  
  
Mărţişoarele expuse sunt însoţite de definiţii ale acestora extrase din ziarul „Mărţişorul de Suceava”, autor profesor G. Solca, Gura Humorului: „Mărţişorul, o tradiţie,” „Cel ce-o face fericită/Pentru-o clipă pe iubită,” „O atenţie cuvenită/Nicidecum nu e o mită.” „Mică floare de mătase/Cu obiecte norocoase”, „Obligaţie din oficiu'/Pentru şefu' la serviciu'”, „Găselniţă femeiască/Şi mai mult să te-nrobească.”, „E un lucru foarte fin/Cu aluzie la destin.”; „Este un micuţ simbol/Primit fără protocol”, „Cu migală-obiect produs/Dăruit de jos în sus./Când vine de sus în jos/Devine periculos.”, „Pur şi simplu, e un nimic,/O atenţie colegială,/Pus în piept, ori chiar în plic/E o şarjă amicală.”, „E un fel de declaraţie/Dacă este pus cu graţie”, „O insectă prinsă-n ac/Ca să-i faci cuiva pe plac.” 
  
Olariu Maria (Gura Humorului) a învăţat de la bunica îndeletnicirea de a ţese, de a coase goblenuri şi de a face mărţişoare. 
  
Iniţial a lucrat numai pentru prieteni, de 9 ani participă la târg. 
  
Ca şi familia Mihalaş aplică pe mărţişoare măturiţă, o inovaţie care nu a făcut parte din tradiţia satului. 
  
Are ca modele preferate: grâuşorul, trifoiaşul, brăduţul, talismanul, steluţa magică, steluţa speranţei, bănuţul norocos. 
  
Cristina Baciu (Botoşani) este artist plastic, în vârstă de 27 de ani, locuieşte în Bucureşti, a absolvit Arte Decorative-Design, clasa profesor doctor Ionel Cojocariu, are master în domeniu, participă din 2012 la Târgul de la Muzeul Ţăranului Român. 
  
Lucrează în porţelan „un material ceramic ce are la bază caolinul” pe care îl achiziţionează din Germania, Bulgaria şi România din cariera Constanţa.  
  
Mărţişoarele sunt modelate manual după o tehnică specială. Se face o pastă din caolin, se modelează manual la rece, se usucă natural, se face ardere de biscuit pentru protecţia ciobului (obiectului), se glazurează. Glazura ceramică este obţinută din pigmenţi şi oxizi ceramici. Se ard timp de opt oare la o temperatură de 1220 grade Celsius, se lasă să se răcească în cuptor tot timp de opt ore, apoi se decorează peste glazură (decorarea poate fi făcută şi sub glazură). A doua ardere pentru obţinerea pigmenţilor peste glazură se face la temperaturi de 800-870 grade. Urmează a treia ardere pentru luster de aur şi platină. 
  
Se finalizează finisarea, se pun acele de siguranţă pentru a putea fi folosite ca broşă. 
  
Modelele sunt sub formă de eugenii, like-uri de facebook (simbol Ok I like you, în traducere românească „Îmi place de tine”), reprezentate printr-o mânuţă strânsă cu degetul mare în sus, chiloţi, sutiene, mustăţi, nasturi, ciorăpei. 
  
Victoria Zidaru (Liteni, Suceava), sculptor şi pictor, membru al Uniunii Artiştilor Plastici, renumită pentru lucrări de pictură, grafică, sculptură, broderie, expune mărţişoare arhaice cu modele din Bucovina lucrate din ceramică pictată, cu suport din hârtie luată din manuale sau din ceramică şi cu şnur de in sau de cânepă, tors manual. 
  
Ionela Lungu (Humuleşti) ne prezintă lumea lui Ion Creangă în figurine modelate în humă, reuşind să sugereze foarte bine firea veselă şi sănătoasă a ţăranului român.  
  
Părţile componente sunt din materiale naturale tradiţionale: piele, lână, cânepă etc., unele din ele fiind realizate prin procedeul colajului. 
  
Mânăstirea „Tisa Silvestri” din judeţul Bacău expune mărţişoare pictate pe ceramică în formă de flori, fluturaşi.  
  
Diaconu Angela (Galaţi), artist plastic, absolventă UAP, cu masterat în domeniu, confecţionează mărţişoare din pastă ceramică pictate manual, cu elemente decorative, reprezentând căluţi, chipuri umane, încadrate cu sfoară de cânepă. Foloseşte toată gama de culori puternice, tari pentru a impresiona: galben-lămâi, albastru-turcoaz, magenta (roşu spre roz) etc. 
  
Andreea Burloiu (Galaţi) şi Popescu Alina (Braşov), artişti plastici, abvolvente ale Facultăţii de Arte Plastice şi Design la Universitatea Naţională de Arte Bucureşti, din plexiglas fac ilustraţii stilizate tradiţional, din piele fac căluţi, broşe, accesorii pentru cap şi din ceramică „Fimo” confecţionează bucheţele de flori, păsărele, fluturaşi. 
  
Avramescu Stanca (Râmnicu-Sărat) expune mărţişoare croşetate din fire PNA, bumbac şi mohair, sub formă de trifoi cu patru foi, ghiocei, buburuze, pisicuţe, fluturi.  
  
Chiorean Ana-Maria (Mangalia), artist plastic, absolventă a UAP şi masterat la Secţia Pictură, membru UAP, are expuse mărţişoare din sfoară de cânepă împletită şi cusută pe care sunt aplicate capace de ghindă pictate manual, seminţe de condimente (piper, scorţişoară, coriandru). Pictura este inspirată de pe vasele meşterilor ceramişti din satul Olari, din zona Horezu, judeţul Vâlcea, având motive geometrice, vegetale, florale. 
  
Capacul de ghindă reprezintă strachina tradiţională din ceramică. 
  
Mărţişoarele conţin o asociere de elemente vegetale diverse: ghindă (lemnul), sfoara şi condimentele (planta) şi de modele: cheia sol, farfurie, strachină. 
  
Ferche Irina (Bucureşti), studentă la Arhitectură, când era elevă în liceu a învăţat de pe Internet să confecţioneze mărţişoare. Lucrează în pastă modelatoare sau „Cernit” pe care o modelează, o coace la cuptor şi o pigmentează. Mărţişoarele sunt realizate într-o varietate de forme: florale, animăluţe, acadea, cercei, broşe, medalioane, abstracte, de inspiraţie indiană sau japoneză.  
  
Munteanu Bianca (Bucureşti), funcţionar public, de 3 ani lucrează mărţişoare din piele naturală ştanţată, aurită, lăcuită, sub formă de broşe, reprezentând flori, fluturi, pisicuţe etc. 
  
Popescu Anca (Bucureşti), artist plastic, lucrează în atelierul propriu bijuterii şi diverse obiecte din porţelan. La târg expune mărţişoare reprezentând insecte (fluturi, libelule, albine), flori şi crenguţe, pomul vieţii, chipuri umane, animăluţe (peşti, delfini), cheia cunoaşterii, cât şi broşe, madalioane în formă de ou, fluture, bănuţ, inimioare, cruce, veveriţe, vrăbiuţe, peisaje, maşinuţe. 
  
Hoţoiu Nela (Bucureşti), economist, are ca hobby confecţionarea de mărţişoare din fetru sub formă de pomul vieţii, umbrelă, animăluţe (pisicuţe, căţei), buburuze, broşe din fetru lucrat manual cu acul, sub formă de floare, trifoi, broască ţestoasă, albinuţă.  
  
Păduraru Elena Anca (Bucureşti), artist plastic, absolventă a Universităţii de Arte Plastice, secţia Sticlă expune mărţişoare din ceramică pictată şi fetru.  
  
Mărţişoarele pictate prezintă chipuri de păpuşi ruseşti, matroşca, broşele au formă de mac, ciupercuţe, buburuze, panseluţe, floricele fantezii (pasiflora). 
  
Lopez Sofia (Bucureşti), artist plastic, sculptor în lână de toate sortimentele, în culori naturale. Expune mărţişoare reprezentând ghiocei, albinuţe, cununi de flori (cordeluţe), bufniţe, spiriduşi. 
  
Popescu Rodica şi Ioan Bianca (Bucureşti) expun broşe, cercei, coliere croşetate. 
  
Enache Mădălina (Bucureşti), artist plastic, profesor de educaţie plastică, confecţionează mărţişoare din pastă ceramică pictate cu acrilice şi vernisate cu ecolac, având ca modele: flori, copaci înfloriţi, căsuţe, melcişori. Expune şi brăţări din ceramică cu şnur alb-roşu, din lână. 
  
Oana Bozdog, medic din Bucureşti, confecţionează mărţişoare, broşe, brăţări, coliere, cercei din pastă modelată (lut), lemn, „Fimo” (plastilină). Lutul se pictează şi se lăcuieşte. Lemnul se decupează după forma dorită, se pictează şi se lăcuieşte. „Fimo” se modelează şi se arde la cuptor timp de 30 de minute. 
  
Obiectele create au formă de pisicuţe, gărgăriţe, fluturaşi, fetiţe, girafe, broaşte ţestoase, melci, ghiocei, trifoi.  
  
Nicoleta Buzea (Bucureşti), absolventă a Facultăţii de Arte Plastice, Secţia Ceramică, Sticlă, Metal, este artist plastic Arte vizuale, lucrează în echipă din facultate, se află la cea de-a doua participare la Târgul Mărţişoarelor de la Muzeul Ţăranului Român. 
  
Realizează mărţişoare din ceramică, afirmând că „Încercăm să arătăm că ceramica este frumoasă şi merită susţinută, în România ceramica a avut un moment de picaj şi acum este în resuscitare”. 
  
Are un atelier de ceramică împreună cu colegele Cristina Ciobanu,Turcu Iuliana, Maria Militaru. 
  
Lucrează din gresie, porţelan, pastă ceramică, pe care le arde în cuptor la temperatură de 1150-1250 grade. Drept culori se folosesc oxizi şi pigmenţi.  
  
Mărţişoarele sunt sub formă de becuri, discuri de vinil, inimioare, treflă, inimă neagră, scrisori. 
  
Inscripţiile luate din limbajul colocvial le dau o notă de umor, le fac mai atrăgătoare: „Ce noapte!”, „Ce zi!”, „Oh-la-la!”, „Jos pălăria!”, Sărut' mânuşiţele, duduiţă!”, „Banii, viaţa sau nevasta!,” „Martie în casă,/ Puricii afară!”, „Vai, nu trebuia!”, „Sunt drăguţă!,” „Ce faci mâine?” 
  
Adina Cioran (Bucureşti), artist plastic şi sculptor realizează bijuterii din argint, colecţie inspirată din vegetaţie, modele „stone pack,” coliere, medalioane, broşe din ceramică pictată şi imprimată, mărţişoare din ceramică reprezentând broşe, animăluţe, clopoţei, ghiocei, lalele, trifoi. 
  
Thea Cristescu (Bucureşti), specialist în decoraţiuni interioare, are ca hobby confecţionarea de mărţişoare.  
  
Expune cercei din pastă polimerică, pictaţi manual, flori textile cu pene, flori de hârtie realizate din pagini pictate, ace de păr din inele de cutii de bere pictate, pere din becuri electrice îmbrăcate în sfoară de cânepă pe care le denumeşte şi pară mălăiaţă, pomul lăudat în care cresc bani, făcut dintr-un ghiveci pe care l-a îmbrăcat în dolari pictaţi, în ghiveci sunt puse boabe de orez vopsite, tot în ghiveci este prins cu ipsos un pom realizat din sârmă în care sunt agăţate monede vechi găurite. 
  
Mai are sticlă de băutură, decorată cu fâşii de pastă polimerică şi flori din hârtie, fluturi din foiţă de aluminiu pictaţi manual, sticlă îmbrăcată în sfoară, coşuleţ din hârtie împletită şi pictată, coş din nuiele, libelule din foiţe de aluminiu. 
  
Gheorghescu Oana (Bucureşti) a absolvit Liceul de Arte Plastice şi Facultatea de Ecologie, participă la expoziţii de opt ani cu mărţişoare din vinilin, reprezentând: broşe, buburuze, albinuţe, oiţe, pinguini, pisicuţe, bufniţe, văcuţe, hipopotami, maci, ghiocei, ciupercuţe, balerine. 
  
Câmpeanu Andreea (Bucureşti), artist plastic, confecţionează şi expune mărţişoare reprezentând oiţe din lână naturală, de diverse culori, predominând mov şi alb. Capul de oaie este făcut din lână, faţa din coajă de fistic vopsit, picioruşele din ceramică. 
  
Mirea Mihaela (Bucureşti), artist plastic, are ca domenii: mărţişoare, pictură pe pânză ce prezintă peisaje şi natură statică. 
  
Participă pentru a doua oară la Târgul Mărţişoarelor de la Muzeul Ţăranului Român. 
  
Realizează mărţişoare pictate pe piele în acril şi tempera, reprezentând motive florale, copăcei, peisaje.  
  
Michaela Maliţa Gherase (Bucureşti) este inginer şi tapiser, absolventă a Şcolii Generale de Artă, Liceul de Artă „Tonitza”, absolvent al Universităţii de Artă Plastică, Secţia Tapiserie. 
  
Creează mărţişoare şi felicitări dintr-o diversitate de materii prime. 
  
Mărţişoarele din pastă ceramică pictată au ca motive: insecte, păsări cu pene naturale aplicate, animăluţe, zâne din fibre textile naturale: rafie, sisal (o plantă africană). 
  
Din sârmă de cupru confecţionează obiecte reprezentând: fluturi, libelule.  
  
Piatra de râu ia formă de broşe pictate. 
  
În expoziţia dumneaei pot fi admirate şi felicitări obţinute prin tehnici mixte (aplicarea diverselor materiale: cânepă, bumbac, plastic, hârtie, acrilic şi pictură combinate după fantezia autorului), precum şi cercei cu pene naturale. 
  
Răzvan Supuran (Bucureşti) îşi introduce vizitatorii în „Atelierul de carte”, unde pot vedea obiectele necesare realizării materiale a unei cărţi: hârtie, tipar, legătorie. 
  
Mărţişoarele sunt obţinute prin inserarea de seminţe de flori în hârtia manuală, fiind de fapt alcătuite din mai multe straturi de hârtie, între care sunt puse mai multe seminţe de plante şi flori. Pe coperta 1 sunt gravate plante şi animale cu inscripţia „Plantează-mă!” 
  
Dana Cernat (Bucureşti), economist, are expoziţia „Idei cusute.” 
  
Mărţişoarele sunt lucrate din material textil de bumbac, cu aplicaţii de dantelă, macrame, fire, mărgele.  
  
Laura Alecu (Bucureşti), este artist plastic, specialist grafician pe calculator, face tapiserie, textile, imprimeuri. 
  
Expune broşe din fetru brodate manual cu motive florale, bufniţe, ghiocei, inimioare, cu mărgele pe margini, peşti din pânză brodată manual, cercei din lemn cu aplicaţii de mărgele şi flori ceramice, coliere din bumbac cu mărgele. 
  
Dumitrescu Mihai şi Niculina (Bucureşti), economişti, pensionari din 1981, lucrează zaruri, podoabe şi mărţişoare din os. 
  
Mărţişoarele au ca modele: zodiacul, soarele şi luna, Maica Domnului, inimioare, ancoră, cruci, iniţiale, elemente vegetale: ghiocei, floare-de-colţ, trifoi, frunză de arţar, elemente animale: colţi de animale, căluţ de mare, pasărea colibri. 
  
Printre bijuteriile expuse pot fi admirate: pandantive, broşe, brăţări, coliere, cercei, inele.  
  
Raluca Bob (Bucureşti) face parte din „Asociaţia Torcătoarelor” alcătuită din 10-15 persoane, coordonată de Lidia Stareş, profesor la Liceul „Tonitza” din Bucureşti, unde predă ţesătură şi suplimentar iniţiază elevi în arta torsului. Scopul asociaţiei este de a reînvia tradiţia torsului. La Târgul de la Muzeul Ţăranului Român expune fuioare, canafi „ciucuri” mărţişoare din lână vopsită în culori naturale, obţinute din plante, cât şi coliere şi brăţări. 
  
Ciucea Andreea (Snagov), artist plastic, expune mărţişoare, fotografii, broşe, cercei. 
  
Mărţişoarele reprezintă flori, animăluţe, fluturi. 
  
Broşele sunt croşetate din orice fel de fir, bumbac, acril, mohair. Sunt simple sau au formă de buchet de trandafir.  
  
Cerceii sunt realizaţi în tehnica peyote, broderii din mărgeluţe.  
  
Natalia Radu (Floreşti-Prahova), artist plastic, absolvent al Facultăţii de Arte Decorative, secţia Design, are atelier de ceramică, e la prima participare la Târgul de Mărţişoare. 
  
Expune ulcele în miniatură, modelate manual, folosind tehnica specifică vaselor de lut şi mărţişoare verzi, constând într-o ulcică în care au fost cultivate fire de grâu, ţinute la germinat o săptămână. Grâul mai este cultivat şi în castroane şi căuce. 
  
În 2013 a iniţiat un proiect în colaborare cu o prietenă peisagist, Mihaela Silvaş Dologa, absolventă a Facultăţii de Agronomie din Braşov. 
  
Marius şi Ştefania Stroe (Câmpina, judeţul Prahova), artişti plastici şi sculptori, profesori, de cinci ani fac mărţişoare. 
  
Au pornit de la modelul cameea căreia i-au adus inovaţii: gravură în piatră scumpă cu portrete de doamne. 
  
Folosesc materiale reciclabile: fetru, dantelă, pastă ceramică (bănuţi) pe care le lucrează în combinaţii proprii. 
  
De exemplu pe bucata de fetru se aplică dantela, în mijloc bănuţul din ceramică pe care sunt pictate chipuri umane, îngeraşi, păsări. 
  
Şnurul este material pufos, lucios din mătase sau lână, de culoare roşie, albă şi neagră. Mărţişoarele au formă de gărgăriţe din fetru pentru copii de grădiniţă, bănuţi, deoarece primul mărţişor a fost şnurul, apoi s-a adăugat bănuţul, apoi simbolul pasărea, motive populare. 
  
Soţii Marius şi Ştefania Stroe lucrează şi pandantive din cupru prelucrate manual cu simboluri celtice, papioane din fetru de diverse culori, având aplicate în mijloc bănuţi, potcoave, simbolul puterii, confecţionate din fier prelucrat în foc la forjă. 
  
Moldoveanu Irinel (Moreni, judeţul Dâmboviţa), artist plastic, sculptor, realizează mărţişoare şi figurine din porţelan cu magneţi, broşe, pandative. 
  
Cu multă bunovăinţă ne prezintă şi tehnica de preparare a porţelanului. Materia primă se toarnă în matriţe, se lasă la uscat, se finisează, se arde. 
  
Operaţiunea de ardere se numeşte „biscuitare” şi se realizează la temperatura de 1000-1100 grade Celsius. 
  
Se pictează cu angobă. Urmează a doua ardere, după care se glazurează. Urmează a treia ardere, după care se finisează. Obiectelor realizate li se adaugă accesorii: tortiţe la cercei, acul de siguranţă la broşe etc.  
  
Broşele sunt în formă de împletitură din fâşii de porţelan, flori, nori, fluturi, inimioare, ghindă, cât şi modele geometrice. 
  
Neagoe Mirella din comuna Crevenicu, judeţul Teleorman, stabilită în Franţa, meşter popular, realizează pictură religioasă, pictură naivă, icoane pe sticlă, buchete de flori din pănuşi de porumb, obiecte din fetru, linguri, flori. 
  
Pentru a da o utilitate de durată mai mare unui obiect oferit cuiva de 1 Martie creează mărţişoare permanente pe ceramică cu imagini şi broşe din fetru. 
  
Pictura naivă realizată de dumneaei oferă în miniatură imaginea satului românesc şi a naturii înconjurătoare, cuprinzând un spaţiu vast, plin de viaţă, vesel şi luminos. 
  
Casele au grădină cu flori, pomul vieţii, fântână, căruţă şi căpiţă cu fân, cocoşul cântă pe cumpănă, fluturele zboară înspre soare. 
  
Atmosfera este însufleţită şi de mulţimea buburuzelor şi de nota originală cu care sunt umanizate casele şi necuvântătoarele: casele au acoperişul sub formă de căciulă ţărănească, barza zboară cu geamantanul în cioc, barza în cuib stă pe ouă şi vine bărzoiul şi-i oferă o floare. 
  
Ideea de familie este reprezentată de trei buburuze în zbor, de culmea cu rufe de bărbat şi de femeie. 
  
Imagini ale primăverii sunt pictate şi pe căuşe de lemn. 
  
Bunescu Viorica (Piteşti), absolventă a Şcolii Generale de Arte Plastice şi a Şcolii Populare de Artă, Secţia Pictură, clasa profesorilor: Florica Steriade, Ion Braneamţu, Szitar Iosif, creează o diversitate de mărţişoare lucrate pe etamină, ceramică sau din flori naturale. 
  
Pe mărţişoarele cusute de dumneaei pot fi admirate: flori, buburuze, cocoşei de Horezu, puişori, motive naţionale lucrate în cruciuliţe, musculiţe şi flori din zona Alimpeşti, judeţul Gorj, motive naţionale preluate de pe costume populare din zona Horezu şi Recea de Costeşti, judeţul Argeş, motive geometrice existente pe prosoape, ştergare, feţe de pernă. 
  
Mărţişoarele din argilă polimerică sunt lucrate manual, coapte la cuptor. 
  
În expoziţia dumneaei sunt prezente şi mărţişoare din flori naturale, presate şi uscate, puse în răşină, felicitări pictate şi felicitări cu flori presate. 
  
Gherghe Mioara (Berbeşti, judeţul Vâlcea) participă pentru a doua oară la Târgul de la Muzeul Ţăranului Român unde expune ghiocei croşetaţi din mohair. 
  
Gherghe Iris, profesor de desen, creează mărţişoare pe pastă ceramică pictată, lucrate le rece, buburuze din boabe de cafea pictate cu modele florale.  
  
Roberta Shuschter (Motru, Gorj) designer şi grafician, participă pentru prima dată la Târgul de Mărţişoare de la Muzeul Ţăranului Român cu o expoziţie de mărţişoare din flori şi plante naturale, presate şi uscate. 
  
Foloseşte o diversitate de flori şi plante: trandafiri, garoafe, garofiţe, floarea-soarelui, crizanteme, ghiocei, brânduşe, crenguţe de brad, ferigă, panseluţe, pe care le adună din grădini, pădure, parcuri sau le plantează în jardiniere. 
  
Alina Sporiş (Craiova) expune mărţişoare sub formă de papioane confecţionate din piele. 
  
Căminescu Miruna (Craiova), inginer cu studii de grafică, realizează obiecte de decor, bijuterii, farfurii pictate, tablouri în acril, ulei, tempera. 
  
La Muzeul Ţăranului Român expune mărţişoare confecţionate din foi metalice, sârmă de modelaj, pietre semipreţioase şi piele, modelate în formă de căsuţe, flori, insecte, figuri umane, motive aztece, motive populare româneşti, care simbolizează schimbarea anotimpului, apariţia primăverii, care dau o stare de spirit pozitivă prin culorile vii sau prin formele vesele sau solare.  
  
Nu lipsesc nici figurile stilizate şi abstractizate, stil Picasso. 
  
Stănăşel Raluca (Craiova), artist plastic, participă de şase ani la Târgul de la Muzeul Ţăranului Român. 
  
Mărţişoarele sunt confecţionate din produse naturale: ghindă, scorţişoară, alune de pădure, castane, cu diferite seminţe de fructe, legume, cereale: pepene galben, castravete, linte, boabe de porumb galben, roşu.  
  
Materia primă o adună din pădure, din grădină. Fructele şi seminţele sunt aplicate pe pânză de cânepă. Modelele sunt florale. Ne reţine atenţia şi o păpuşă care are capul din ghindă, corpul din castană şi rochia din cânepă vopsită natural în verde. 
  
Musceleanu Oana (Craiova), artist plastic, specializat în pictură pe sticlă, prin expoziţia „Ţărănuşii veseli” încearcă să evidenţieze vigoarea şi frumuseţea dragostei şi a tinereţii. 
  
Mărţişoarele constă dintr-o bucată de piele în formă de floare, pe care este aplicat un minitablou, reprezentând o pictură pe sticlă a unei perechi de îndrăgostiţi îmbrăcaţi în costume populare. Pe lângă expresia feţei, impresia de viaţă şi frumuseţe este sporită de culorile vii ale vestimentaţiei, de floarea purtată de fată în cosiţe.  
  
Tabloul impresionează şi prin discreţia sărutului furat, încercând să reînvie o tradiţie a sincerităţii şi a nevinovăţiei erotice.  
  
În partea de sus a panoului pe care sunt expuse mărţişoarele se află citate despre dragoste: „Sărutul fără mustaţă e ca oul fără sare.”; „Răsunetul unui sărut nu-i ca cel al tunetului, însă ecoul lui stăruie mult mai mult.”; „Surâse şi apoi din adâncul inimii m-a sărutat...n-a fost nicicând sărutul mai suav.”; „Câte sărutări, perechi desperecheate/Câte priviri strecurate/Din ochi al dragostei luate.”; „Hai să pornim cu un sărut/Către o lume necunoscută”; „Ziua întreagă te-aş iubi,/Iar noaptea te-aş drăguţi.”; „Un sărut de m-ai lăsa/Să-ţi fur, dragă, chiar aşa.” 
  
Cecilia, consilier juridic, şi Ştefana Crăciunescu, pensionară, fiică şi mamă, ambele din Craiova, sunt pasionate de lucru manual, croşetat şi tricotat. 
  
Expun mărţişoare şi broşe croşetate, mărţişoare şi cercei în tehnica quilling, brăţări croşetate simple şi cu mărgele aplicate. 
  
Sălăgean Liana (Cluj), artist plastic, designer, confecţionează mărţişoare din argint, aur, cupru pe care aplică pietre preţioase şi semipreţioase, cu modele abstracte, care se pretează la obiecte vestimentare. De asemenea creează din porţelan produse unicat sub formă de căsuţe, bufniţe, fluturaşi, pisicuţe, buburuze, copăcei, crenguţe şi câmpuri înflorite, toate în culori vii. 
  
Tărcatu Veronica (Braşov), studentă la Arhitectură în Bucureşti, expune mărţişoare din ceramică pictată, pe fond alb, realizate după procedeul ceramicii din pastă turnată, reuşind să îmbine tradiţionalul cu modernul. 
  
Mărţişoarele sunt în formă de lacrimă şi inimioară, iar pictura are ca modele: arbori, ghivece cu flori, prăjiturele, păsări, peisaje, colivii cu sau fără păsări, flori şi copaci stilizaţi. 
  
Cromatica este pastelată, de bază fiind verdele (green-lime „lămâia verde”) care sugerează primăvara. 
  
Boeriu Andreea (Braşov), programator informatician contabilitate, artist plastic, face bijuterii, săpunuri naturale, torturi fantezii, rochii unicat. 
  
Bijuteriile sunt din sârmă placată cu argint şi ceramică pe care sunt pictate floricele de primăvară şi modele abstracte. 
  
Mărţişoarele sunt în formă de cheia sol, pisicuţe, melci, libelule, fluturaşi, flori, copăcei etc. pe care sunt aplicate pietre semipreţioase. 
  
Târgul de Mărţişoare de la Muzeul Ţăranului Român s-a dovedit o formă de cunoaştere şi de promovare a unui vechi obicei, a creativităţii poporului român, a dorinţei acestuia de a fi util sieşi şi celor dragi.  
  
Sub mâna măiastră a creatorilor, flori şi plante, materiale în aparenţă inestetice precum: piatra, lemnul, osul, hârtia, pânza, lutul, lâna, cânepa, capătă valori estetice uimitoare, luând formă de flori, animale, păsări, astre, instrumente muzicale, chipuri umane, reuşind să comunice o adevărată filozofie existenţială bazată pe integrarea omului în circuitul cosmic, în succesiunea zilelor şi a nopţilor, a anotimpurilor, într-o transmitere neîncetată de la o generaţie la alta a unor credinţe străvechi în triumful vieţii asupra morţii, al luminii asupra întunericului, al unor vechi arte şi meşteşuguri îmbogăţite de la individ la individ, de la epocă la epocă cu noi şi noi semnificaţii şi valori.  
  
Din discuţiile cu artiştii, din privirea micilor bijuterii seducător de surprinzătoare prin frumuseţe şi originalitate, simţim cum se degajă un puternic flux energetic care ne umple sufletul, reuşind să-l fortifice şi să-l elibereze de griji şi neplăceri. Aşadar pe lângă rolul estetic şi utilitar, putem spune fără să greşim că Târgul de Mărţişoare de la Muzeul Ţăranului Român are şi un puternic rol terapeutic pe care îl recomandăm tuturor celor care au nevoie de vindecare prin artă.  
  
Elena Trifan  
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR / Elena Trifan : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1171, Anul IV, 16 martie 2014, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Elena Trifan : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Elena Trifan
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!